Ultima zi - Consiliul BVB îşi încheie mandatul

Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Ultima zi - Consiliul BVB îşi încheie mandatul

Astăzi este ultima zi în care actualul Consiliu de Ad­ministraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) se mai află în funcţie, după patru ani de când board-ul condus de Lucian Anghel se află la cârma operatorului pieţei noastre de capital.

Şase listări de companii în Piaţa Principală, promovarea în categoria pieţelor emergente secundare conform FTSE Russell, demararea procesului de înfiinţare a Contrapăţii Centrale, capitalizare în creştere, volume şi tranzacţii în scădere şi unsprezece intermediari pierduţi pe drum.

Să le luăm pe rând.

Cu mult sub Varşovia, dar peste Praga sau Budapesta în ceea ce priveşte listările

MedLife, Digi Communications, Aages, Transilvania Broker, Sphera Franchise Group şi Purcari Wineries - toate vin din mediul privat. Spre deosebire, în cei patru ani anteriori (ianuarie 2012 - ianuarie 2016) nicio companie antreprenoarială nu a păşit pragul Bursei, listările, doar trei (Romgaz, Nuclearelectrica şi Electrica), fiind societăţi aflate până atunci exclusiv în proprietatea Statului.

Dar cum stăm faţă de vecini, de pieţele ţărilor din preajma noastră?

În ultimii patru ani, în Polonia au fost 26 de listări, iar la Praga, Budapes­ta, Sofia şi Zagreb câte două, conform datelor publicate de Federaţia Europea­nă a Valorilor Mobiliare (FESE).

Sigur că este o evaluare simplistă, fară elemente precum valoarea listărilor, free-float, majorări sau nu de capital, provenienţa companiilor etc., numărul listărilor are o relevanţă redusă.

Chiar şi aşa, când ne comparăm cu cei din zona noastră, cu toate că situaţia nu e de vis, nu e nici un dezastru.

Piaţă emergentă secundară sub FTSE, în vreme ce Cehia şi Ungaria sunt emergente avansate

În data de 26 septembrie, agenţia de evaluare londoneză FTSE Russell a anunţat că va promova piaţa noastră de capital în categoria celor emergente secundare începând cu luna septembrie 2020. Este o realizare, chiar dacă în rapoartele anuale ale BVB din 2014 sau 2015 se vorbea de promovare sub umbrela MSCI. Totuşi, privind în jur, vedem că Ungaria şi Cehia sunt emergente avansate, iar Polonia este chiar în liga celor dezvoltate.

Adică nu a avut loc chiar un eveniment de anvergură cosmică, ci doar am făcut un pas către normalitate.

CCP.RO Bucharest - Contrapartea Centrală a pieţei noastre

Anul tocmai încheiat a adus înfiinţarea de către Bursa de Valori Bucureşti împreună cu o serie de parteneri din domeniul energetic şi financiar a CCP.RO Bucharest, societatea ce va funcţiona ca o Contraparte Centrală (CCP) în ţara noastră, entitate în absenţa căreia nu poate exista o piaţă prin care să se tranzacţioneze instrumente financiare derivate.

Este un demers clar, palpabil şi de lăudat, dar care a luat naştere târziu şi numai după ce în funcţia de director general al BVB a venit Adrian Tănase care şi-a asumat acest proiect, declarând public că este unul dintre obiectivele mandatului său.

Valoare record a pieţei, ca urmare a creşterii preţurilor acţiunilor

În ceea ce priveşte capitalizarea, valoarea tuturor companiilor tranzacţionate la BVB (inclusiv Erste Group Bank) s-a ridicat la finele anului trecut la 180,85 miliarde de lei, cea mai mare din istorie, conform datelor prezentate de BVB.

Este efectul creşterii preţurilor, în condiţiile în care atât numărul tranzacţiilor cât şi volumul se află într-un declin clar.

După cum era de aşteptat, cu o capitalizare de 135,03 miliarde de euro, Varşovia este vedeta zonei noastre din acest punct de vedere, peste BVB mai găsindu-se bursele din Budapesta şi Praga cu valori ale companiilor listate în 2019 de 29,37 miliarde euro şi 23,43 miliarde euro.

