English
Creşterea excesivă a masei monetare conduce la crearea condiţiilor care favorizează stagnarea seculară a economiei, a avertizat recent economistul spaniol Daniel Lacalle.
Exemplele sale se referă la economiile dezvoltate, unde "creşterea economică anemică necesită mai multe stimulente monetare, iar cheltuielile guvernamentale absorb cea mai mare parte a creditelor noi, ceea ce duce la o productivitate slabă, o creştere economică redusă şi cheltuieli neproductive".
Pe baza datelor din ultimii cinci ani din SUA, Lacalle subliniază că "guvernul trebuie să înţeleagă că cheltuielile mai mari nu vor conduce la o creştere mai puternică" şi arată că atunci când o creştere anuală a masei monetare de 4,5% determină o creşterea economică reală de circa 2,5% trebuie să ne întrebăm dacă "mai mulţi bani nu fac decât să umfle administraţia publică şi să creeze o inflaţie persistentă".
Datele privind agregatele monetare şi evoluţia PIB-ului din 2021 până în 2024 îl determină pe economistul spaniol să afirme că "masa monetară nu a generat niciun efect multiplicator asupra Produsului Intern Brut", iar apoi să declare că " trăim într-o lume în care impactul economic al noilor unităţi monetare este în scădere şi generează rezultate negative în multe cazuri".
Tendinţa observată în SUA este considerată îngrijorătoare, iar guvernul trebuie să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, astfel încât "să nu urmeze zona euro şi Marea Britanie într-o spirală a stagnării".
Lacalle analizează pentru zona euro corelaţia dintre creşterea economică şi creşterea masei monetare în sens larg M2, care arată că media de aproape 6% a creşterii M2 din ultimii cinci ani a avut ca rezultat o creşterea nesemnificativă a PIB-ului real, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.
Rezultatele sunt similare pentru Marea Britanie, dar şi la nivelul agregat global, iar concluzia economistului spaniol este că "băncile centrale alimentează creşterea datoriei publice şi politicile fiscale din ce în ce mai iresponsabile, ceea ce duce la creşterea presiunilor asupra sectorului privat, la creşterea impozitelor, la inflaţie persistentă şi la o creştere economică slabă".
Unde se află România din acest punct de vedere? Într-o poziţie extrem de precară, care se va agrava în perioada următoare, dacă autorităţile nu adoptă măsuri care să ia în considerare nu doar factorii care au determinat situaţia actuală, ci şi modul în care aceştia interacţionează.
În primul rând trebuie efectuată o analiză drastică a cheltuielilor guvernamentale, a căror dinamică exponenţială nu poate fi susţinută de un PIB care nu mai are niciun suflu. Reducerea masivă a acestor cheltuieli nu este suficientă, dacă nu sunt eliminate şi cauzele din spatele acestei creşteri ineficiente şi nesustenabile.
În ultimii doi ani, PIB-ul real a stagnat, în ciuda creşterii accelerate a datoriei publice. Practic, nu mai există nimic din mult lăudatul multiplicator al datoriei guvernamentale, care ar trebui să transforme creşterea cu un leu a datoriei într-o creştere mai mare de un leu a PIB-ului.
După cum arată lucrurile, multiplicatorul este, mai degrabă, negativ, un rezultat al problemelor structurale grave ale economiei, care nu se pot rezolva prin simpla mărire a taxelor. Un astfel de program nu face decât să dezvăluie analfabetismul economic al guvernanţilor şi "viziunea" lor extrem de simplistă asupra mecanismelor economice.
Din trimestrul întâi 2007 până în primul trimestru al acestui an, PIB-ul real a crescut cu 56,8%, pe fondul unei creşteri de peste 200% a indicelui de preţ corespunzător (vezi graficul 1).
În aceeaşi perioadă, datoria publică a crescut de peste 22 de ori, creditul neguvernamental de peste 4 ori, în timp ce masa monetară M2 a crescut de peste 6 ori (vezi graficul 2).
