TradeVille: Corecţii semnificative pe pieţe, în martie

Pieţele globale au înregistrat corecţii semnificative în luna martie, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al revenirii presiunilor inflaţioniste, cu scăderi accentuate în SUA şi Europa, şi o creştere puternică a cotaţiilor petrolului. Sectorul energetic a fost principalul beneficiar, în timp ce activele de risc, inclusiv acţiunile şi criptomonedele, au rămas volatile. În Europa, inflaţia a revenit peste ţinta BCE, iar băncile centrale au menţinut o abordare prudentă, în timp ce în Asia sentimentul s-a deteriorat, pe fondul şocului energetic şi al incertitudinilor macro. La nivel local, BVB a avut o evoluţie laterală, într-un context dominat de sezonul AGA şi de oferte Fidelis, iar inflaţia rămâne ridicată. În ansamblu, luna martie a fost marcată de creşterea aversiunii la risc şi de o volatilitate ridicată pe toate clasele de active, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Bursele internaţionale

SUA - scăderi majore

Toţi cei trei indici americani, S&P 500, Nasdaq Composite şi Dow Jones, au încheiat luna martie cu scăderi semnificative, de 8%, pe fondul temerilor legate de creşterea inflaţiei, deoarece conflictul în desfăşurare din Iran ameninţă să destabilizeze aşteptările inflaţioniste şi să afecteze perspectivele de creştere la nivel global. Sectorul de energie a fost cel mai performant din S&P 500 în martie, cu o creştere lunară de 22%, pe fondul avansului preţului barilului de petrol, la polul opus situându-se sectorul de servicii de comunicaţii, cu o depreciere de 15%. Acţiunile mega-cap au înregistrat scăderi semnificative în martie, pe fondul îngrijorărilor legate de sustenabilitatea hiper-ciclului de investiţii AI (CapEx), amplificate de încetinirea creşterii şi comprimarea marjelor, dar şi al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care afectează lanţurile de aprovizionare: Amazon -4,3%, Apple -6,64%, Nvidia -6,78%, Microsoft -8,6%, Tesla -11,73%, Alphabet -12% şi Meta Platforms -17%.

Datele economice din SUA indicau deja o slăbiciune înainte de conflictul SUA-Israel cu Iranul, cu o scădere de 92.000 a locurilor de muncă non-agricole în februarie 2026, şi o rată a şomajului în creştere la 4,4%. Sectorul privat a adăugat 63.000 de locuri de muncă conform ADP, iar salariile au crescut cu 4,5% anual. Activitatea economică a încetinit, indicele S&P Global Composite PMI coborând la 51,4 (de la 51,9), pe fondul comenzilor mai slabe şi al creşterii costurilor. În paralel, productivitatea non-agricolă a crescut cu 1,8%, costurile unitare cu forţa de muncă - cu 4,4%, iar inflaţia a fost de 2,4%, cu inflaţia de bază la 2,5% şi indicele PCE de bază la 3,1%, în timp ce aşteptările de inflaţie au rămas la 3,4% pe termen scurt şi 3,2% pe termen lung.

Pe 18 martie 2026, Rezerva Federală (Fed) a menţinut dobânda de politică monetară la 3,75% pentru a doua şedinţă consecutivă, conform aşteptărilor, păstrând în acelaşi timp proiecţia pentru o nouă reducere în 2026. Graficul "dot plot”, care reflectă proiecţiile individuale ale membrilor privind dobânzile, indică o reducere în acest an şi alta în 2027.

La finalul lunii, în cadrul discursului său de la Universitatea Harvard, Jerome Powell, şeful Fed, a avut o abordare prudentă privind conflictul din Iran, subliniind limitele Fed în combaterea şocurilor de ofertă şi faptul că inflaţia rămâne bine ancorată. Totodată, Powell a estimat impactul tarifelor la 0,5%-1%, a redus îngrijorările legate de creditul privat şi a menţionat provocările pieţei muncii, dar a rămas optimist privind creşterea productivităţii şi economia SUA pe termen mediu şi lung.

