SUPLIMENT INFRASTRUCTURA "Am atribuit contracte în valoare de 27 miliarde lei, în primul an de activitate”

Reporter: Care este strategia CNIR în ceea ce priveşte accelerarea implementării proiectelor pentru a răspunde nevoilor de infrastructură rutieră ale României, în special în zonele deficitare?

Gabriel Budescu: Noi am promovat cu maximă celeritate tot ce a însemnat autostrăzi în zona de munte. Am fost conştienţi că e presiune şi din partea Moldovei, dar era şi necesară această autostradă care traversează Carpaţii între Sibiu şi Piteşti. Era cumva de la sine înţeles că a doua legătură trebuia să fie Moldova, o zonă defavorizată mult timp. Am pregătit şi drumul expres Focşani-Brăila, al cărui contract l-am semnat şi care are un termen destul de strâns, un an de la începerea lucrărilor. Acum va trebui să semnăm contractul pentru primul tronson din Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi cât de curând o să-l atribuim şi pe cel de-al doilea. Aici va fi o presiune enormă pe Târgu Neamţ-Leţcani, Târgu Neamţ-Iaşi, odată ce se va da în trafic autostrada A7 până la Paşcani. Practic, valorile de trafic vor creşte foarte mult pe acest segment. De aceea am prioritizat şi lucrările acolo unde am considerat că va fi o presiune suplimentară, respectiv conexiunea cu turbionul de la A7 către Târgu Neamţ şi Podul Iloaiei. Am acordat punctaj suplimentar antreprenorilor care şi-au asumat să dea în trafic mai repede aceste segmente care să degreveze de trafic drumurile naţionale şi să încercăm astfel să mai scadă accidentele. Nu în ultimul rând am făcut verificări în teren. Am fost alături de constructori. Noi am avut şi înainte de a lansa toate licitaţiile astea discuţii cu proiectanţii, am avut discuţii cu consultanţii. Acum chiar avem un caiet de sarcini făcut împreună cu Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi (ARIC). Am avut discuţii cu antreprenorii, cu mare parte dintre ei. Dânşii au venit cu diverse solicitări la care la unele am mai negociat, la altele am înţeles să răspundem, cum ar fi procentul pentru reţinerile succesive, unde pe Moţca-Iaşi- Ungheni l-am scăzut la 0,5 pentru a asigura un cash-flow mai mare pe partea de lucrări..

Reporter: Care sunt proiectele majore pe care le vizaţi pe termen mediu şi lung, adică pentru următorii 5-10 ani?

Gabriel Budescu: Momentan pot să mă raportez la portofoliul de proiecte pe care îl avem. Autostrada A8, zona montană probabil se va întinde pe cinci ani, chiar şi peste. Pe termen scurt, aşa cum v-am zis, Târgu Neamţ-Iaşi va fi o presiune enormă. Pentru aceşti 56 de kilometri din A8 am prioritizat realizarea înainte de termen atât a legăturii Autostrăzii cu DN 2 şi Autostrada Moldovei-A7, cât şi continuitatea secţiunii III Leghin -Târgu Neamţ. De asemenea, pentru tronsonul 2 acordăm punctaj suplimentar constructorului care execută în 14 luni cei 4 kilometri de autostradă care va funcţiona ca o centură a localităţii Podu Iloaiei unde se produc frecvent accidente şi ambuteiaje. Practic, în 2026, deschiderea aşteptată a secţiunii Bacău-Paşcani din Autostrada Moldovei va creşte semnificativ traficul pe reţeaua de drumuri naţionale spre şi dinspre municipiul Iaşi. Drumul expres Focşani-Brăila are şi el caracter strategic, pentru că pune în valoare podul de la Brăila. Va fi primul drum de mare viteză care pune în valoare podul. Toate sunt importante pentru noi şi mai mult de atâta sper să primim cât de curând Strategia pe termen mediu şi lung de preluare a proiectelor pe care o aşteptăm de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Strategia respectivă este foarte importantă în analiza şi determinarea priorităţilor, în dimensionarea echipei CNIR, în piaţă pentru antreprenori. Aceştia din urmă trebuie să ştie ce va ieşi la licitaţie peste doi ani, trei ani, cinci ani, şapte ani, să facă şi ei o strategie. Cumperi nişte echipamente foarte scumpe, trebuie să cam ai o previziune aşa când şi din ce le amortizezi. Şi noi mai vrem şi partea de consultanţă. Eu îmi doresc foarte mult să ajungem la momentul în care ştiind strategia să iau consultanţa din timp şi să am consultantul alături de mine la licitaţii când atribui lucrarea şi evaluez constructorii care au depus ofertele. Să am şi consultantul, cel care-i va supraveghea. Indiferent cât de bine pregătiţi sunt colegii mei, consultantul are experienţă suplimentară şi atunci este în măsură să aducă o plusvaloare pe chestiunea aceasta.

