Summit Trump-Putin în Alaska; Europa evaluează scenariile privind Ucraina

Anunţul făcut de Donald Trump în weekend privind o întâlnire cu Vladimir Putin, ce ar urma să aibă loc în 15 august în Alaska, i-a luat prin surprindere pe liderii europeni şi a transmis un mesaj limpede: actualul preşedinte al SUA nu intenţionează să se consulte cu partenerii NATO înainte de a lua decizii majore în politica globală.

Confirmată de Kremlin şi de Casa Albă, reuniunea dintre cei doi lideri ar urma să aibă pe agendă războiul din Ucraina, însă fără ca preşedintele Volodimir Zelenski să fie invitat. Potrivit informaţiilor publicate de Bloomberg, printre scenariile aflate în discuţie se numără un armistiţiu care ar lăsa Crimeea şi Donbass sub control rusesc, idee pe care Kievul o respinge categoric, chiar dacă preşedintele Trump a afirmat că este nevoie de un schimb de teritorii pentru la încetarea războiului din Ucraina.

„Nu vom oferi pământ ocupanţilor”, a afirmat Volodimir Zelenski, avertizând că un astfel de precedent ar submina nu doar integritatea teritorială a Ucrainei, ci şi securitatea întregii Europe.

Donald Trump nu consideră prezenţa liderului ucrainean drept obligatorie, deşi un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că ar fi „deschis” unui posibil summit trilateral, summit pe care oficialii de la Kremlin l-ar dori organizat după ce preşedintele Putin ar ajunge la o înţelegere cu preşedintele american. Vicepreşedintele J.D. Vance a reafirmat intenţia SUA de a-şi limita implicarea financiară în conflict: „SUA a terminat cu finanţarea războiului din Ucraina”. El a menţionat că, dacă aliaţii europeni doresc să cumpere echipament militar american pe care ulterior să îl cedeze Ucrainei, SUA va continua să deruleze un astfel de comerţ.

În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că viitoarele discuţii de pace nu pot ocoli chestiunea teritoriilor aflate sub control rusesc, subliniind diferenţa dintre recunoaşterea „de facto” şi cea „de jure”. Rutte a afirmat că „Rusia controlează în acest moment o parte din teritoriul ucrainean”, dar a adăugat că Ucraina îşi va decide singură viitorul.

Dinspre Varşovia, premierul Donald Tusk a transmis un mesaj categoric priivnd faptul că „Occidentul nu va accepta niciun acord încheiat în Alaska, dacă Ucraina va fi nevoită să cedeze teritorii” şi a adăugat că „deciziile privind Ucraina trebuie luate cu Ucraina”. La rândul său, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a convocat duminica trecută o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe din statele membre pentru a stabili „următorii paşi” ai Uniunii Europene, reuniune ce a avut loc online, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a insistat că orice plan de pace trebuie negociat cu participarea directă a Kievului. În acelaşi sens s-a exprimat şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron care a semnat împreună cu liderii politici din Italia, Germania, Regatul Unit, Finlanda şi preşedintele Comisiei Europene o declaraţie prin care salută eforturile preşedintelui american de a opri masacrul din Ucraina şi arată că UE este pregătită să sprijine această acţiune pe plan diplomatic precum şi prin menţinerea sprijinului militar şi financiar substanţial acordat Ucrainei.

Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, a avertizat în presa de la Berlin că „dacă vine a doua cedare, vine şi a treia” şi a subliniat că „nu este vorba doar despre teritorii, ci despre drepturile oamenilor şi demnitate”, amintind de consecinţele anexărilor făcute de Federaţia Rusă în anii 2014 şi 2015. În acelaşi timp, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a recunoscut presiunea resimţită după mai bine de trei ani de război. Într-un interviu acordat ziarului german Bild, Klitschko a afirmat că „fiecare cetăţean ucrainea este obosit de acest război”, dar a pledat pentru o soluţie diplomatică, precizând că „este mult prea devreme să vorbim despre cedări de teritorii” şi că decizia grea în acest sens aparţine exclusiv preşedintelui Volodimir Zelenski.

În aceste condiţii, întâlnirea Trump-Putin din Alaska se profilează ca un moment de cotitură: pentru Washington, o ocazie de a reduce implicarea directă; pentru Moscova, oportunitatea unei recunoaşteri informale a câştigurilor teritoriale; pentru Europa şi Ucraina, un test esenţial al unităţii şi al capacităţii de a-şi apăra principiile, cu întrebarea majoră dacă 15 august va aduce începutul păcii sau o nouă etapă a tensiunilor geopolitice.