VIDEO Cât trebuie să economiseşti ca să fii în siguranţă din punct de vedere financiar?

Economisirea este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai bunăstării într-o societate şi ai sănătăţii financiare a fiecărei familii. Banii pe care îi punem deoparte ne pot aduce confortul pentru a depăşi situaţiile de criză, pentru a ne pune la adăpost în perioada de pensionare şi chiar în scopul de a obţine venituri pasive din economiile investite. Pentru investiţii trebuie să fim mereu atenţi în ce instrumente financiare ne plasăm banii şi să calculăm bine riscurile. Care sunt cele mai importante metode de economisire? Cât din veniturile familiei trebuie securizate? La aceste întrebări, dar şi la multe altele pe subiect au răspuns, în cadrul podcastului organizat de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), Adina Călin, director în cadrul CEC Bank şi Mihnea Bărbulescu, director executiv Erste Asset Management. Discuţia a fost moderată de Adrian Căruceru, expert în finanţe personale.

În opinia acestuia din urmă, importanţa economisirii stă în "obiceiul de a pune bani deoparte, iar acest obicei trebuie educat, pentru că nu ne naştem cu el!”: "Într-o societate consumeristă care te provoacă în permanenţă să consumi, economisirea înseamnă, în acelaşi timp, chibzuinţă şi stoparea risipei. În acest cadru, metodele de economisire sunt variate: amânarea cheltuielilor impulsive, transferul automat al unor sume în ziua când încasăm salariul sau depozite în valută pe care să nu fim tentaţi să le desfiinţăm uşor. Un pilon central al finanţelor personale este bugetul de venituri şi cheltuieli. Simpla înşiruire pe hârtie a cheltuielilor poate arăta cum un sfert sau poate chiar mai mult din cheltuieli sunt inutile, iar eliminarea lor nu are niciun impact care să fie concretizat prin scăderea nivelului de trai, din contră. Din păcate, mulţi dintre cei care încep să-şi facă un buget personal renunţă după câteva luni şi revin la practicile care i-au adus într-o situaţie complicată. Dar economisirea vine nu doar din reducerea cheltuielilor, metodă pe care o poţi aplica doar până la un punct, ci şi din creşterea veniturilor”.

Despre cât poate economisi o persoană, Adina Călin a menţionat: „O persoană care are un buget personal, faţă de una care nu foloseşte acest instrument, poate să economisească între 5% şi 10% din veniturile lunare doar prin organizarea şi utilizarea unui plan financiar personal. Economisirea este, în primul rând, un obicei bun, care ne schimbă viaţa şi ne dă confort pentru momentele în care suntem mai puţin pregătiţi. Împărţirea veniturilor ar trebui să urmeze următoarele valori: 20% să meargă pentru economisire şi investiţii, asigurări şi pensie, 30% pentru dorinţe, vacanţă şi distracţie, iar 50% vor acoperi nevoile familiei (mâncare, chirie, transport). Cei 20% pe care îi economisim trebuie puşi deoparte la începutul lunii, imediat după ce am încasat salariul sau veniturile. Dacă sperăm că îi vom pune la final de lună, cu siguranţă vom găsi până atunci ceva de cumpărat şi vom risipi acei bani. Procentul de economisire este o recomandare. Se poate începe şi cu 1% sau 2% din venitul lunar, important este să conturăm acest obicei. Însă, dacă ţinem cont că în România bugetul pentru vicii, precum alcoolul şi ţigările, este de 8%-9% din veniturile proprii, iar pentru educaţie românii alocă doar 2%, sumele pe care le putem economisi nu mai par un obiectiv dificil. O metodă de economisire pe care o recomand este un control mai bun al cheltuielilor prin amânarea unor achiziţii. De exemplu, când îţi place ceva foarte mult, recomand să nu-ţi iei lucrul respectiv imediat, ci să-ţi acorzi mai mult timp până faci achiziţia. După ce aştepţi 2-3 zile vei vedea că lucrurile nu îţi mai par la fel de importante sau nu-ţi mai plac atât de mult. Consecinţa este că, fie renunţi, fie îţi diminuezi achiziţia încât nu-ţi mai iei trei tricouri, îţi iei doar unul care îţi place cel mai mult”.

