Tribunalul Bucureşti a anulat astăzi procedura de selecţia a candidaţilor pentru actualul Directorat al Transelectrica. Instanţa a admis astfel solicitările formulate de fostul membru al Directoratului, Bogdan Toncescu, care a cerut, în dosarul 28414/3/2024, anularea procedurii de selecţie a candidaţilor pentru poziţia de membru al Directoratului Transelectrica şi anularea deciziilor 14/27.03.2024 şi 39/30.09.2024 ale Consiliului de Supraveghere.
Decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti, deşi nu este definitivă deoarece poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, loveşte frontal în actuala conducere a Transelectrica şi validează, fără echivoc, ceea ce ziarul BURSA a scris constant, documentat şi incomod în ultimii doi ani: procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de membru al Directoratului a fost grav viciată.
Verdictul confirmă că ceea ce a fost prezentat public drept o selecţie „transparentă” şi „conformă cu guvernanţa corporativă” a fost, în realitate, o construcţie juridică fragilă, incapabilă să reziste controlului judecătoresc.
Hotărârea Tribunalului Bucureşti vine ca o validare instituţională a investigaţiilor şi avertismentelor publicate de BURSA, care au arătat pas cu pas cum selecţia conducerii Transelectrica a încălcat reguli fundamentale, cum deciziile Consiliului de Supraveghere au fost adoptate într-un cadru discutabil şi cum procesul a fost mai degrabă unul de legitimare formală a unor opţiuni prestabilite decât o competiţie reală, deschisă şi legală.
Faptul că instanţa a dispus anularea procedurii de selecţie în ansamblu arată gravitatea neregulilor constatate şi infirmă categoric narativul oficial construit în jurul actualei conduceri.
Deşi instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a Deciziei nr. 39/30.09.2024 în alte privinţe, esenţialul rămâne: fundamentul juridic al selecţiei a fost demolat. Este o lovitură directă nu doar pentru cei care au orchestrat procedura, ci şi pentru întregul sistem de guvernanţă corporativă din companiile de stat, unde selecţiile de top management sunt adesea prezentate ca exerciţii de conformitate, dar se dovedesc, în instanţă, simple simulacre.
Chiar dacă decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, impactul ei public şi instituţional este deja major. Chiar şi în ipoteza unui apel, realitatea juridică stabilită astăzi nu mai poate fi ştearsă: o instanţă a constatat că procedura de selecţie a conducerii Transelectrica a fost ilegală, ceea ce pentru companie reprezintă începutul unei crize de credibilitate care nu mai poate fi gestionată prin comunicate sau formule standard despre „respectarea legii”, ci doar printr-o resetare reală a modului în care sunt conduse şi controlate companiile strategice ale statului.






























































Opinia Cititorului