• Europa - tot pe curs negativ

Principalii indici europeni au inversat trendul pozitiv în luna martie, înregistrând corecţii semnificative, cu scăderi cuprinse între 6,62% pentru FTSE MIB şi 10,34% pentru DAX. Indicele german a consemnat cel mai amplu declin, pe fondul deteriorării indicatorilor de încredere din sectorul manufacturier, în timp ce CAC 40 a scăzut cu 9,21%. FTSE All-Share indică o creştere de 1,5% de la începutul anului, FTSE MIB se află la -1,41%, iar CAC 40 la -4,08%. În contrast, DAX rămâne cel mai afectat, cu un declin de 7,39% de la începutul anului. Pe un orizont de 12 luni, performanţa s-a temperat considerabil faţă de perioada anterioară. FTSE All-Share înregistrează un avans de 17,46%, FTSE MIB - de 16,45%, iar CAC 40 - de 0,34%, în timp ce DAX indică o creştere anuală de numai 2,33%.

Inflaţia anuală din zona euro a urcat la 2,5% în martie 2026, de la 1,9% în februarie şi uşor sub aşteptările pieţei, de 2,6%, conform estimărilor preliminare. Aceasta reprezintă cea mai ridicată rată din ianuarie 2025, depăşind ţinta BCE, de 2%, pe fondul creşterii costurilor energiei cu 4,9%, prima majorare anuală în aproape un an şi cea mai mare de după februarie 2023, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu. Între timp, presiunile asupra preţurilor s-au mai relaxat în alte sectoare: inflaţia în servicii a încetinit la 3,2% (de la 3,4%), bunurile industriale non-energetice au scăzut la 0,5% (de la 0,7%), iar alimentele, alcoolul şi tutunul au coborât la 2,4% (de la 2,5%). Rată de bază, excluzând preţurile energiei, s-a temperat, de asemenea, la 2,3% de la 2,4%. Printre cele mai mari economii ale zonei euro, inflaţia a accelerat puternic în Germania (2,8% vs. 2%), Franţa (1,9% vs. 1,1%), Spania (3,3% vs. 2,5%) şi Olanda (2,6% vs. 2,3%), în timp ce rata Italiei a rămas stabilă, la 1,5%.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut ratele dobânzii neschimbate în şedinţa din martie 2026, reafirmând angajamentul său de a stabiliza inflaţia la 2% pe termen mediu. Rata principală de refinanţare rămâne la 2,15%, facilitatea de depozit la 2%, iar dobânda marginală de creditare -la 2,4%. Factorii de decizie au subliniat că războiul din Orientul Mijlociu a crescut semnificativ incertitudinea, creând riscuri de majorare a inflaţiei şi riscuri de scădere a creşterii economice.

Datele publicate în luna martie, au arătat că, în ianuarie 2026, rata şomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,1%, în scădere de la 6,2% în decembrie 2025 şi de la 6,3% în ianuarie 2025. Rata şomajului în UE a fost de 5,8% în ianuarie, de asemenea în scădere faţă de 5,9% în decembrie 2025 şi 6% în ianuarie 2025.

PIB-ul zonei euro şi al UE a rămas stabil în ultimele trei luni din 2025, fără revizuiri faţă de estimările anterioare: +0,3% trimestrial în ambele regiuni, menţinând ritmul din al treilea trimestru (zona euro +0,3%, UE +0,4%). În termeni anuali, dinamica este, în acest moment, neschimbată, la +1,5% în zona euro şi +1,6% în UE. La nivel naţional, diferenţele rămân semnificative, fără schimbări de direcţie faţă de estimările anterioare în ceea ce priveşte PIB. Malta (+2,1%) a înregistrat cea mai puternică creştere trimestrială, urmată de Lituania (+1,7%), Croaţia şi Cipru (ambele +1,4%). La polul opus, Irlanda a consemnat cea mai abruptă contracţie (-3,8%), în timp ce România (-1,9%) continuă să se afle în teritoriu negativ. Scăderi marginale au fost raportate şi în Estonia şi Luxemburg (ambele -0,1%).

