UE planifică să formeze un ”Schengen militar” pentru a accelera mişcările trupelor

Bruxelles-ul ia măsuri pentru a reduce birocraţia şi a construi un „Schengen militar” pentru transportul rapid al trupelor, în contextul îndoielilor privind fiabilitatea SUA şi al noilor ameninţări ruse, potrivit news.ro.

Acest plan ar urma să pregătească blocul european pentru a muta mai rapid trupele, armele şi proviziile pe continent în cazul unui conflict cu Rusia, scrie Kyiv Post, care citează informaţii obţinute de postul de radio polonez RMF FM.

Comisia Europeană urmează să-şi prezinte propunerea pe 19 noiembrie, concentrându-se pe ceea ce oficialii numesc „mobilitate militară” - capacitatea de a transporta soldaţi, muniţie şi echipamente rapid şi fără întârzieri birocratice.

Documentul obţinut de RMF FM include atât noi propuneri legislative, cât şi o actualizare a proiectelor în curs. Oficialii de la Bruxelles descriu efortul ca un fel de „Schengen militar”, care face trimitere la sistemul ce permite europenilor să călătorească liber fără controale la frontieră.

Ideea de a crea o zonă în care convoaiele militare să se poată deplasa la fel de uşor peste graniţe - cu ajutorul unor reglementări armonizate, drumuri şi căi ferate modernizate şi o reţea de coridoare, aeroporturi şi porturi maritime pregătite pentru uz militar - nu este nouă.

Încă din iunie 2016, comandantul de atunci al trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, avertiza că NATO nu poate desfăşura forţe importante în Europa de Est la fel de rapid ca Rusia, ceea ce reprezintă un dezavantaj major, şi cerea crearea unui spaţiu de liberă circulaţie militară la nivelul Alianţei, similar Spaţiului Schengen.

Apoi, în ianuarie anul trecut, Germania, Olanda şi Polonia au semnat un acord menit să reducă birocraţia care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare ce duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO. „Avem nevoie de un Schengen militar pentru a asigura o circulaţie mai rapidă şi mai eficientă a personalului şi a materialului militar. Acest lucru va face Europa mai puternică. Am făcut un pas important: Polonia, Germania şi Ţările de Jos au semnat o declaraţie pentru realizarea unui coridor militar”, a scris pe X Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării de atunci.

În prezent, multe poduri şi tuneluri europene nu pot suporta tancuri grele, iar formalităţile complicate pot întârzia mişcările trupelor cu zile întregi. „Deplasarea tancurilor din vest către flancul estic ar putea duce la blocarea acestora în tuneluri sau la aşteptarea permiselor de tranzit”, arată Dariusz Joñski, membru al Comisiei pentru apărare a Parlamentului European.

Planul Comisiei Europene vizează eliminarea acestor obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacităţii feroviare şi îmbunătăţirea coordonării între statele membre.

Bruxelles-ul doreşte, de asemenea, să digitalizeze logistica vamală şi să creeze un „cadru de urgenţă” pentru transportul militar urgent.

O altă propunere ar crea o „flotă de solidaritate” - un parc de vagoane şi locomotive specializate disponibile pentru utilizare militară rapidă în toată Europa.

În plus, se aşteaptă ca UE să propună noi măsuri de securitate pentru a proteja rutele de transport critice împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice.

Presiunea pentru pregătirea militară vine pe fondul incertitudinii cu privire la angajamentul SUA faţă de flancul estic al NATO.

La Washington, Austin Dahmer, candidatul administraţiei Trump pentru conducerea biroului de strategie al Pentagonului, a recunoscut recent sub jurământ că „Rusia rămâne o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite”.

Declaraţia lui Dahmer a venit în contextul în care Pentagonul se confruntă cu furia bipartizană a Congresului faţă de o serie de decizii opace - de la suspendarea discretă a ajutorului acordat Ucrainei până la retragerea unei brigăzi americane din România, o mişcare care a surprins aliaţii de pe flancul estic al NATO.

„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”, a declarat un diplomat european, vorbind cu Kyiv Post sub condiţia anonimatului. „Dacă SUA se retrag chiar şi puţin, Rusia umple imediat spaţiul”, a adăugat el.

România, Polonia şi statele baltice consideră semnalele mixte ale Pentagonului ca potenţiale semne de avertizare ale retragerii americane, notează Kyiv Post.

„SUA pot numi în continuare Rusia o ameninţare”, a declarat un alt oficial european reporterilor la Bruxelles, „dar o ameninţare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu îşi poate clarifica propria poziţie”, a punctat el.

Oficialii europeni subliniază că planul va fi elaborat în strânsă cooperare cu NATO pentru a evita duplicarea eforturilor. Polonia, în special, a insistat pentru ca eforturile UE să rămână în concordanţă cu planificarea logistică şi de apărare a NATO.