• Investiţia Carfil a schimbat termenele pentru realizarea A13 Braşov-Bacău

Reporter: Când estimaţi că va fi finalizat studiul de fezabilitate pentru A13 Braşov-Bacău?

Gabriel Budescu: Contractual la finele anului viitor, dar există deja mici întârzieri la partea de foraje. Noi am notificat prestatorul de câteva ori să crească mobilizarea pe partea de foraje. Pentru menţinerea ritmului de lucru s-au transmis notificări scrise către prestator atunci când s-a observat o scădere a ritmului, s-au organizat şedinţe de progres, iar colegii noştri au fost prezenţi în teren pentru a urmări desfăşurarea lucrărilor. Ultima adresă privind mobilizare utilajelor de foraj a fost transmisă în data de 17.11.2025. Investigaţiile geotehnice sunt la aproximativ 45%. Şi a mai fost acea deviere de traseu în zona Hărman de circa 13 kilometri. Acolo a fost o investiţie a Ministerului Economiei prin Carfil. A trebuit să ţinem cont de investiţia dumnealor. Am avut discuţii cu consiliile judeţene, am avut discuţii şi cu UAT-urile acolo unde am fost solicitaţi. Şi dacă vom fi solicitaţi vom merge să explicăm ce şi cum. Cred că am ajuns acolo la o soluţie finală de traseu pe zona respectivă şi am depus documentaţia pentru certificatul de urbanism. În esenţă vorbim despre o prelungire a traseului cu aproximativ 12 kilometri, evităm zonele protejate, Natura 2000 şi Rezervaţiile naturale unde nu e permisă nicio construcţie (excepţie doar pentru siguranţă naţională), avem propus şi un tunel de 600 de metri în zona Dealul Lempeş, tocmai pentru a proteja zona naturală. Deci e posibil şi de acolo să mai rezulte ceva o mică întârziere. Încă o putem cuantifica. Urmează o evaluare pentru a vedea dacă mai poate fi respectat termenul în contextul modificării traseului ca urmare a constrângerilor din judeţele Braşov şi Covasna.

Reporter: Tronsonul de pe A8 va fi finalizat la timp ca să poată să facă sincronizarea cu conexiunea cu A7 şi DN2?

Gabriel Budescu: Depinde acum cât de repede se soluţionează contestaţia pe care am primit o din partea grupului UMB. Din punctul meu de vedere ar trebui să se clarifice repede acolo la partea tehnică. Ambele oferte au fost punctate la fel, maxim, şi diferenţa s-a făcut pe preţ, deci n-ar trebui să dureze foarte mult. Eu sper s-o clarifice repede şi să putem să dăm drumul la contract. Cum de altfel s-a clarificat şi în zona 1D unde s-a dovedit că ai mei colegi din comisie au avut dreptate şi evaluarea a fost una corectă.

• Monitorizarea video a lucrărilor de infrastructură - o regulă la contractele încheiate de CNIR

Reporter: În contractul pe care îl veţi încheia cu executantul acestui tronson sunt prevăzute şi măsuri pentru ca lucrarea să fie livrată în termen de 46 de luni?

Gabriel Budescu: Da. Dacă nu livrează la timp, aplicăm penalităţi. De altfel noi pe toate contractele am prevăzut camere web care să le share-uim, să vadă publicul ce se întâmplă acolo. Ne-am pus cerinţe ca o dată la două săptămâni antreprenorul să facă o filmare completă cu drona pe întreg aliniamentul şi în celelalte două săptămâni să facă supervizorul chestiunea aceasta. Deci noi practic vom avea câte o filmare pe dronă în fiecare săptămână. Din punctul meu de vedere noi lucrăm cu bani publici. Deci munca noastră trebuie să fie publică. Asta în primul rând. În al doilea rând, eu dacă asigur transparenţa în ceea ce facem, practic o să am mai mulţi supervizori. Toţi ochii interesaţi din ţara asta vor fi un mic supervizor pe lucrarea aia. Eu n-am de ce să ascund, dar eu ştiu că mi-am făcut treaba, i-am dat banii la timp. I-am asigurat exproprierile, i-am dat proiectul. Eu n-am de ce să mă ascund dacă lucrurile nu merg. Antreprenorii trebuie să răspundă. Noi o să asigurăm toată transparenţa din punctul nostru de vedere şi atunci ei vor trebui să se mişte. Pe de altă parte şi ajutăm. Unde a fost cazul, colegii mei au mers pe teren, i-au ajutat cu actele, le-au zis ce trebuie făcut, care-s paşii astfel încât lucrurile să meargă. Interesul e comun, să ne mişcăm cât mai repede.