Pentru bursa noastră, FESE indică o capitalizare de 23,33 miliarde de euro (ceea ce corespunde valorii tuturor companiilor de la BVB fără Erste), nivel care ne plasează deasupra burselor din Zagreb şi Sofia, cu valori de 20,04 miliarde de euro şi 14,27 miliarde de euro.

Din nou e puţin, dar nu catastrofal.

De 40 de ori mai multe tranzacţii la Varşovia şi de 3,5 ori mai multe la Praga, decât la noi, anul trecut

Dar ce relevanţă are capitalizarea când la tranzacţionare stăm prost?

Anul trecut, la Bursa de Valori Bucureşti au fost derulate 468.068 tranzacţii conform FESE (datele BVB arată 468.327 tranzacţii cu acţiuni pe Segmentul Principal) în valoare totală de 1,838 miliarde de euro.

În aceeaşi perioadă, la Varşovia s-au derulat 18.703.366 tranzacţii, de 40 de ori mai mult ca la Bucureşti, iar valoarea totală a transferurilor s-a ridicat la 44,87 miliarde de dolari, de peste 24 de ori mai mare ca la noi.

Pentru Budapesta au fost înregistrate 1.634.667 tranzacţii, de 3,5 ori mai mult ca noi (valoarea transferurilor ridicându-se la 7,856 miliarde de euro, de peste patru ori mai mult ca la Bucureşti) în timp ce la Praga au fost consemnate 591.930 tranzacţii, cu circa 26% peste cele de la BVB (valoarea tranzacţiilor fiind de 4,237 miliarde euro de 2,3 ori mai mult ca noi).

Zagreb dar mai ales Sofia au valori atât de mici încât n-are rost să fie prinse în poză.

Numărul de tranzacţii - la cel mai redus nivel din 2003 până în prezent

Venind în curtea noastră şi privind istoric, lucrurile nu stau deloc grozav.

Tranzacţionarea este într-o continuă scădere.

Între 2016 şi 2019, volumul a coborât de la 11,048 miliarde de acţiuni (listate în Piaţa Principală) la 7,098 miliarde de titluri, în timp ce numărul tranzacţiilor este mai mic cu 30% faţă de cel din urmă cu patru ani, când au fost realizate 653.248 transferuri, conform datelor BVB.

Dacă mergem şi mai mult în timp, situaţia se înrăutăţeste. Numărul tranzacţiilor realizate anul trecut prin Segmentul Principal al bursei noastre este cel mai redus din 2003, când au fost înregistrate 440.084 de transferuri.

În perioada de glorie 2006 - 2007 şi chiar o bună parte din 2008, tabloul era altul.

Atunci, fără Fondul Proprietatea şi Franklin Templeton, Electrica, Romgaz sau Nuclearelectrica şi fără management polonez (plecat între timp), la BVB erau 1,4 sau chiar 1,5 milioane de tranzacţii pe an, cu volume de câte 13 - 14 milioane de acţiuni şi o valoare medie zilnică a transferurilor record de 55,21 milioane lei, în 2007, faţă de 38,9 milioane lei anul trecut.

Activitatea în evidentă scădere este ilustrată într-o anumită măsură şi de numărul tot mai mic al intermediarilor.

În ultimii ani, Intercapital Invest, Intervam, Romintrade sau Confident Invest sunt printre brokerii care şi-au închis porţile, în mare parte din lipsă de clienţi care să facă rulaje consistente, astfel încât intermediarii să-şi poată susţine activitatea.

Totuşi, nu este un fenomen care se manifestă numai în piaţa noastră. Consolidarea activităţii de intermendiere şi reducerea comisioanelor până la anularea lor este o tendinţă mondială, iar un trader român cu mare experienţă internaţională spunea în urmă cu câţiva ani că pentru BVB şi zece intermediari sunt mulţi, ţinând cont de dimensiunea pieţei şi că o sursă importantă de venit a brokerilor din anii 90 şi chiar 2000, cupoanele de privatizare, a dispărut.