• Asia - prudenţă din partea investitorilor

Pieţele din Asia au trecut în martie 2026 de la entuziasmul din primele două luni la o fază mult mai prudentă, pe fondul şocului energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu şi al creşterii aversiunii la risc. În Japonia, indicele Nikkei 225 a suferit o corecţie în luna martie, situându-se în jurul a 51.485 de puncte, după o scădere de peste 11%, pe fondul combinaţiei dintre creşterea preţului petrolului, deprecierea yenului şi creşterea randamentelor obligaţiunilor japoneze. Yenul a ajuns în apropierea pragului de 160 de unităţi/dolar, ceea ce a determinat autorităţile să vorbească deschis despre mişcări „speculative” şi despre posibilitatea unei intervenţii. Din punct de vedere macro, semnalele au rămas mixte: producţia industrială din februarie a scăzut cu 2,1% lunar, dar Ministerul Economiei estima un reviriment de 3,8% pentru martie şi de 3,3% pentru aprilie; în acelaşi timp, inflaţia de bază din Tokyo a încetinit la 1,7% anual în martie, sub ţinta Băncii Japoniei, de 2%, deşi indicatorul care exclude alimentele proaspete şi combustibilul a rămas la 2,3%. În Hong Kong, sentimentul a rămas fragil, mai ales pe segmentul tech. Hang Seng a închis luna la 24.788 de puncte, iar datele Reuters/LSEG arătau deja o scădere de 6,3% pe o lună pentru indicele principal, în timp ce Hang Seng Tech era în minus cu 8,71%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a înregistrat una dintre cele mai bune performanţe din lume în ianuarie-februarie, în timp ce luna martie a adus cea mai slabă performanţă din 2008 încoace: indicele a scăzut cu 4,3% doar în şedinţa din 31 martie, a închis în jurul a 5.052 de puncte şi a ajuns la o pierdere lunară de 19,1%, respectiv la aproape 19,9% sub vârful de la final de februarie.

Activitatea manufacturieră în China a revenit în teritoriu de expansiune în luna martie, indicele PMI manufacturier calculat de Biroul Naţional de Statistică urcând la 50,4 puncte, de la 49 în februarie, ieşind astfel din două luni consecutive de contracţie şi depăşind atât pragul de 50, care separă expansiunea de scădere, cât şi estimările analiştilor, de 50,1. Îmbunătăţirea a fost susţinută de reluarea mai rapidă a producţiei după vacanţa prelungită de Anul Nou Lunar şi de o cerere mai bună, sub-indicii pentru producţie şi comenzi noi revenind peste 51 de puncte. În acelaşi timp, comenzile noi pentru export au urcat la 49,1, de la 45 în februarie, ceea ce arată o ameliorare a cererii externe, chiar dacă indicatorul a rămas în continuare sub pragul de 50. Totuşi, perspectiva rămâne prudentă, întrucât creşterea preţurilor energiei şi tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au început deja să împingă în sus costurile de producţie, sub-indicele preţurilor de achiziţie pentru principalele materii prime urcând la 63,9 în martie, de la 54,8 în februarie, ceea ce poate pune presiune pe marjele producătorilor în lunile următoare.

În Coreea de Sud, sectorul manufacturier a continuat să fie susţinut de cererea externă, în special pentru semiconductori. Datele preliminare au arătat că exporturile din primele 20 de zile ale lunii martie au crescut cu 50,4% faţă de anul anterior, ajungând la aproximativ 53,3 miliarde de dolari, pe fondul cererii puternice pentru cipuri. Pentru întreaga lună martie, exporturile totale erau estimate să crească cu aproximativ 44,9% faţă de anul anterior, ceea ce ar fi reprezentat cel mai rapid ritm de creştere din mai 2021 şi a zecea luna consecutivă de avans. În acelaşi timp, exporturile de semiconductori erau estimate să urce cu 163,9%, iar exporturile către SUA şi China - cu 57,8%, respectiv 69%, reflectând cererea ridicată generată de investiţiile globale în infrastructura AI. Importurile erau estimate să crească cu 18% faţă de anul anterior, cel mai rapid ritm din septembrie 2022, pe fondul scumpirii energiei, în timp ce surplusul comercial lunar era estimat la un nivel record de aproximativ 21,2 miliarde de dolari, faţă de 15,4 miliarde de dolari în februarie.

