THE GLOBE AND MAIL: Companiile miniere canadiene ar trebui să înveţe din greşelile Gabriel Resources

După aproape două decenii de starturi ratate şi o bătălie cu unele dintre cele mai competente organizaţii pentru protecţia mediului de pe planetă, a venit momentul adevărului pentru cel mai mare şi mai sensibil politic proiect aurifer din Europa, informează publicaţia canadiană The Glode and Mail.

La începutul lunii noiembrie, guvernul român va arăta, asemenea unui împărat roman la sfârşitul unei lupte între gladiatori, pumnul cu degetul ridicat sau cu degetul în jos pentru proiectul minier de 1,4 miliarde de dolari al Gabriel Resources de la Roşia Montană, notează The Globe and Mail.

Votul ar putea merge în orice direcţie, însă preţul acţiunilor arată că şansele sunt împotriva companiei din Canada, continuă articolul, semnat de jurnalistul Eric Reguly şi citat de Mediafax.

Acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit în prima parte a lunii septembrie de la 1,47 dolari canadieni la un minim de 41 de cenţi, după ce premierul Victor Ponta a afirmat că Parlamentul va urma să respingă, probabil, proiectul de lege care ar fi facilitat realizarea proiectului. În prezent, cotaţia bursieră a companiei este de 93 de cenţi.

Reacţia companiei a fost să ameninţe guvernul român cu un proces de 4 miliarde de dolari, ameninţare încă valabilă, scrie ziarul canadian.

"Gabriel spune multe despre ce este bine şi ce este rău la companiile miniere canadiene, care domină industria", continuă autorul.

"Păcatul lui Gabriel a fost abordarea de tip bigfoot (creatură uriaşă în folclorul din nord-vestul Americii de Nord - n.r.), care i-a creat în România o imagine de companie minieră nepăsătoare, imperialistă. Lansată la mijlocul anilor '90, planul companiei era să facă mulţi bani repede prin construirea unei mine-monstru cu patru cariere, pentru care aveau să fie dinamitaţi doi munţi şi dislocate aproximativ 2.000 de persoane, iar o întreagă vale urma să fie umplută cu deşeuri îmbibate cu cianură. Cu o suprafaţă de aproape 300 de hectare, aşa-numitul lac de decantare ar urma să se adâncească de la 70 până la 180 de metri - o treime din înălţimea clădirii CN Tower din Toronto - şi să depoziteze în final 215 milioane de tone de deşeuri", scrie publicaţia canadiană.