Ţara noastră poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru a amâna cu cel puţin cinci ani termenul de închidere a celor 2,6 GW de capacităţi pe cărbune, prevăzut pentru 2026, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, citat de Reuters, care afirmă cele ce urmează.
Guvernul se angajase prin planul de redresare finanţat de UE să elimine lignitul şi huila din producţia de energie începând cu 2026. Însă proiectele menite să înlocuiască aceste capacităţi - parcuri solare şi centrale pe gaz dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia împreună cu OMV Petrom, Tinmar şi Alro Slatina - vor fi finalizate mai târziu decât era planificat iniţial.
„În acest moment purtăm negocieri destul de intense pentru a amâna termenul cu cel puţin cinci ani, un termen realist pentru momentul în care vom conecta noile unităţi pe gaz”, a spus Ivan. Potrivit acestuia, România va transmite Bruxelles-ului un studiu care arată impactul negativ asupra economiei şi pieţei de energie dacă activele pe cărbune ar fi oprite în 2026.
Planurile energetice ale României vizează până în 2032 adăugarea a 12,96 GW de noi capacităţi pe gaz, nuclear, eolian şi solar, inclusiv 2,25 GW pentru stocare, prin fonduri europene, investiţii private şi de stat. „Acest lucru ne va transforma dintr-un importator net de energie într-un exportator net”, a subliniat ministrul.
Un proiect major de gaze offshore, aşteptat să intre în producţie în 2027, ar urma să facă din România şi un exportator net de gaze. Ţara produce deja circa 90% din necesarul propriu, prin Romgaz, OMV Petrom şi Black Sea Oil & Gas.
Opinia Cititorului