Trump poate face ”pace” în continuare, Nobelul a mers la Maria Corina Machado

Comitetul Nobel a acordat premiul pentru Pace în 2025 Mariei Corina Machado, lidera opoziţiei din Venezuela, chiar dacă la un moment dat preşedintele SUA, Donald Trump, era favoritul caselor de pariuri. Explicaţia comitetului pentru această decizie a fost următoarea: „...munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean şi lupta sa pentru realizarea unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie”. Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este acordat la Oslo, în conformitate cu instrucţiunile lăsate în testamentul său de inventatorul suedez Alfred Nobel.

• Marele perdant

Donald Trump a manifestat, de-a lungul acestui nou mandat de preşedinte al SUA, o ambiţie declarată de a primi Premiul Nobel pentru Pace, afirmând în repetate rânduri că merită această distincţie pentru iniţiativele sale în politica externă. Printre acţiunile invocate de el s-au numărat procesul de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi mai multe state arabe, medierea (cu rezultate aproape nule) dintre Rusia şi Ucraina, întâlnirile directe cu lideri ai unor ţări care gestionează conflicte sau retragerea trupelor americane din anumite zone de conflict. Totuşi, deşi unele dintre aceste demersuri au fost prezentate ca paşi spre pace, rezultatele lor concrete au fost limitate sau de scurtă durată. Relaţiile internaţionale ale Statelor Unite din ultimul an s-au caracterizat adesea prin tensiuni şi conflicte diplomatice, generate de retragerea din acorduri internaţionale importante, precum Acordul de la Paris privind schimbările climatice sau Acordul nuclear cu Iranul. În plan intern, politica sa a fost percepută de mulţi observatori drept una polarizantă, accentuând diviziunile ideologice şi sociale din societatea americană. Astfel, deşi Trump a încercat să proiecteze imaginea unui lider capabil să medieze conflicte şi să aducă stabilitate globală, bilanţul final este privit mai degrabă prin prisma confruntărilor diplomatice şi a controverselor, decât a rezultatelor durabile în domeniul păcii. Potrivit Reuters, înainte de anunţul noului laureat, experţi în acordarea acestui premiu au declarat că Trump nu va câştiga, întrucât destructurează ordinea internaţională pe care Comitetul Nobel o apreciază. „Cred că principalul lucru de reţinut este că acest Comitet Nobel îşi demonstrează din nou independenţa, că nu se lasă influenţat de opiniile populare sau de liderii politici în acordarea premiului”, a declarat Halvard Leira, director de cercetare la Institutul Norvegian de Afaceri Internaţionale, citat de Reuters. „Trump va interpreta acest lucru aşa cum doreşte, dar acesta este un premiu acordat unei cauze pe care Statele Unite au susţinut-o foarte mult de-a lungul anilor. Opoziţia democratică din Venezuela este ceva pe care SUA a fost dornică să o susţină. Deci, în acest sens, ar fi greu pentru oricine să considere acest lucru ca o insultă la adresa lui Trump”, subliniază Leira.

În luna septembrie, la ONU, Trump s-a lăudat că a pus capăt la şapte „războaie interminabile”, spunându-le liderilor mondiali: „Toată lumea spune că ar trebui să primesc premiul Nobel pentru pace”. Premiul Nobel pentru Pace a fost obţinut de patru dintre predecesorii lui Trump: Barack Obama în 2009, Jimmy Carter în 2002, Woodrow Wilson în 1919 şi Theodore Roosevelt în 1906.

• Marea câştigătoare

Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2025 este acordat unei campioane curajoase şi dedicate cauzei păcii - unei femei care menţine flacăra democraţiei aprinsă în mijlocul unui întuneric tot mai dens, arată comunicatul Comitetului Nobel. Maria Corina Machado primeşte Premiul Nobel pentru Pace pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice pentru poporul venezuelean şi pentru lupta sa în vederea realizării unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie. În calitate de lider al mişcării democratice din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civil din America Latină din ultima perioadă, a constatat Comitetul Nobel de la Oslo. Maria Corina Machado „a fost o figură cheie, unificatoare, într-o opoziţie politică care a fost cândva profund divizată - o opoziţie care a găsit un teren comun în cererea de alegeri libere şi de guvern reprezentativ. Tocmai acest lucru se află în centrul democraţiei: voinţa noastră comună de a apăra principiile guvernării populare, chiar dacă nu suntem de acord. Într-o perioadă în care democraţia este ameninţată, este mai important ca niciodată să apărăm acest teren comun”, subliniază comunicatul Comitetului Nobel. Venezuela a evoluat de la o ţară relativ democratică şi prosperă la un stat brutal şi autoritar, care se confruntă în prezent cu o criză umanitară şi economică. Majoritatea venezuelenilor trăiesc în sărăcie profundă, în timp ce cei puţini aflaţi la vârf se îmbogăţesc. Maşinăria violentă a statului este îndreptată împotriva propriilor cetăţeni. Aproape 8 milioane de oameni au părăsit ţara. Opoziţia a fost sistematic reprimată prin fraudarea alegerilor, urmărirea penală şi închisoarea. Regimul autoritar din Venezuela face extrem de dificilă activitatea politică, a arătat Comitetul Nobel. Maria Corina Machado (58 de ani) a dorit să îşi depună candidatura pentru alegerile prezidenţiale organizate de Venezuela în 2024, dar i s-a interzis acest lucru de către regimul Maduro, aflat şi în acest moment la putere.

Nu trebuie omis că Donald Trump, care îşi dorea cu ardoare premiul Nobel pentru Pace, şi-a îndreptat atenţia în ultima perioadă spre Venezuela şi armata americană a deschis focul în câteva rânduri în apele din apropierea coastelor venezuelele asupra unor presupuse ambarcaţiuni ale traficanţilor de droguri. Regiumul de la Caracas deja a acuzat SUA că se pregătesc de invadarea ţării.

Premiul Nobel pentru Pace, în valoare de 11 milioane de coroane suedeze, circa 1,2 milioane de dolari, va fi decernat la Oslo pe 10 decembrie, când se comemorează decesul industriaşului suedez Alfred Nobel, care a fondat premiile prin testamentul său din 1895. La Premiul Nobel pentru Pace din acest an au fost nominalizate organisme precum Curtea Penală Internaţională sau Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (URWA) şi comisarul său general Philippe Lazzarini. În acest an, au fost în cursă 338 de candidaţi şi 94 de organizaţii, cu 52 mai multe propuneri decât anul trecut.