Sigur că, activitatea tot mai firavă de la BVB şi gradul redus de dezvoltare al pieţei noastre de capital nu ţine doar de conducerea Bursei, fiind rezultatul unui complex de elemente între care nivelul scăzut de trai, indus­trii ale fondurilor de investiţii şi pensii prea puţin dezvoltate, implicarea insuficientă a Statului sau lipsa unei culturi minime financiare, element foarte mult adus în discuţie în ultima vreme.

"Creşterea vizibilităţii Bursei de Valori Bucureşti ca sursă de finanţare pentru companiile locale sau străine active în ţara noastră", obiectivul prioritar al noului board al BVB

Astăzi, Consiliului de Administraţie condus de Lucian Anghel, din care fac parte Valerian Ionescu, Robert-Cosmin Pană, Claudia Gabriela Ionescu, Radu Hanga, Gabriel Marica, Octavian Molnăr, Otto Emil Naegeli şi Dan Paul îi expiră mandatul.

Viitorul board al BVB, ce va fi condus de Radu Hanga provenit din partea Grupului Banca Transilvania şi preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), vine într-un peisaj în care investiţiile prin piaţa de capital se găsesc la periferia percepţiei populaţiei ţării noastre, iar antreprenorii arareori au în vedere finanţarea afacerilor prin mecanismele bursiere.

Alături de preşedintele AAF, din noua conducere a Bursei vor mai face parte Mihaela Bîciu (Tradeville), Ştefan Szitas (SIF Transilvania), Răzvan Raţ (BRK Financial Group) Dragoş Neacşu (fost Erste Asset Management) Claudia Ionescu (BRD - Groupe Societe Generale), Dan Paul (Asociaţia Brokerilor), Octavian Molnăr (IFB Finwest) şi Robert Pană (Swiss Capital). Este un board în care balanţa este înclinată în favoarea brokerilor, după opt ani în care majoritatea membrilor Consiliului BVB a fost alcătuită din reprezentanţii băncilor.

Obiectivul prioritar al noii echipe de conducere va fi "creşterea vizibilităţii Bursei de Valori Bucureşti ca sursă de finanţare pentru companiile locale sau străine active în ţara noastră", ceea ce, pe lângă antreprenori, implică şi dezvoltarea comunităţii de investitori, după cum ne-a declarat Radu Hanga care a avut amabilitatea să ofere un interviu Ziarului BURSA chiar cu o zi înainte de alegerile din 20 noiembrie.

Alte ţinte ale actualului preşedinte al AAF sunt redinamizarea activităţii de intermediere sau autorizarea şi demararea activităţii Contrapărţii Centrale şi a pieţei instrumentelor derivate - proiect esenţial pentru creşterea lichidităţii, obiective care se vor suprapune cu cele ale conducerii executive, printre care obţinerea statului de piaţă emergentă şi din partea agenţiei americane MSCI şi creşterea relevanţei pieţei noastre la 20% din PIB, faţă de 10% în prezent.

Indiferent de câte produse financiare complexe se vor lansa şi de categoria din care va face parte piaţa locală de capital, este necesar ca BVB să dobândească o prezenţă semnificativă în viaţa clasei de mijloc a populaţiei ţării noastre. Altfel, şansele de dezvoltare ale pieţei de capital sunt dramatic reduse.

Note:

Raportările FESE fac distincţia între IPO-uri în Regulated Markets (RM) şi Multilateral Trading Facilities (MTF). În materialul de mai sus, s-au considerat listările realizate doar în Regulated Markets, echivalentul Pieţei Principale de la BVB;

FESE foloseşte o metodologie de măsurare şi publicare a valoriitranzacţiilor pentru diferite pieţe împărţită în patru categorii: Electronic Order Book Transactions (EOB), Off-EOB, Reporting Transactions şi Dark Pools. În articol au fost luate în considerare doar cifrele aferente primei categorii - EOB, cea mai importantă.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS