Un american s-a lăsat muşcat de sute de ori de şerpi veninoşi pentru a contribui la dezvoltarea unui antivenin universal

După atentatele din 11 septembrie 2001, Tim Friede, un fost şofer de camion din Wisconsin, a decis să-şi pună viaţa în pericol în mod repetat în numele ştiinţei. Coborând în pivniţa casei sale, s-a lăsat muşcat de doi dintre cei mai periculoşi şerpi din lume. Patru zile mai târziu, s-a trezit din comă - şi nu s-a oprit acolo, relatează AFP, care afirmă cele ce urmează.

Între 2000 şi 2018, Friede s-a expus în mod voluntar la peste 200 de muşcături de şarpe veninos şi şi-a injectat de peste 650 de ori venin, în încercarea de a-şi construi o imunitate completă. Speranţa sa: dezvoltarea unui antivenin universal care să salveze vieţi în întreaga lume.

Această practică extremă poartă numele de „mitridatism”, inspirată de regele Mitridates al VI-lea, care ar fi ingerat doze progresive de otravă pentru a deveni imun la tentativele de asasinat.

Friede, care nu are pregătire academică în domeniul ştiinţei, a fost mult timp ignorat de cercetători. Totuşi, după 25 de ani, rezultatele experimentelor sale au fost incluse într-un studiu publicat în mai în prestigioasa revistă Cell. Cercetătorii au descoperit că anticorpii din sângele său oferă protecţie împotriva veninului provenit de la numeroase specii de şerpi.

Actualele antiveninuri sunt limitate: fiecare funcţionează doar împotriva câtorva dintre cele peste 600 de specii de şerpi veninoşi cunoscuţi. În plus, ele pot provoca reacţii adverse severe, precum şocul anafilactic. Potrivit OMS, muşcăturile de şarpe ucid anual aproximativ 138.000 de persoane şi provoacă dizabilităţi grave altor 400.000 - cifre considerate subestimate.

Pasiunea lui Friede pentru reptile a început la cinci ani, după o muşcătură de la un şarpe inofensiv. Mai târziu, a învăţat să extragă venin şi a început să experimenteze pe sine, alegând specii extrem de periculoase precum mamba-neagră, taipanul sau şarpele-cu-clopoţei. „Este dureros de fiecare dată”, recunoaşte el.

În 2017, imunologul Jacob Glanville l-a contactat după ce a descoperit online un videoclip cu experimentele sale. Împreună, au demarat un studiu care include doi anticorpi prelevaţi din sângele lui Friede şi un medicament denumit Varespladib, capabil să inhibe toxinele din venin. Testele pe şoareci au arătat o protecţie completă împotriva a 13 dintre cele 19 specii testate şi parţială pentru restul.

Critici există, totuşi. Timothy Jackson, de la Australian Venom Research Unit, a pus sub semnul întrebării nevoia implicării umane în astfel de cercetări, în condiţiile în care există anticorpi sintetici disponibili.

Antiveninul universal este acum în dezvoltare la compania Centivax, fondată de Glanville în 2019, care speră să-l lanseze într-un stilou autoinjectabil, conform sursei citate.

Friede lucrează astăzi pentru Centivax şi se declară mândru de contribuţia sa. Cu toate acestea, regretă că nu mai are voie să îşi injecteze venin: „Îmi lipseşte acest lucru”, a spus el.