"Suntem într-un moment de reinventare pentru bănci"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 29 martie

"Suntem într-un moment de reinventare pentru bănci"

(Interviu cu Ivan Vrhel, director general Citibank România)

Băncile resimt impactul pandemiei în portofoliul de credite, în creşterea rezervelor şi a volatilităţii, potrivit lui Ivan Vrhel, director general Citibank România. Bancherul este de părere că "noua realitate" a sistemului bancar înseamnă o serie de transformări fundamentale care s-au întâmplat mai repede decât ne-am fi putut aştepta vreodată. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu: "Acesta este cu siguranţă un moment de reinventare pentru bănci, de accelerare a proceselor de digitalizare end-to-end şi de restructurare a procedurilor operationale, astfel încât să împace agilitatea cu un management al riscurilor eficient, pentru a opera într-un mediu digital".

Reporter: Care "noua realitate" a sistemului bancar din ţara noastră?

Ivan Vrhel: "Noua realitate" a sistemului bancar înseamnă o serie de transformări fundamentale care s-au întâmplat mai repede decât ne-am fi putut aştepta vreodată. Acesta este cu siguranţă un moment de reinventare pentru bănci, de accelerare a proceselor de digitalizare end-to-end şi de restructurare a procedurilor operationale, astfel încât să împace agilitatea cu un management al riscurilor eficient, pentru a opera într-un mediu digital.

De asemenea, pandemia a schimbat structurile industriilor în care activează clienţii noştri, iar băncile trebuie să acţioneze sincronizat cu dinamica nevoilor acestora. În această perioadă de instabilitate şi volatilitate sporite, nevoile companiilor au fost legate de repoziţionarea în contextul pandemiei, plecând de la adaptarea procedurilor operaţionale pentru telemuncă, digitalizarea documentaţiei şi a semnăturilor, control şi vizibilitate mai bună asupra lichidităţilor, până la finanţare flexibilă - în special a furnizorilor sau a capitalului de lucru - şi acces la pieţele de capital, cu un interes crescut faţă de perspective cu valoare adaugată şi consultanţă.

În rolul lor de finanţatori ai unei economii ce a suferit o recesiune bruscă, băncile resimt impactul pandemiei în portofoliul de credite, în creşterea rezervelor şi a volatilităţii. Totodată, cred că rolul băncilor este foarte important în procesul de revenire economică post-pandemie. Băncile sunt într-o poziţie solidă şi, spre deosebire de criza din 2008, acum nu vorbim despre o criză de lichiditate, ci despre o criză sanitară dublată de o criză economică. Există lichiditate disponibilă, injectată în sistem de către băncile centrale, de guverne, iar băncile au un rol important de a sprijini revenirea economică, prin finanţare, prin facilitarea tranzacţiilor, prin parteneriatul cu guvernele şi băncile centrale.

Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară?

Ivan Vrhel: Cred că am început acest an cu o doză de optimism şi speranţă, în principal datorită disponibilităţii vaccinurilor şi derulării campaniei de vaccinare. Cu toate acestea, suprapunerea dintre criza sanitară şi cea economică, ale căror dinamici nu le putem prevedea cu exactitate încă, va continua să reprezinte o provocare. Datele arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de evoluţia pandemiei în general vor fi transpuse într-o evoluţie economică cu risc crescut. Atenţia băncilor se concentrează acum pe rezilienţa operaţională şi pe definirea unui model de business sustenabil şi profitabil pe termen lung, care să răspundă schimbărilor ce au avut loc în comportamentul şi obiectivele clienţilor.

De asemenea, băncile trebuie să sprijine revenirea nu doar din perspectiva pieţelor financiare, ci şi dintr-o perspectivă umană şi socială. Cred că băncile au oportunitatea şi responsabilitatea de a sprijini agenda de sustenabilitate (ESG - factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă corporativă), ce a luat amploare în contextul pandemiei.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru 2021, în opinia dumneavoastră?

Ivan Vrhel: Ritmul în care companiile îşi vor reveni din criză şi îşi vor defini noua normalitate va varia foarte mult în funcţie de sector.

Este de aşteptat ca sectoarele sensibile la atitudinile consumatorilor faţă de distanţarea socială - precum HoReCa, turismul, agrement şi divertisment offline - vor cunoaşte revenirea cea mai lentă, fiind şi primele care au fost afectate.

Criza sanitară continuă să pună presiune pe calitatea bilanţului firmelor, ceea ce poate rezulta, în timp, într-un cost al creditului mai mare. Cred că pe un termen de 1-2 ani vom vedea impactul real al crizei asupra creşterii costului creditării. Însă, acele companii adaptabile, cu un model de business rezilient la forţele disruptive externe vor reuşi să depăşească aceste provocări şi vor deveni şi mai puternice pe termen lung. Adaptarea nu este doar o chestiune de creare de produse sau servicii noi. Pentru a fi câştigătoare, companiile trebuie să-şi transforme mentalitatea şi cultura. Trebuie să pună sub semnul întrebării modul în care operează şi să îşi reevalueze structura şi strategia.

Reporter: Cum a afectat, concret, criza sanitară activitatea Citibank România?

Ivan Vrhel: Încă de dinaintea pandemiei, strategia Citi se concentra deja pe tehnologie şi pe un parteneriat solid cu clienţii noştri. Fundamental, obiectivele de business au rămas aceleaşi: de a continua să fim un partener puternic pentru companiile multinaţionale din România, pentru companiile private mari şi companiile de stat, precum şi pentru un registru select de IMM-uri care au nevoie de solutii bancare personalizate, cross-border, care să le ofere o experienţă uniformă pe mai multe pieţe. Vom continua să îi sprijinim să gestioneze pieţele volatile, să îşi eficientizeze lanţurile de aprovizionare şi să acceseze lichidităţi pe termen scurt şi lung. De asemenea, ne dorim să continuăm parteneriatul cu Guvernul României pentru a sprijni nevoile de finanţare externă ale economiei şi să fim alături de investitorii instituţionali globali pentru accesarea pieţei de capital locale.

Totodată, ultimul an ne-a oferit un context propice pentru a începe să conturăm o viziune a companiei pe un termen mai lung, axată pe rezilienţă operaţională, pe moduri flexibile de lucru, pe un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală. Nu sunt teme noi, însă cu siguranţă au devenit mult mai importante în contextul pandemiei.

De asemenea, în contextul în care aproximativ 80% dintre angajaţii noştri din România lucrează încă de acasă, ne concentrăm pe a găsi soluţii mai bune de comunicare şi colaborare, de motivare la distanţă, de învăţare şi dezvoltare, de coeziune a echipei şi de păstrare a culturii organizaţionale pe care o apreciem cu toţii.

Cred că misiunea Citi nu a fost niciodată mai importantă. Eforturile depuse de Citi de la ultima criză financiară pentru a-şi consolida capitalul şi lichiditatea înseamnă că suntem într-o poziţie puternică pentru a depăşi pandemia şi avem resursele necesare pentru a continua să ne sprijinim clienţii, angajaţii şi comunitatea.

Anul acesta, Citi împlineşte 25 de activitate în România - a fost una dintre primele bănci internaţionale care au venit pe piaţa locală, sprijinind liberalizarea şi progresul economiei româneşti - şi ne păstrăm angajamentul faţă de piaţa şi comunitatea locală.

Reporter: Câte cereri de amânare a ratelor aţi aprobat?

Ivan Vrhel: Am avut un număr redus de solicitări pentru amânarea ratelor bancare, majoritatea în baza programului guvernamental şi le-am aprobat pe toate. Având în vedere specificul portofoliului nostru de clienţi persoane juridice, am păstrat o abordare individualizată şi am purtat discuţii punctuale cu clienţii noştri despre nevoile lor pe parcursul întregii perioade.

Reporter: Cum au evoluat dobânzile la banca pe care o reprezentanţi şi cum apreciati că va evolua acest segment în 2021?

Ivan Vrhel: Am înregistrat o creştere a nivelului depozitelor. În general, în perioade de criză vedem o preferinţă crescută a clienţilor faţă de active mai sigure (flight to safety). În ceea ce priveşte dobânzile la depozite, piaţa locală continuă să aibă un surplus de lichiditate şi ratele dobânzilor de referinţă continuă să scadă (chiar în zona negativă la euro), iar acest lucru s-a reflectat în dobânzile oferite clienţilor. În Europa de Vest, vedem că taxarea pentru pasivele în euro a început să devină o practică de piaţă.

Reporter: Cum apreciaţi programul IMM Invest?

Ivan Vrhel: Citi nu face parte din programul IMM invest, iar această decizie este legată de modelul nostru specific de business, în corelaţie cu numărul relativ mic de clienţi din portofoliul nostru care ar beneficia de acest program.