Datele de la BNR şi INS din ultimii trei ani şi jumătate arată că PIB-ul a crescut cu o rată anuală medie de 2,3%, în condiţiile unei creşteri anuale medii de 9,7% a masei monetare M2. Pe de altă parte, datele de la Eurostat mai arată şi o creştere extraordinară a garanţiilor guvernamentale între 2010 şi 2023, de peste 5 ori, până la 65,7 miliarde de lei, garanţii care reprezintă o datorie contingentă, care, de obicei, se transformă într-o datorie cât se poate de reală în vremuri de criză.
Aceste grafice arată creşteri exponenţiale extraordinare ale variabilelor financiare, care depăşesc cu mult creşterea economiei reale, adică a resurselor de rambursare a datoriilor. Iar cu funcţiile exponenţiale nu se poate negocia.
Într-o altă analiză publicată pe site-ul său, Daniel Lacalle arată cum s-a ajuns aici, când subliniază că "băncile centrale nu previn crizele financiare şi nici nu controlează inflaţia", în condiţiile în care "era dominanţei băncilor centrale a fost caracterizată de cicluri de expansiune şi recesiune, crize financiare, stimulente politice pentru creşterea cheltuielilor şi a datoriei publice şi inflaţie persistentă".
Mai mult, "în ultima perioadă, băncile centrale ale economiilor dezvoltate au adoptat un rol din ce în ce mai intervenţionist".
Promisiunea stabilităţii financiare s-a dovedit doar o promisiune fără acoperire, la fel cum sunt şi monedele pe care le emit, deoarece "banca centrală a introdus noi fragilităţi şi a schimbat natura, dar nu şi recurenţa, turbulenţelor financiare".
De asemenea, crizele financiare continuă să fie un fenomen persistent, care apare tot mai des la nivel global şi manifestă efecte largi de contagiune. Mai mult, ciclurile crizelor financiare coincid cu episoadele de expansiune accelerată a creditului, după cum subliniază Daniel Lacalle, care apoi afirmă că "băncile centrale au prelungit adesea perioadele de boom economic prin rate scăzute şi achiziţii ridicate de active şi au creat momente de criză bruscă după ce au comis erori în ceea ce priveşte inflaţia şi riscurile de credit".
În ceea ce priveşte crizele majore din ultimele decenii, economistul spaniol consideră că "evidenţiază incapacitatea băncilor centrale de a preveni crizele sistemice", iar intervenţiile lor "nu au făcut decât să amâne momentul adevărului, agravând în acelaşi timp dezechilibrele macroeconomice, în special datoria publică".
Lacalle mai subliniază că marea criză financiară globală din 2008, criza datoriilor suverane din zona euro şi explozia inflaţionistă din 2021 - 2022, toate caracterizate de costuri economice şi sociale extraordinare, reprezintă exemple care contrazic opinia conform căreia băncile centrale au neutralizat riscul sau costurile crizelor.
Dimpotrivă, "băncile centrale nu previn crizele financiare, ele le remodelează, adesea amplificându-le consecinţele şi transferând, în acelaşi timp, costurile asupra publicului prin inflaţie şi monetizarea datoriei".
Economistul spaniol mai critică dur şi aşa-numita independenţă a băncilor centrale, care nu mai există decât la nivel declarativ.
"Politica monetară şi politica fiscală sunt două feţe ale aceleiaşi monede, iar atunci când băncile centrale refuză să limiteze cheltuielile excesive ale guvernului, ele nu sunt independente", după cum a afirmat recent pe contul său de Twitter.
O astfel de atitudine pasivă este deosebit de dăunătoare din punct de vedere al dinamicii inflaţiei, deoarece "dacă băncile centrale nu acţionează ca o frână în faţa exceselor fiscale, ele nu garantează stabilitatea preţurilor, ci doar favorizează inflaţia".
Pe fondul generalizării fenomenului, atât la nivelul marilor bănci centrale, cât şi a celor din economiile mai mici, acum autorităţile monetare se găsesc în situaţia în care trebuie să sprijine guvernele prin dobânzi scăzute artificial şi să ignore presiunile inflaţioniste tot mai mari.
Politicile fiscale iresponsabile din ultimii ani, mai ales în perioada post-pandemie, au condus la creşteri fără precedent ale datoriei publice, atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, iar "băncile centrale îşi folosesc puterea enormă pentru a ascunde insolvabilitatea emitenţilor suverani, ceea ce conduce la asumarea excesivă de riscuri şi la inflaţia preţurilor activelor", după cum mai arată Lacalle, care apoi accentuează că "independenţa băncilor centrale a dispărut atunci când acestea au abandonat sau ignorat stabilitatea preţurilor, atribuind inflaţia unor cauze absurde, în loc să o atribuie cheltuielilor guvernamentale şi creşterii masei monetare".
Şi acesta este unul dintre factorii majori care condamnă economiile, în cel mai bun caz, la stagnare pe termen lung, indiferent de gradul lor de dezvoltare.
Cu toate acestea, "multe bănci centrale declară că nu interferează cu politica fiscală şi rămân independente, cu excepţia cazului în care cineva îndrăzneşte să reducă impozitele şi cheltuielile publice", după cum mai scrie Lacalle, în opinia căruia "băncile centrale nu reprezintă o limită pentru asumarea de riscuri, creşterea cheltuielilor guvernamentale şi iresponsabilitatea bugetară, ci mai degrabă un instrument care permite excesele pieţei şi ale guvernului".
După ce au ignora mulţi ani riscurile din spatele politicilor fiscale şi monetare pe care le-au aplicat, guvernele şi băncile centrale încearcă acum să convingă "consumatorii" că au soluţii.
Credibilitatea unor astfel de promisiuni este, bineînţeles, extrem de redusă sau chiar inexistentă, mai ales când toate soluţiile par să includă doar majorări de taxe.
Poate că primul pas al autorităţilor ar trebuie să fie acela în care arată că înţeleg funcţiile exponenţiale pe care trebuie să le "îmblânzească", altfel stagnarea seculară va deveni o realitate dură chiar şi pentru ţările care s-au bucurat prea puţin de creşterea economică după ieşirea din întunericul totalitar.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 01:54)
Daca nu finantam investitiile si stimularea economiei,
si bagam banii in inarmare excesiva si razboaie,
stagnarea economica,va fi varianta optimista.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 07:03)
Cat timp fratii de sange Rusia si China baga sume imense in inarmare,
Occidentul civilizat nu are de ales,
trebuie sa se pregateasca pentru eventualitatea
unui atac miselesc !
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 07:12)
Vor ataca chinezii regiunea Veliko Tarnovo!! :)
1.3. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 01.09.2025, 07:20)
...
1.4. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 01.09.2025, 08:35)
...
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 13:13)
Buget NATO doar a tarilor europene"capitolul militar"era
de 326 miliarde euro/2024 + USA 816,8 miliarde $
= peste 1 100 milirde euro/2024.
Rusia buget" militar" total in anual 2021 era de 50 miliarde $,
pe anul 2024 spera sa ajunga la 100 miliarde $,
de unde MAREA frica de Rusia ?
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 14:13)
poate distruge planeta
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 18:31)
Putin a fost primit cu raceala si fara garda de onoare in China in contrast cu primirea calduroasa de care s-au bucurat presedintele azer Ilham Aliyev si presedintele turc Erdogan.
Acestia au fost asteptati cu garda de onoare, zâmbete și oficiali chinezi de rang înalt.
Presa azera comenteaza: ”Dacă Erdogan si Aliyev au fost primiți ca parteneri strategici respectați ai Chinei, Putin a fost tratat ca un oaspete incomod. Contrastul vizual a fost atât de evident”.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 18:34)
In afara de pupaturi, covoare rosii si mesele festive, la Tianjin s-au intamplat 3 lucruri interesante:
1. China a invitat oficial Armenia si Azerbaidjanul sa faca parte din Organizatia de Cooperare de la Shanghai. Cu alte cuvinte, Xi Jinping ii transmite lui Putin jos labele de pe Asia Centrala, zona a intrat in sfera noastra de influenta si securitate.
2. Donald Trump cu tariful lui de 50% arunca India direct in bratele prietenoase ale Chinei. Apropierea dintre cele doua tari rivale va remodela geopolitica in Asia in dezavantajul SUA.
3. Prim-ministrul Modi l-a sunat pe Zelenski inainte de a se intalni cu Putin la Tianjin. Modi are un mesaj clar pentru Putin, ”Gata cu operatiunile speciale ca incepi sa ne faci rau la toti. Nu ma intereseaza ca vrei sa bagi 2-3 milioane de rusi la carne de tun, este treaba dumitale, dar imi faci mie probleme economice si s-ar putea sa ma supar”.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 21:51)
n-a fost primit putin rece am intrebat chat gpt. ar fi fost in toata presa crede-ma
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 08:15)
Americanii nu vor avea nici o stagnare, dimpotriva sunt in plina revolutie a IA si robotizarii.
Inflatia si deficitele spera sa le rezolve din crestere productivitate.
Intrebarea e ce speram noi, ca n-avem niic un plan, se fura ca-n codru, taxele tot cresc.
De azi aproape s-a dublat rovigneta. De la anul, se dubleaza taxele pe proprietati. Toate astea, in timp ce avem inflatie in forma continuata 10%, alta taxa si din veniturile si economiile trecute, nu doar prezente.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 20:25)
Normal ca nu avem stagnare bà baiatule, atat timp cat eu fac bani la printer cati vreau, ce mai.. 2 trilioane pe an, la noi nu exista rapoarte adevarate, totul la diversiune , care are curaj sa tuguie nu mai are job, ce naiba, despre ce economie vorbim ??, nu mai este , la 60 mil bonuri de masa, este ceva NU?, revolutie AI, da , vor fi multi fara servici, si acuma avem vreo 20% din populatie someri, dar nu avem voie la adevar, 80% din populatie traiesc mai rau decat la noi in Ro, din care 30/40% le plateste guvernul chiria, ce vezi tu la televizor sunt telenovele de la bogati aia 1%, libertate !!!???, am avut sub ceau Mà baiutele, acum sclav de lux pe bani multi si culmea ..imi si place, are dreptate economistul....
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 08:30)
Tarile din UE trebuie sa ia exemplu USA, altfel devin muzeu. Inteligenta artifciala va schimba multe, pentru unii va fi mult mai bine, iar pentru altii mult mai rau. Viata e grea asa ca mai bine te obisnuiesti cu asta.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 09:34)
asa e, noi ne facem probleme pt volkswagen ca le-a scazut vanzarile si dau afara 1000 de oameni, in timp ce US face
-retele de socializare/manipulare, practic platforme de bussiness
-AI ce pot crea inclusiv filme curand de la A la Z, pot inlocui angajati/mari productivitatea actualilor angajati cu pana la 10 ori, similar cu inventia tractorului fata de plugul cu boi
-robotaxi
-robotiruri
- drone cu AI pt livrari pachete
-roboti umanoizi complet autonomi, buni la orice, de la companion pe acasa, pana la angajat la standul de popcorn, politai etc
-revolutionarea medicinei inclusiv cu microrobotei care elimina, pietre la rinichi, chaguri de sange, celule cancerigene etc, fara operatie.
-incearca sa ajunga la AGI , o suprainteligenta de mii sau chiar milioane de ori mai inteligenta decat toti oamenii de pe planeta, si de acolo, daca se ajunge chiar incepe SF-ul.
4. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 01.09.2025, 09:32)
Ceea ce vedem in Romania nu este nici inflatie si nici vreo forma subtila de jacmanire a populatiei este doar o aducere in normalitate a preturilor , de tot felul si o incercare de a elimina anumite subventii mascate si o incercare de a scoate din legislatie anumite formule (legi ) care protejeau segvential grupuri mari de cetateni .Este o corectie binevenita care in timp scurt va reseta finantele tarii .Practic totul este o reasezare sau o reintrare in normalitate .Piata libera va corecta si ea anumite neajunsuri iar vinzarea activelor statale neperformante va subtia puterea politicului din Romania si va muta intreaga decizie la Bruxelles ceea ce este foarte bine .
5. Bla, bla, bla
(mesaj trimis de Failure în data de 01.09.2025, 09:37)
Ce va asteptati de la regimul capitalist?
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 10:25)
Capitalismul e libertate. E singurul sistem(deocamdata inventat), unde pori avea libertate.
Pentru că el se bazează pe dreptul de proprietate privată. Cine are proprietate are autonomie ,are un spațiu de libertate pe care statul (teoretic) nu ți-l poate lua.
In comunism , nimeni nu are libertate. Statul decide tot, practic sclavie.
In nazism, la fel teoretic sunt ceva libertati individuale, pana ii casuneaza cuiva pe tine si esti la abator atarnat intr-un carlig.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 20:36)
La ce tara te referi ???
Capitalism libertate ?? pe ce lume traiesti ???, nu mai este nici unde libertate.
Dreptul la propritate , Care ?? casa ta , banii tai < platesc 10000$ an taxe, asa crezi tu ca esti propritar, fa un calcul 400000 casa in 30 ani 1200000/1300000 cand o termini de platit, 30 de taxe plus multe cheltuieli/// versur 2000 chiria pe luna inm la 30 ani , despre ce sume vb, vei zice ca dupa 30 ramai cu casa, da da aia nu valoreaza1,5 mil$, o vinzi in cel mai bun caz cu 600K, dupa ce esti batran o sa strici toti banii care ii ai pe medicamente, practic sclav de lux, ca tu nu faci parte din comp alea la divident din AI,
Nazism vine baiatule se pregateste al 4 lea REICH, vezi ce fac nemtii si vei realiza ca defapt ei sunt in spate, vezi Baroneasa face ce vrea, a venit in Ro sa/i pupe dosul NIcusor
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 10:37)
Isoria de spune ca stagflatia precedenta a durat din anii 70 pana in anii 90 spre 2000 odata cu caderea Irakului..Cand se va sfarsi aceasta stagflatie? Pai sa ne uitam in trecut.Fix cand un teritoriu sau mai multe,de marimea Europei de Est va cadea astfel incat Occidentul sa l deposedeze de resurse si sa l indatoreze ca sa si exporte inflatia si sa si reduca datoria.Ce state avem astazi pe lista scurta? Iranul,Venezuela si Ukraina.Deci raspunsul la intrebarea cat va dura stagflatia,tocmai vi l am sugerat,pana atunci mancam salam cu soia si in curand vom ingheta in apartamente cu lumina stinsa( ca caci va fi scumpa ) ca pe vremea impuscatului.
Biscuti ostenii mei...! Biscuim Maria Ta!
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 11:17)
Ai vrut sa spui tot blocul tratatului de la Varsovia,inclusiv URSS. :)) Daca stau stramb si judec drept s ar putea sa ai dreptate.Rusii si au retras tot personalul diplomatic din Israel zilele trecute cu doua avioane si ei noaptea ca hotii. :)) Deci razboiul Israel Iran va reincepe pana cel tarziu in octombrie,Sapte nave de razboi americane patruleaza in largul Venezuelei si asteapta un semnal,fie de decapitare a lui Maduro prin lovitura de stat interna,fie o invazie.In Ukraina stim povestea.Doar Koreea de Nord a primit scutire medicala de la schimbare de regim,rachetele nucleare,bata le ar focu! :))
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.09.2025, 11:39)
saracii nord coreeni.
7. Principala cauza in Romania a fost dezindustrializ
(mesaj trimis de Opinie în data de 01.09.2025, 17:51)
Privatizarile esuate incheiate unele cu insolvente repeyate, falimente sau pur si simplu transferul unor resurse vitale pe nimic (cazul Petrom) au generat somaj, au lipsit guvernul de resurse, de venituri si de optiuni! Iata ca acum Sidex e gaurit si ruinat chiar daca Borza incearca sa l salveze, dar tot de la guvern are nevoie de capitalizare si ajutor de stat. Gupta de la Sidex a ruinat si otelarii si combinate din UK, astea sunt marile privatizari si dealuri paguboase. Macar nu ne poate tarifa nimeni ca nu mai avem export!