Astăzi, a şti ce înseamnă economisire este la fel de important cu a şti să foloseşti un telefon mobil, consideră Mihnea Bărbulescu. Acesta sublinază că a fi informat în domeniul economic este o obligaţie, nu o alegere: "Investiţiile pe care le poţi face cu surplusul economisit nu trebuie privite ca o formă de îmbogăţire rapidă, ci ca o formă de a-ţi conserva valoarea banilor, adică puterea de cumpărare. Tehnologia ne ajută foarte mult, pentru că toate instituţiile financiare au programe în care procesul acesta de transfer al banilor în investiţii sau în economii este automatizat”. În oinia specialistului, economisirea trebuie să aibă trei piloni principali - 20% din venitul lunar pus deoparte, construirea unui fond de rezervă de şase sau 12 ori cheltuielile lunare totale (în funcţie de domeniul de activitate de unde obţinem veniturile), iar pentru pensie să strângi de 25 de ori cheltuielile tale anuale.

"La investiţii te poţi gândi după ce ai un salariu bun sau orice alt succes financiar şi după ce ai trecut prin etapa de economisire. Mulţi români din această categorie sunt conservatori şi preferă depozitele bancare şi titlurile de stat. Însă trebuie să te asiguri că acei bani îţi aduc un câştig superior ratei inflaţiei. În 2022 inflaţia a fost undeva la 14% şi nivelul de recompensă pe depozitări şi pe titluri de stat era în zona lui 7%. Deci o diferenţă negativă de 5-6 puncte procentuale. Apoi, cei care investesc în imobiliare trebuie să ia în calcul că această investiţie are un cost de lichiditate destul de mare. Adică, dacă ţi se întâmplă ceva şi ai nevoie rapid de bani, nu poţi transforma uşor proprietăţile imobiliare în bani lichizi. În momentul acesta, pe plan mondial sunt peste 300.000 de opţiuni de investiţii. Adică acţiuni, fonduri de acţiuni, ETF-uri, titluri de stat, instrumente financiare. Se estimează că vor fi 1 milion de opţiuni de investiţii până în 2040. De aceea trebuie să te educi, ca să ştii ce alegi şi cui încredinţezi mica sau marea ta avere”, a conchis domnul Bărbulescu.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, concluzionează: „Provocările macroeconomice cu care se vor confrunta consumatorii şi întreaga societate în viitorul apropiat transformă educaţia financiară într-un instrument indispensabil şi, în cele din urmă, profitabil pentru depăşirea perioadei dificile. Organizarea unui buget personal devine imperativă într-un context financiar în care dobânzile variabile, modificările fiscale şi alţi factori pot afecta capacitatea de rambursare a împrumuturilor. La sfârşitul lunii martie 2025, rata creditelor neperformante a fost de 2,53%, în uşoară creştere faţă de finalul anului trecut (2,48% în decembrie 2024). În acest context, economisirea devine o parte esenţială a păstrării confortului financiar, în ciuda perturbărilor din economie”.

Oamenii pot recurge la strategii de reducere a cheltuielilor, de creştere a veniturilor, de investiţii inteligente şi sigure pentru înmulţirea banilor economisiţi sau măcar pentru păstrarea lor în siguranţă, în depozite bancare, în limitele prevederilor legale, adaugă reprezentantul CSALB.

Acesta opinează că economisirea pe o perioadă mai îndelungată poate fi şi un antrenament pentru un viitor credit sau poate reprezenta chiar avansul (mai mult sau mai puţin consistent) pentru cumpărarea unui bun imobil: "Capacitatea de a economisi, educată şi exersată consecvent, poate face diferenţa dintre o viaţă fără griji ori dificultăţi majore pentru cei care economisesc, în comparaţie cu o viaţă plină de probleme ori diverse provocări pentru cei care nu o fac. Recomandăm tuturor consumatorilor să economisească oricât de puţin, dar constant, pentru a-şi asigura un nivel minim de protecţie atunci când traversează perioade dificile în viaţă, indiferent de natura dificultăţilor”.

Al cincilea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar: carduri şi plăţi, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanţă vs soluţionare alternativă, economisire şi investiţii. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc, în acest an, specialişti ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătoreşti, specialişti în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analişti financiari, lectori în educaţie financiară şi jurnalişti reputaţi din presa economică.