Citi are o clasificare diferită a IMM, faţă de alte bănci locale. În portofoliul nostru, IMM-urile au o cifră de afaceri mult mai mare decât media pieţei. Nevoile şi sursele de finanţare ale acestui segment sunt diferite de cele ale companiilor mai mici, care se încadrează în definiţia tipică a IMM-urilor pe piaţa locală. De asemenea, ne uităm dincolo de indicatorii statici şi avem trei întrebări principale care ne interesează atunci când vine vorba de aprobarea creditului: 1) este managementul companiei capabil să depăşească criza? 2) în ce măsură produsul şi industria respectivă vor fi perturbate de criză? 3) are compania suficientă lichiditate sau capacitate de a creşte lichiditatea?

Pandemia a deteriorat profilul financiar al multor companii, prin urmare analizăm acum cu precădere viabilitatea pe termen lung a companiei şi deciziile sunt luate pe baza unor previziuni asupra modului în care va arăta compania după pandemie. Desigur, majoritatea companiilor vor fi mai îndatorate, dar evaluăm dacă şi cum compania respectivă va putea ieşi din această criză.

Reporter: Cât de repede v-aţi adaptat la procesul de digitalizare forţată?

Ivan Vrhel: Digitalizarea era unul dintre pilonii strategiei noastre încă de dinainte de pandemie, însă este adevărat că tranziţia către digitalizare a fost mult accelerată. Citi are o serie de avantaje competitive, fiind una dintre primele bănci care au adoptat o reţea cu un număr redus de sucursale fizice, investind masiv în canale digitale alternative. În special în contextul pandemiei, am văzut cum interesul clienţilor noştri pentru soluţiile digitale a crescut. De exemplu, din ce în ce mai multe companii caută să simplifice structura conturilor, menţinând în acelaşi timp flexibilitatea de a executa plăţi în diferite monede, inclusiv în cele exotice. Am văzut o tendinţă accelerată de integrare completă cu sistemele bancare pentru execuţia plăţilor, reconcilierea extraselor de cont şi, de asemenea, pentru automatizarea întregului proces de gestionare a riscului valutar. În general, îi vedem pe clienţii noştri optând pentru soluţii care elimină timpul petrecut cu operaţiuni repetitive, cum ar fi implementarea unei conversii automate a soldului unui cont în altă monedă sau adoptarea de soluţii care să le asigure o rată de succes de peste 90% pentru reconcilierea încasărilor.

Prin intermediul platformelor noastre digitale de cash management şi FX, reprezentanţii companiilor-clienţi pot tranzacţiona oriunde şi oricând, cu o conectivitate avansată. Am văzut o creştere în rata de adopţie a acestor soluţii şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue. De asemenea, ne concentrăm mai mult pe sistemele de creştere a securităţii efectuării plăţilor şi siguranţa cibernetică. În ceea ce priveşte încasările, automatizarea procesării şi reconcilierii acestora a fost cu siguranţă un subiect central, precum şi soluţiile integrate - cum ar fi cele oferite prin colaborarea cu companiile Fintech - ce pot îmbunătăţi performanţa clienţilor în ceea ce priveşte rata de reconciliere.

Continuăm să adăugăm noi soluţii inovatoare în oferta noastră pentru clienţii din România, una dintre cele mai recente fiind aceea de a transmite instrucţiuni de emitere acreditive şi garanţii prin platforma de online banking. Ne concentrăm pe a crea flexibilitate pentru clienţii noştri, mulţi lucrând încă de acasă.

Reporter: Cât de lovit ar fi sistemul nostru bancar de o nouă criză economică?

Ivan Vrhel: Există diferenţe între băncile din România, dar cred că majoritatea băncilor au intrat în această perioadă dificilă bine pregătite şi bine capitalizate. Băncile continuă să aibă bilanţuri solide, însă cred că va trebui urmărită îndeaproape calitatea activelor. Sistemul bancar este bine poziţionat pentru a sprijini revenirea economică şi a ajuta întreaga comunitate să progreseze.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. In 30 de ani nu vor mai exista banci.

    1. Creditor de ordin final va exista, cu "banci sau fara banci".

      Fara CREDIT in piata -> Depresie si spirala de consum a Capitalurilor Nete formate pe Trent (ciclul de acumulare si dizolvare Stocuri). 

      Stocurile de Acumuleaza pe contrapartida CREDIT si se dizolva prin Inchiderea Creditarii ca intensitate in piata. 

      semnat comenturi "cretine" 

      ai vrut sa spui ceva?

      Ai spus ca in 30 de ani nu vor mai exista banci! -> FALS

      Istoric Creditor de ordin final Continua sa Existe. 

      Fie ca este creditor Suveran (statul / banca centrala) sau Comercial (banci comerciale /locale). 

      Economia nu functioneaza fara CREDIT! 

      semnat comenturi "cretine" 

      completare: poate sa scada intensitatea CREDITULUI pe ciclu dar nu dispare.

      Pate sa il genereze piata reala ca intensitate sau piata financiara / gov. Poate sa nu il genereze piata reala si sa il genereze doar gov; poate sa nu il genereze niciunul si sa achite ca pondere creditarea din trecut; Dar asta nu insemna ca Bancile Vor disparea. 

      Atributia bancilor si a creditului nu dispar! Se schimba pe trend, scad si cresc periodic, dar nu dispat. 

      semnat comenturi "cretine" 

      Statul nu e banca.

      Statul poate sa emita moneda suverana (tot forma de credit catre alti terti); statul poate sa injecteze prin emitere de alte IOUsuri (bonturi, trezorerii, obligatiuni statale /municipale, etc tot forme de creditare sunt) intre Banca Centrala, iar banca centrala sa rastogoleasca in piata externa la alte forme de imprumut.

      Se poate genera credit fie prin banci comerciale / locale fie prin Gov cu banca centrala! 

      Vezi legea din 90 cand Gove emitea direct Lichiditate in piata sarind de piata REPO (tranzactiile intre bancile comerciale si banca centrala); emitea direct Gov cu Banca Centrala. 

      Ceva de genul a facut si Turcia, si Venezuela, si Argentina... aceasta implementare este una cu o singura directie -> inflatie sau hiperinflatie in piata! 

      Aceast mecanism se implementeaza mai rar; atunci cand Gov nu ajunge la intelegere cu Creditorii sau creditorii nu ajung la intelegere cu El. 

      Relatia devine mai complexa de aici incolo caci este vorba de bonduri, credite default, valute incrucisate ce deregleaza balantele, devalorizari, etc. 

      STATUL nu ESTE BANCA dar are abilitate sa EMITA BANI FORTAT IN PIATA! 

      Poate sa "canibalizeze" Banca Centrala si sistemul financiar; trecand peste cat mai ulte protocoale / legi. Asta nu inseamna ca partenerii economici vor mai cadea in acord cu deciziile "noului guvern".  

      Un fel de Totalitarism monetar! 

      Bancile nu au cum sa dispara! 

      Atributia de a CREDITA va cadea mereu, istoric, in seama cuiva (liberalizare, totalitarism, democratie, socialism, comunism, triburi, etc... toate au nevoie sa faca Credit pentru a isi desfasura activitatile "economice", comerciale, zilnice). 

      Pe vrema lui Ceasca, erau "biletele de comanda" (un fel de consemnarea a unui bun / serviciu prestat ce avea o nota de plata plasata in viitor = deci tot o forma de Credit; Se dadeau comenzi, se executau lucrari, etc fara acoperire in prealabil cu "Cash" ci cu plata viitoare cand intra la 1-ul banii ala restobolea mai departe ce datorii avea pe fir de achitat). 

      Au fost construite zecii de mii de blocuri in sistemul asta de credit pe vremea lui Ceasca. 

      La fel si in perioada 1860-1930 si cv... se emiteau note credit ca sa sadisfaca cererea si oferta de bunuri din piata in timp ce "lichiditatea / banii" erau mai rari. 

      Cu cat mergem mai jos pe firul istoriei vom observa ca, CREDITUL are un rol important in viata sociala / economica etc. 

      Se poate liberaliza sistemul bancar mai mult de atat?  

      Tot ce este posibil! Dar cerere de Credit nu va inceta /disparea! 

      semnat comenturi "cretine" 

      Functioneaza si fara credit.

      Functionaza dar are spirala Depresiva pana se consuma stocurile.

      Fara credit bunurile si serviciile trebuie sa concureze in piata la acceasi circulatie de bani! 

      Dupa cum stim, banii tind sa ajunga tot in mainile celor ce stiu sa ii inmulteasca. 

      Daca exista cantitate fixa de "Bani" in circulatie se va da de pamant pe trend cu "preturile la etc active"; concurenta pe aceeasi vani va fi acerba -severa si tot va scaoate din jocu afaceristi si nise de servicii. 

      Nu poti sa ai doar 100 de unitati fixe "bani" in circulatie! 