În acelaşi timp, sectorul serviciilor din Japonia a continuat să crească în martie, dar într-un ritm mai lent decât în februarie, pe fondul temperării cererii şi al unui climat de afaceri mai prudent. Potrivit datelor preliminare S&P Global, indicele PMI pentru servicii a scăzut la 52,8 în martie, de la 53,8 în februarie, marcând totuşi a 12-a lună consecutivă de expansiune, chiar dacă ritmul de creştere a fost cel mai redus din decembrie încoace. Încetinirea a fost vizibilă mai ales la nivelul comenzilor noi, care au avansat în cel mai lent ritm din octombrie, în timp ce cererea externă a crescut doar marginal, deşi a arătat o uşoară îmbunătăţire faţă de luna anterioară. Totodată, ritmul angajărilor s-a temperat, iar indicele PMI compozit, care include atât serviciile, cât şi producţia manufacturieră, a coborât la 52,5 în martie, de la 53,9 în februarie, sugerând că avansul sectorului privat japonez a încetinit la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul presiunilor generate de scumpirea energiei şi de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

În ceea ce priveşte inflaţia din China, în luna martie atenţia s-a mutat de la presiunile deflationiste persistente către riscul unei inflaţii importate, pe fondul scumpirii accentuate a energiei după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Autorităţile au majorat plafonul reglementat al preţurilor benzinei şi motorinei cu 1.160 yuani/tonă, respectiv 1.115 yuani/tonă, cea mai mare ajustare din ultimul deceniu, chiar dacă scumpirea aplicată a fost limitată la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din formula standard. În acelaşi timp, analiştii estimau că o creştere cu 10% a preţului petrolului ar putea adăuga circa 0,4% inflaţiei preţurilor de producţie din China, ceea ce sugerează o presiune suplimentară asupra costurilor industriale. Totodată, consilierul băncii centrale Huang Yiping avertiza la final de martie că presiunile inflaţioniste importate complică echilibrul dintre susţinerea creşterii economice şi controlul preţurilor.

• Bitcoin - tranzacţionare într-un canal lateral

După corecţia puternică din luna februarie 2026, Bitcoin a intrat în luna martie într-un context marcat de tensiuni geopolitice şi incertitudine macroeconomică crescută. Conflictul militar dintre SUA, Israel şi Iran, declanşat la finalul lunii februarie 2026, a acţionat ca un şoc extern, care a prins piaţa cripto în plin proces de consolidare după maximul istoric de 126.272 dolari atins în octombrie 2025. În primele zile ale lunii, Bitcoin se tranzacţiona în jurul valorii de 66.000-68.000 de dolari, după ce luna anterioară preţul coborâse până la minimul de 59.930 dolari, nivel similar cu perioada august - octombrie 2024. Pe tot parcursul lunii, criptomoneda s-a tranzacţionat într-un canal lateral, cuprins între aproximativ 65.000 şi 74.000 dolari, închizând luna la 68.215 dolari, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 45% faţă de maximul istoric, şi de 4% în luna martie. Mişcarea din canalul lateral a rămas însă volatilă, pe 4 martie Bitcoin închizând la 72.691 dolari, în creştere cu 6,4% faţă de ziua precedentă, după un maxim intraday de 74.076 dolari, semn că piaţa reacţiona rapid la orice schimbare de ton din macro şi geopolitică. După impulsul din 4 martie, Bitcoin a revenit spre 65.600 dolari pe 8 martie, apoi a recuperat treptat până în zona de 70.000 dolari. Raliul a continuat până la jumătatea lunii, când, pe 17 martie, a atins maximul lunar de 76.013 dolari, urmând ca restul lunii să revină în zona de 66.000 dolari, notează TradeVille.

Fluxurile ETF-urilor spot pe Bitcoin au evoluat în două direcţii opuse de-a lungul lunii martie. În perioada 9-17 martie, produsele spot au înregistrat şapte zile consecutive de intrări de capital, totalizând 1,17 miliarde de dolari, în fruntea clasamentului situându-se BlackRock (IBIT). Însă, după decizia Fed din 18 martie, sentimentul s-a inversat rapid. Pe 27 martie, ETF-urile spot americane au înregistrat ieşiri nete de 225,5 milioane de dolari într-o singură zi, din care 201,5 dolari provenind exclusiv din BlackRock IBIT, urmat de Bitwise, cu 18,6 milioane de dolari şi ARK 21Shares, cu 5,4 milioane de dolari. Aceleaşi presiuni au afectat şi ETF-urile Ethereum (-48,5 milioane de dolari) şi Solana (-7,8 milioane de dolari) în aceeaşi sesiune.

La nivel de fundamente, martie a adus semnale mixte pentru ecosistemul cripto. Pe 17 martie, autoritatea pieţei de capital din SUA (SEC) a publicat o interpretare mult aşteptată privind clasificarea activelor digitale, precizând mai clar ce tipuri de tokenuri intră sub incidenţa legislaţiei privind valorile mobiliare şi deschizând discuţia despre un posibil cadru de protecţie juridică pentru companiile cripto. Tot în 17 martie, Citigroup şi-a redus ţinta pe 12 luni pentru Bitcoin la 112.000 de dolari, de la 143.000 de dolari anterior, invocând blocajul legislativ din Senat privind Clarity Act şi diminuarea şanselor pentru catalizatori regulatorii rapizi care să susţină cererea instituţională şi fluxurile în ETF-uri.

• Aur - minus de 13,5%

După un raliu prelungit, metalele preţioase au intrat într-o perioadă de corecţie în luna martie, pe fondul mutării interesului investitorilor către volatilitatea ridicată din piaţa petrolului. Astfel, aurul a înregistrat o scădere de aproximativ 13,5% în această perioadă, tranzacţionându-se între un minim de 4.376 dolari/uncie şi un maxim de 5.294 dolari/uncie. În ciuda acestei corecţii, de la începutul anului, aurul rămâne pe o dinamică pozitivă, cu un avans de 4,6%, iar pe termen anual se menţine în creştere, cu aproximativ +46,6%. Scăderi semnificative au fost înregistrate şi de celelalte metale preţioase, argintul pierzând aproximativ 21,4% în cursul lunii martie, platina -20,3%, iar paladiul -21%.

În prima parte a lunii martie 2026, preţul aurului a avut o evoluţie preponderent laterală, cu tendinţe uşoare de scădere pe ansamblu, marcată de o volatilitate ridicată. Mişcarea a fost influenţată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a susţinut cererea de active de refugiu, dar şi de aprecierea dolarului american şi creşterea randamentelor titlurilor de stat din SUA, care au pus presiune pe cotaţii. În acelaşi timp, creşterea preţului petrolului a alimentat inflaţia şi a redus aşteptările privind tăierile de dobândă ale Fed, limitând potenţialul de apreciere al aurului. În a doua jumătate a lunii martie 2026, preţul aurului a avut, per ansamblu, o evoluţie clară de scădere, chiar dacă spre finalul perioadei a apărut o uşoară revenire tehnică. Principalele cauze au fost menţinerea presiunilor inflaţioniste generate de războiul din Orientul Mijlociu şi de preţurile ridicate ale energiei, care au alimentat aşteptările că dobânzile vor rămâne ridicate mai mult timp.

• Petrolul Brent câştigă 56%

Martie 2026 marchează una dintre cele mai spectaculoase perioade pentru piaţa petrolului, ţiţeiul Brent înregistrând o creştere de aproximativ 56% într-o singură lună, printre cele mai mari avansuri lunare din ultimele aproape patru decenii. Evoluţia a fost determinată de izbucnirea conflictului dintre SUA şi Iran la finalul lunii februarie, elementul cheie fiind blocarea Strâmtorii Hormuz - un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din oferta globală de petrol - ceea ce a generat un şoc major de ofertă şi a amplificat tensiunile din piaţa energetică. Astfel, în cursul lunii martie, Brent a fluctuat între un minim de 77,7 dolari/baril şi un maxim de 112 dolari/baril. De la începutul anului, preţul petrolului a crescut cu 85,3%, iar în ultimele 12 luni avansul ajunge la 53,2%.

În prima săptămână a lunii, preţurile au crescut accelerat, cu aproximativ 28%, pe măsură ce transporturile au fost suspendate, iar producţia din regiune a fost afectată. Ulterior, volatilitatea s-a menţinut ridicată pe tot parcursul lunii, alimentată de atacuri asupra infrastructurii energetice, reduceri de producţie şi declaraţii politice contradictorii privind evoluţia conflictului. În următoarele trei săptămâni, preţul a rămas puternic volatil, oscilând între 87,8 şi 112,8 dolari/baril. Pe fondul escaladarii conflictului, cotaţia a depăşit în repetate rânduri pragul psihologic de 100 de dolari/baril, nivel peste care s-a stabilizat spre finalul lunii.

În această perioadă, dinamica preţului a fost determinată în principal de fluxul de ştiri privind evoluţia conflictului şi de impactul direct asupra rutelor de transport. Episoadele de scădere au apărut punctual atunci când au existat semnale de relaxare - precum tranzitarea limitată a unor petroliere prin Strâmtoarea Hormuz sau discuţii privind negocieri între părţi - însă aceste mişcări au fost de scurtă durată. Piaţa a rămas extrem de sensibilă la orice informaţie care sugera o îmbunătăţire a situaţiei, eliminând temporar o parte din prima de risc geopolitic.

• BVB - declin pentru BET

În martie, indicele de referinţă al Bursei de la Bucureşti, BET, a înregistrat o evoluţie laterală, încheind luna la valoarea de 27.789 de puncte, în scădere cu 1,15%. După încheierea sezonului de raportări financiare preliminare aferente anului 2025, focusul investitorilor s-a mutat asupra convocatoarelor AGA, unde companiile au comunicat bugetul pe anul în curs, distribuirea de dividend sau răscumpărare de acţiuni şi majorări de capital, ceea ce s-a reflectat în evoluţiile companiilor. Din componenţa indicelui BET, cele mai mari creşteri le-au înregistrat în luna martie acţiunile TLV +3,77%, SNP +3,09% şi SNG 2,93%. La polul opus, cele mai mari scăderi sunt afişate de TTS -14,77%, ATB -14,65% şi ONE -12,6%.

Ministerul Finanţelor a atras, în martie, 534 de milioane de lei, respectiv 126 de milioane de euro (valori însumând 1,17 de miliarde de lei - 231 de milioane de euro), prin a treia ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populaţie (FIDELIS) derulată în perioada 6 - 13 martie 2026. Acestea au debutat la tranzacţionare la BVB în data de 19 martie 2026. Cele mai recente date macro arată că rata anuală a inflaţiei în februarie a ajuns la 9,31%, faţă de 9,62% în ianuarie 2026. De asemenea, în luna martie, guvernul României a aprobat bugetul pentru anul 2026, bazat pe o estimare de creştere economică de 1%. Ţinta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB, de la 7,7% în 2025.

• Perspective

Evenimente-cheie în aprilie 2026

27-28 aprilie: Întâlnire de politică monetară şi raport BoJ (Banca Japoniei). O majorare a dobânzilor este posibilă, în funcţie de evoluţia conflictului din Iran şi a inflaţiei persistente.

28-29 aprilie: Întâlnire de politică monetară Fed. Se aşteaptă menţinerea ratelor dobânzii pentru a balansa riscul de inflaţie din războiul cu Iran şi slăbirea pieţei muncii.

29-30 aprilie: Întâlnire de politică monetară BCE. Deşi unii oficiali sugerează înăsprirea, majorarea va depinde de claritatea privind sfârşitul conflictului şi impactul inflaţiei energetice.

30 aprilie: Întâlnire de politică monetară BoE (Banc Angliei), minută şi raport pe aprilie. Se aşteaptă menţinerea ratelor dobânzii, cu inflaţia în creştere, piaţa muncii mai slabă şi încetinirea creşterii economice.

În cazul BCE, aşteptările de piaţă s-au ajustat rapid, marile instituţii financiare (JPMorgan, Morgan Stanley şi Barclays) anticipând acum un posibil ciclu de până la trei majorări de dobândă în 2026, pe fondul riscurilor inflaţioniste în creştere, alimentate în principal de dinamica preţurilor energiei. În acest context, deşi banca centrală îşi menţine abordarea dependentă de date, comunicarea devine treptat mai ”hawkish”, reflectând îngrijorările privind reaccelerarea inflaţiei. Astfel, scenariul de piaţă indică posibile prime creşteri de dobândă chiar din trimestrul al doilea, condiţionate de persistenţa acestor presiuni. În comunicatul din martie, BCE a majorat prognozele de inflaţie, în special pentru 2026, din cauza preţurilor mai mari ale energiei, generate de războiul din Orientul Mijlociu. Inflaţia generală este acum proiectată la 2,6% în 2026, 2% în 2027 şi 2,1% în 2028. Prognozele pentru inflaţia de bază au fost de asemenea majorate, în timp ce prognozele de creştere au fost reduse, mai ales pentru 2026, pe măsură ce impactul războiului asupra pieţelor de mărfuri, veniturilor reale şi încrederii îşi face simţită prezenţa. BCE estimează o creştere a PIB de 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 şi 1,4% în 2028.

China se aşteaptă la o creştere economică de 4,5%-5% în 2026, sub nivelul de aproximativ 5% vizat în ultimii trei ani, conform indicaţiilor oferite de autorităţile de la Beijing în cadrul sesiunii parlamentare din martie 2026. Economiştii consideră că acest obiectiv reflectă o abordare prudentă în contextul incertitudinilor economice globale şi al cererii interne slabe. Zhiwei Zhang, preşedintele Pinpoint Asset Management, a declarat că guvernul va adopta o politică de stimulare moderată, susţinând investiţiile şi creşterea economică în continuare.

Indicatorii de momentum sugerează o uşoară creştere în aprilie pentru Bitcoin, dacă momentum-ul revine. În scenariul ”bullish”, depăşirea primei rezistente de 69.500 de dolari ar putea duce către 72.000-72.500 de dolari, în timp ce scenariul ”bearish” indică riscuri de scădere sub 66.300 de dolari, cu un suport important la 65.100 de dolari.

Perspectivele pentru preţul ţiţeiului Brent rămân extrem de divergente, fiind aproape integral dependente de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu şi de situaţia din Strâmtoarea Hormuz. În scenariul de bază, analiştii estimează o normalizare treptată a cotaţiei spre intervalul 70-85 de dolari/baril, pe măsură ce riscurile geopolitice se diminuează şi fluxurile de petrol sunt reluate. În schimb, un conflict prelungit sau menţinerea blocajelor în Hormuz ar putea susţine preţurile peste 100 de dolari/baril, cu scenarii frecvent indicate în zona 130-150 de dolari/baril, în timp ce o escaladare severă, care ar afecta semnificativ infrastructura energetică sau ar reduce masiv oferta globală, ar putea împinge cotaţia chiar spre 200 de dolari/baril.

Perspectivele asupra aurului indică o divergenţă între termenul scurt şi cel lung. Pe termen scurt, metalul rămâne sub presiune din cauza inflaţiei ridicate, a preţurilor mari ale energiei şi a aşteptărilor că dobânzile vor rămâne la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă, ceea ce reduce atractivitatea unui activ fără randament. Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, perspectiva rămâne pozitivă, susţinută de incertitudinile geopolitice, de rolul aurului ca activ de refugiu şi de cererea structurală, inclusiv din partea băncilor centrale, fiind anticipate niveluri de aproximativ 4.600-5.400 de dolari/uncie în 2026, cu potenţial de apreciere suplimentară în scenarii favorabile.