Reporter: Această monitorizare video cu zonă live a ajutat de exemplu la accelerarea lucrărilor pe subsecţiunea Chiribiş-Biharia.

Gabriel Budescu: Acolo n-au făcut cu drona, acolo au pus camere web. Acolo practic a fost o iniţiativă a antreprenorului să pună aceste camere şi le-a pus după ce începuse deja şantierul. N-a fost de la început, n-a avut obligaţia prin contract. Dar cred că şi antreprenorul a văzut deschidere din partea noastră. Noi, din momentul în care am preluat acest contract, i-am chemat la discuţii, ne-am aşezat la masă: „Hai să vedem cum putem accelera”. Eram conştienţi că e necesar. Mobilizarea constructorului este foarte bună, lucrările sunt la 25% execuţie. Încă de la momentul preluării proiectului, am avut întâlniri cu antreprenorul şi am decis comprimarea perioadei de proiectare pentru a începe lucrările în avans, pe tronsoane, pentru a nu pierde vremea favorabilă construcţiilor din sezonul de vară. Ne-am propus aşternerea primului strat de asfalt pe 3-5 kilometri până la finalul anului, în funcţie de condiţiile meteo, mai ales că lotul vecin, Suplacu de Barcău-Chiribiş, este în lucru, destul de avansat şi, odată ambele loturi deschise se va putea circula pe autostradă 74 km de la Nuşfalău (Sălaj) la Borş 2, frontieră cu Ungaria. Nu în ultimul rând după aproape 2 decenii de la primul proiect şi după alte contracte reziliate este important să demonstrăm că se pot face lucrări la timp şi de calitate. Oricum autostrada asta a trenat de mult prea mult timp. Era clar că suntem un pic în urmă şi nu voiam să ajungă în situaţia în care să depindă totul de noi. Am găsit deschidere şi din partea dumnealor. Colegii mei au mers în fiecare săptămână acolo şi au stat alături de ei şi le-au explicat: „Uite, trebuie făcut aşa, aşa, aşa, ca să avem trasabilitate, adică nu poţi te apuci de lucrări înainte să îţi predau amplasamentul”. Nu zic cu titlu de exemplu. Adică a fost a fost o muncă şi din partea noastră, chiar dacă nu era cumva în sarcina noastră. Noi am zis: „N-o să stăm în birou şi o să le zicem nu-i bine, hai să mergem acolo şi să le explicăm”. Au vrut şi ei şi a fost un efort comun şi ne-am mişcat pe chestia asta. Şi de aceea ei au apreciat şi au venit şi cu camerele astea despre care eu zic că-s un lucru bun. Vede şi lumea că există deschidere şi că se mişcă lucrurile.

• Prezenţa pe şantiere a angajaţilor CNIR, necesară pentru impulsionarea lucrărilor

Reporter: Pentru că aţi vorbit mai devreme de achiziţii şi de contestaţiile pentru câteva lucrări, sunteţi mulţumit de modul în care administraţi procedura de achiziţie aici la CNIR? Adică aveţi vreun procent, cam câte din proiectele pe care le aveţi în derulare şi pentru care aţi organizat achiziţii publice sunt contestate în general?

Gabriel Budescu: Nu am un procent câte au fost contestate, dar vă pot spune că în general am câştigat contestaţiile. Pe Focşani a fost prima contestaţie, s-a admis doar parţial. În principiu, lucrurile au cam fost în regulă din punctul meu de vedere, n-au fost erori majore. Şi una peste alta noi am atribuit contracte în valoare de 27 miliarde lei, pentru care am şi semnat finanţarea, în numai primul an de activitate al companiei. Primul contract l-am promovat în 30 septembrie acum un an. Deci în circa un an, un an şi o lună am atribuit 27 miliarde lei. Eu zic că e bine pentru un an de activitate. La un personal de 74 de angajaţi înseamnă o productivitate de 364 milioane lei/angajat. Iar colegii mei veniseră majoritatea la final de iulie, început de august în companie, mă refer la partea de ingineri.

Reporter: Prin prisma portofoliului mare de proiecte, cum prioritizaţi resursa internă a CNIR pentru a evita întârzierile de implementare?

Gabriel Budescu: Resursa umană e una destul de bună. Majoritatea colegilor sunt cu experienţă, au lucrat şi în administraţie, ceea ce e foarte important. Şi până în momentul de faţă am reuşit şi ne-am descurcat destul de bine cu cu resursa internă. Dar pentru viitor va trebui să mai avem angajări, mai ales dacă vom porni mai multe şantiere.

Reporter: Cam de câţi oameni ar mai fi nevoie?

Gabriel Budescu: Pentru o primă fază, eu am estimat undeva la 150. Eu nu vreau să fac un mastodont din compania asta. Adică prefer să fie oameni mai puţini şi mai bine pregătiţi decât mulţi. Dar vonm avea nevoie de oameni pentru fiecare contract. O să avem nevoie să meargă pe şantier. Eu sunt adeptul vizitelor săptămânale pe şantier. Nu poţi să stai în birou şi să întrebi de ce nu merge treaba. Trebuie să te duci acolo, să stai de vorbă cu oamenii, să vezi tot ce se întâmplă. Şi acuma avem colegi care-s la Oradea. Astăzi a plecat un coleg la Braşov, un alt coleg la Bacău. E normal să fim în teren.

• 12 oferte pentru un drum cu utilizare duală, civilă şi militară

Reporter: Pentru tronsonul trei, Leţcani-DN24 Iaşi când va fi finalizată achiziţia publică?

Gabriel Budescu: Este o licitaţie complexă, cu o valoare estimată de peste 5 miliarde lei (un miliard euro). De aceea evaluarea celor 12 oferte trebuie să fie foarte riguroasă pentru a încerca să evităm întârzierile prin depunerea unor contestaţii. Durata evaluării este direct condiţionată şi de răspunsurile pe care le primim de la constructori (corespondenţă), dar şi de la autorităţile din statele unde sunt înregistraţi constructorii pentru că noi verificăm fiecare informaţie/document. Licitaţia pentru tronsonul 3 al A8 este procedura cu cel mai mare număr de oferte de până acum, deci pe lângă liderii de asociere, ofertanţi şi subcontractanţi avem şi terţi, deci peste 100 (127) de agenţi economici din România, UE şi din state terţe de verificat.

Reporter: Adică este posibil ca în şase-şapte luni, să se întindă până în prima parte a semestrului unu din 2025?

Gabriel Budescu: Sunt 12 oferte acolo. N-aş vrea să mă pronunţ. Deşi se pare că va fi finalizat şi prin SAFE acest tronson şi vreau să fiu sigur că fac o evaluare corectă. Eu zic că da, în 2026 o să ajungă sigur. Acuma să vedem. Eu cred că, în următoarele două luni, ar cam trebui să ştim un câştigător. Dar acum depinde, pentru că şi noii colegi fac solicitări de clarificări. Trebuie să le faci pe toate la fel către toţi ofertanţii, că după aceea ţi se poate reproşa că nu ai asigurat tratamentul egal. Unul vine şi zice: „Stai că mai am nevoie”. Că uite, mi-ai cerut pe financiar. Dau ca exemplu. Eu trebuie să iau toate preţurile, să le mai rulez o dată, ca să-ţi dau explicaţiile. Alţii vin şi cer o extensie că au personalul din diverse ţări şi trebuie să traducă documente. Sunt timpi pe care nu poţi să-i cuantifici şi dacă nu-i dai timpul pe care ţi-l cere sau un timp rezonabil, după aceea spune: „Păi a vrut să mă dea afară, are ceva cu mine” şi face contestaţie. Adică prefer să dureze un picuţ mai mult, dar să fiu sigur că echipa din cadrul CNIR a făcut tot ceea ce este necesar. Eu nu mă implic direct în licitaţie.

Reporter: În afară de acest proiect care va fi finanţat prin SAFE, compania mai are în gestiune proiecte care vor avea utilizare duală civilă şi militară?

Gabriel Budescu: Toate proiectele ar trebui să aibă o utilizare duală. Este normal să fie aşa. Noi, dacă vom fi solicitaţi, vom avea în vedere aspectele astea şi o să încercăm să asigurăm infrastructura necesară astfel încât să poată deservi şi armata, în caz de nevoie sau de descurajare.

Reporter: Care este situaţia celor două drumuri expres despre care am discutat şi anul trecut, Focşani-Brăila şi Bacău-Piatra Neamţ?

Gabriel Budescu: Contractul pentru Focşani-Brăila l-am semnat deja. Am dat şi ordinul de începere. Pe 2 decembrie începe proiectarea. Deci pe undeva în iunie - iulie ar trebui să înceapă şi executarea lucrărilor. Acuma să vedem cât de repede vor veni şi antreprenorul, asocierea câştigătoare, cu proiectul. Au constituit garanţia de bună execuţie. E totul în regulă. La Bacău-Piatra Neamţ o să dăm câştigătorul, în următoarele două-trei săptămâni.Şi estimarea începerii lucrărilor undeva pe toamna anului viitor. Dacă nu vor fi contestaţii. Şi să vedem acuma când o să dăm ordinul de începere că deja suntem pe final de an. Se va intra în paralel şi cu bugetul pentru anul viitor şi atunci o să vedem şi ce bani primim.

• Formarea profesională continuă, o necesitate la CNIR

Reporter: În ceea ce priveşte bugetul pe anul viitor, vă temeţi că vor putea fi tăiate finanţările de la bugetul naţional pentru anumite proiecte?

Gabriel Budescu: Eu sper să nu existe aşa ceva. Noi anul trecut am primit o prognoză multianuală din partea ministerului. Şi pentru 2026 erau prevăzuţi la CNIR 5 miliarde lei, 8 miliarde lei pentru anul 2027 şi în anul 2028, 10 miliarde lei. Acum să vedem dacă rămân după aceeaşi prognoză, dacă merg pe aceeaşi aceleaşi sume. Eu sper că da. Noi la ora actuală din proiectele care le avem deja estimăm că am avea necesar de cheltuit la pentru anul viitor undeva la 2,2-2,3 miliarde lei. Deci până la cifra de 5 miliarde lei, cât au estimat deja anul trecut, trebuie să mai primim proiecte. De aia am zis că aştept şi proiectul de buget, să vedem bugetul la nivel de ţară, bugetul la nivel de minister, şi să vedem ce proiecte vom mai primi.

Reporter: Aţi mai întâmpinat probleme, pentru că anul trecut am discutat despre asta, în privinţa transmiterii documentaţiei de la CNAIR către dumneavoastră privind proiectele preluate de la ei?

Gabriel Budescu: Au fost mici întârzieri. Uneori nu au fost foarte dornici de a ne ajuta, dar până la urmă dacă ordinul de ministru specifică anumite treburi, trebuie să le respectăm toţi: şi noi şi ei.

Reporter: Prin prisma experienţei acumulate în acest an de când nu ne-am mai văzut, ce aţi face diferit dacă aţi prelua procesul de preluare şi implementare al primelor proiecte mari pe care le-aţi gestionat aici?

Gabriel Budescu: Nu ştiu dacă ar fi multe chestii pe care să zic că le-am fi putut face diferit să meargă mai bine. Poate să promovăm un pic mai devreme supervizările. Dar şi aici e dificil că, până la urmă, dacă ai un număr de licitaţii pe un comitent, la un moment dat noi aveam 40 şi ceva de colegi toţi în comisii de licitaţii. Cum poţi să-i bagi pe toţi în licitaţii? Mai avem şi altceva de făcut. Eu cred că lucrurile una peste alta au fost în regulă, raportat la resursa pe care am avut-o şi la timpul disponibil. Nu ştiu dacă am fi putut să îmbunătăţim. Mi-aş fi dorit să facem cursuri de formare profesională. Din păcate a venit o circulară din partea Ministerului care ne-a oprit. Ne-a transmis să nu mai facem cursuri având în vedere investiţiile bugetare. Eu pot să înţeleg chestiunea asta, dar pe de altă parte dacă vrem să schimbăm abordarea din administraţia publică oamenii ăştia n-o să poată fără aceste cursuri. Dacă nu mai vrem să mergem la acel ghişeu oval aşa cu un carton în geam, ci dorim să avem totul transparentizat, digitalizat, trebuie ca oamenii să fie educaţi, să fie formaţi. Oamenii n-o să schimbe de la sine. Dacă faci aceleaşi lucruri în acelaşi fel, o să ai aceleaşi rezultate. Şi de aceea mi-aş fi dorit să facem nişte cursuri. Să-i scoţi din rutina asta zilnică, din zona de confort. Indiferent cât sunt ei de deschişi la nou, tot au tendinţa de a intra într-o rutină. Şi atunci trebuie să-i mai duci la o conferinţă, la un curs, să mai vadă şi altceva, să vadă şi alte idei.

Reporter: Pentru anul viitor, ce proiect aţi dori dumneavoastră să intre la finanţare sau să găsească guvernul finanţare pentru el pentru a fi demarat?

Gabriel Budescu: Tronsonul 1 Târgu Neamţ-Târgu Frumos pe care l-am atribuit. Sper să termine repede contestaţia celor de la UMB. Acuma vedem dacă rămâne compania Danlin XXL SRL, pe care am dat-o câştigătoare a licitaţiei, sau UMB. Şi sper să înceapă lucrările şi acolo.

Reporter: Vă mulţumim!