UE declară război dezinformării: giganţii tech care refuză regulile vor fi scoşi din piaţa comunitară

Într-un context marcat de presiuni politice, interferenţe externe şi o explozie a dezinformării alimentate inclusiv de noile tehnologii, Parlamentul European ridică miza şi înăspreşte regulile, transmiţând marilor platforme şi actorilor care profită de haosul informaţional că, dacă nu respectă legislaţia, ies din joc, a declarat ieri, la Bruxelles, Delphine Colard, purtătoare de cuvânt a instituţiei respective.

„UE s-a asigurat, prin legislaţie, că atunci când vezi publicitate politică online, trebuie să ştii cine a plătit pentru ea; trebuie să existe un registru în acest sens. Giganţii tehnologici, precum Meta, în loc să aplice legislaţia, au ales să nu mai permită nicio publicitate politică sau pe teme societale, pentru că nu vor să se conformeze regulilor de transparenţă. Parlamentul consideră acest lucru complet nedrept, dar arată că Europa îşi stabileşte propriile reguli: dacă nu vreţi să jucaţi după reguli, atunci nu vă puteţi vinde serviciile”, a arătat Delphine Colard.

În spatele acestei poziţii se află o realitate economică dură: platformele pierd bani, iar organizaţiile migrează către alternative care respectă legislaţia europeană. Este, de fapt, începutul unei repoziţionări a puterii în relaţia dintre state şi Big Tech.

Ea s-a referit şi la lupta directă care are loc în prezent pentru controlul spaţiului informaţional şi pentru sănătatea democraţiei europene, mai ales că, în 12 aprilie, se vor desfăşura alegerile parlamentare din Ungaria, iar peste o săptămână vor avea loc alegerile parlamentare din Bulgaria.

„Parlamentul European este foarte preocupat de interferenţe şi de asigurarea unei alegeri informate pentru cetăţeni. Ştim că legislaţia nu este singura soluţie miraculoasă; pledăm pentru o abordare care implică întreaga societate: media, legislativul, justiţia, societatea civilă şi instituţiile”, a afirmat Delphine Colard, care a adăugat câteva exemple concrete şi alarmante: „Autorităţile olandeze sunt foarte clare în privinţa LLM-urilor; au observat, de exemplu, la ChatGPT, că au avut o problemă majoră, deoarece au existat conţinuturi înaintea alegerilor olandeze care au fost denaturate şi care dădeau instrucţiuni specifice de vot incorecte sau care ofereau sprijin pentru un anumit partid. În consecinţă, autoritatea naţională din Ţările de Jos a mers la cei de la OpenAI şi a spus: «Îmi pare rău, acest lucru nu este permis»”.

Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European a menţionat că asistăm la o luptă dezechilibrată, deoarece implementarea legislaţiei blocului comunitar în domeniul digital, în faţa giganţilor tech, este dificilă, fiind vorba despre companii mari, iar „presiunea politică pentru ca ele să aibă mână liberă în UE este extrem de puternică”. În acest context, Parlamentul îşi asumă rolul de contrapondere: „grupurile de lucru fac presiuni pentru a sprijini Comisia şi autorităţile naţionale”.

În spatele acestor acţiuni există şi o strategie mai subtilă, care vizează expunerea şi înţelegerea mecanismelor de manipulare. „Avem rolul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la tacticile actorilor de dezinformare, identificăm cine face aceste campanii de dezinformare”, a arătat Delphine Colard, care a precizat că Serviciul European de Acţiune Externă expune săptămânal aceşti actori în newsletter-ul „EU versus Disinfo”. Ţintele sunt clare: actori străini, reţele coordonate şi chiar procese democratice deturnate. „Vedem membri ai Parlamentului vizaţi de actori străini şi voturi instrumentalizate”, a declarat doamna Colard.

În acest război invizibil, instrumentele sunt diverse, de la instruirea eurodeputaţilor până la strategii de comunicare adaptate. „Oferim instruire membrilor şi echipelor noastre pentru a fi mai rezilienţi în faţa securităţii cibernetice şi a dezinformării. Uneori folosim tăcerea strategică pentru a nu cădea în capcane, alteori trebuie să demontăm dezinformările şi să tragem semnale de alarmă”, a spus purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European.

Ea a prezentat şi date care arată amploarea fenomenului: peste 70% dintre cetăţenii UE sunt îngrijoraţi de dezinformare, iar în România acest procent a fost de 68% în 2025.

De aceea, Parlamentul European încearcă să educe publicul, în special generaţiile tinere, asupra mecanismelor manipulării. „Am realizat videoclipuri în limba română explicând o parte din tehnicile de dezinformare: reducerea la tăcere a vocilor divergente, inundarea spaţiului, scoaterea din context, polarizarea şi crearea de emoţii false”, a spus Delphine Colard.

Ea s-a referit şi la protecţia mass-media, ca parte a protecţiei democraţiei, şi a amintit că directiva anti-SLAPP intră în vigoare pe 7 mai, directivă care sancţionează drastic procesele abuzive împotriva jurnaliştilor, din dorinţa unor politicieni sau autorităţi de a elimina din spaţiul public vocile incomode.