      Exemplu: daca Velocitatea creste la cele 100 de uitati tranzactionate in piata => se vor da impulsuri inflationiste (impresie de mai multi bani cand in realitate tot aceeasi bani se afla in circulatie); impulsurile inflationiste propaga schimbari de pret; schimbari de pret inseamna scadere bunuri si servicii in piata ce concura corect in raport cu volumul de unitati fixe tranzactionate. 

      Deci 100 unitati fixe "bani" in circulatie se invart la o viteza de 1:1 si spune abstract ca totul sa fie simplificat 10 bunuri la pret de 10 unitati fixe de bani, cerere 10 oameni / entitati /etc. 

      Deci acest sistem daca pastreaza echilibrul velocitatii in piata banii vor aduce profit si bunuri pentru toti. 

      Daca viteza creste => da impuls la vanzarea / procesarea /etc de mai multe bunuri ca sa intalneasca cerere tot 10 oameni dar cu impulsuri mai mari de consum; si deci viteza in loc de 1:1 devine 1:1,1 => unul din bunuri / servicii va fii fortat sa iasa din joc; cei care au reglat rapid pretul au castigat diferenta de "banii" si aluia care a dat faliment. 

      De aici relatia poate sa devina mult mai complexa; caci sunt mii de variatii comportamentale in economice ce vor propaga celasi efect de "falimente"; cu credit sau fara echilibrele macro-economice nu pot balansa la infinti. Sunt fortate sa atinga intersecta si inversari din cauza oamenilor ce migreaza, acumuleaza banii la saltea, ce se nasc in plus, ce mor, ce creeaza active ce distrug active, etc. 

      Istoric intotdeauna cand masa de bani este fixa in circulatie propaga deflatii si corectii mult mai severe decat atenuarea prin inchidere treptata a creditarii. 

      Si pe timpuri Oamenii nu au putut rezista instinctului de "hording" cand vine vorba de "banii" in circulatie; si deci si atunci regii / conducatorii / bancile / etc erau fortate sa verse alte cantitati de "bani" in circulatie. 

      Iar cand ramaneau fara "bani" (din aur sau argint) cotropaiau alte natii sa faca rost de materie prima mult mai rapid. 

      semnat comenturi "cretine" 

      Unul scrie 3 cuvinte, altul 3000.

    Ciclul de Expansiune si de Contractie a Sediilor Bancare = Cu ciclul de Crestere si descrestere a "Banilor in circulatie"

    Oricum sa spuneti Multumesc Govului si Bancii Centrale ca a pompat in balantele voastre "lichiditate". 

    Acum aveti mandria sa spuneti ca "Avem lichiditate de dat asta fata de 2008"; Pai normal ca Aveti ca doar nu ii ardea Govului sa cada mai rau in Depresie Deflationista; Asa mai bine o dam cu crack up boom si asteptam sa se resimta depresia reala peste alti ani. 

    Va dati "cocosi" acum, iar anul trecut nu doreati sa mai dati credit! 

    Am vazut cat de "saritori" ati fost; a stat Govul si banca centrala sa se "milogeasca" prin infuzii si ridicare plafoane de indatorare ca sa va starneasca sa dat credit. 

    Si oricum ati bubuit cotatiile la active de au sarit din trend din cauza slabirii creditarii; ati impachetat iar oameni ce nu erau eligibili in 2019 la aceasi suma de credit; devenind miraculos eligibili in 2020-2021 cu acelasi venit si cu cost de trai mai scump. 

    Asa profituri sa tot faceti! 

    Oricum nu mai aveti cat credit sa dati ca pondere pe urmatorii 7-9 ani minim! 

    Sunt mii de filiale bancare disparute; deci semnal clar ca, CREDITAREA se RACESTE pe trendul economic depresiv. 

    Mai bine pentru investitorii de cursa lunga; avem si noi un moment de respiro (nu de alta dar am facut exit la ce am vrut; acum astept sa reinvestesc). 

    Costuri mai scumpe de refinantare = cotatiile la active se vor raci in termeni reali 

    Semnat comenturi "cretine" 

    1. Govul la brutarie!

    Viteza de acordare imprumuturi de larg consum populatie inseamna unflare bula.

    Astazi contractele de credit se dau in 1-2 saptamani acum 5 ani dura 1-2 luni! 

    A devenit "saracul" eligibil la accesare credit mai mult si mai scump. 

    semnat comenturi "cretine" 

    Poate dispar de tot, oricum nu produc nimic și jupoaie oamenii. A trecut vremea lipitorilor.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro