VIDEOCONFERINŢA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / ŞTEFAN PĂDURE, PREŞEDINTELE APAR:"Strategia europeană Farm to Fork nu pune niciun accent pe consumator"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Agro-alimentar / 22 octombrie

Ştefan Pădure

Ştefan Pădure

Consumatorul a fost neglijat total de parlamentarii europeni, atunci când aceştia au votat, în urmă cu câteva zile, Strategia Farm to Fork, susţine Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

"Vorbim despre o componentă care a fost uitată: piaţa, consumatorul. În strategia Farm to Fork, aprobată în urmă cu două zile de Parlamentul European, nu s-a pus accentul pe consumator. S-a discutat mai mult pe prima parte a lanţului de aprovizionare cu alimente", a declarat Ştefan Pădure.

Preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc consideră că noua strategie europeană are trei probleme, care nu au fost sesizate de parlamentarii români ai grupului politic Renew Europe, care "se pare că au o agendă diferită decât cea naţională".

Prima problemă a strategiei Farm to Fork se referă la reducerea egală, cu 50%, la nivel european a cantităţii de pesticide şi îngrăşăminte folosite în agricultură. "Discutăm despre scăderea unitară cu 50% a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe suprafaţă. România foloseşte în medie 700 grame pe hectar, în timp ce media europeană este de 2,4 kilograme pe hectar, iar ţări precum Olanda folosesc 7 kilograme pe hectar. Dacă este o tăiere gen «patul lui Procust», România va folosi 350 grame pe hectar, în timp ce Olanda va folosi 3,5 kilogram pe hectar. Atunci, în contextul în care abia am început să creştem, să avem productivităţi departe faţă de cele europene, ce şanse avem să putem fi competitivi în această tăiere pe modelul «patul lui Procust?»", a precizat Ştefan Pădure.

Etichetarea privind originea ingredientelor este a doua măsura care va afecta în mod direct producătorii români, potrivit preşedintelui APAR.

"Dacă pe un produs din Franţa scrie că ingredientul provine din România, produsul nu va fi cumpărat. La fel şi în Austria. Dacă nu vor cumpăra nici austriecii şi nici francezii produse cu ingrediente din România, această etichetare privind originea ingredientelor ne va afecta în mod direct. De aceea, considerăm că acest tip de etichetare ar trebuie să rămână opţional, acolo unde producătorii ştiu că există anumite valori ale consumatorului bazate pe principiul şi pe zona de obţinere, şi să fie folosit doar când le este favorabil pentru că totuşi eticheta reprezintă un element important de marketing", a afirmat Ştefan Pădure.

Referitor la eticheta semafor cuprinsă în noua strategie europeană, preşedintele APAR menţionează că multe dintre produse care conţin un singur ingredient vor avea etichetă roşie, în timp ce altele, care conţin mai multe ingrediente şi compuşi chimici vor avea etichetă verde.

"Produsele din carne, brânza, produsele care au de obicei un singur ingredient vor fi roşii. O băutură carbogazoasă cu îndulcitori va fi, pe eticheta semafor, verde. Atunci, consumatorul va fi orientat prin culorile respective, pe care le ştie de când a învăţat să meargă pe trecerea de pietoni, să aleagă produsul etichetat cu verde pentru că el ştie că produsul etichetat cu roşu nu este bun", a spus Ştefan Pădure.

Preşedintele APAR susţine că, fără o asumare mondială a ţintelor europene privind decarbonizarea sectorului agro-alimentar, nu se vor atinge rezultatele scontate de oficialii de la Bruxelles, deoarece poluarea nu are graniţe. Ştefan Pădure a arătat că marile companii europene au capacităţi de producţie în statele terţe - în special în America Latină şi America de Sud - şi vor continua acolo să producă o amprentă de carbon foarte mare, pe care o vor aduce prin produse în Uniunea Europeană, produse pe care apoi le vor vinde pe piaţa comună sau le vor exporta.

Preşedintele APAR a mai spus că, potrivit unui studiu realizat la nivel european, producţia agricolă va scădea cu 12% în Europa, în cotextul în care va creşte de la 22 milioane la 128 de milioane de persoane, nivelul celor care nu au securitate alimentară, care nu îşi vor putea procura hrana în condiţii de preţ corecte.

Lipsa promovării internaţionale, o carenţă în acest an pentru produsele româneşti

Un alt aspect important scos în evidenţă de preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc este decizia Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, prin care în acest an nu au mai fost susţinute de la bugetul de stat Programul de Promovare la Export şi Programul de Internaţionalizare a firmelor româneşti.

"Din această cauză, a nefinanţării programului de promovare la export, anul acesta, după 14 ani de prezenţă continuă la cel mai important târg internaţional de produse agro-alimentare, Anuga (Koln, Germania), România nu a fost prezentă cu pavilion naţional. În 2019, au participat la acest târg peste 100 de firme din ţara noastră, din care 74 sub egida pavilionului naţional. Victime sunt producătorii români. În privinţa programului de internaţionalizare a firmelor româneşti, care era complet digitalizat, se baza pe o sumă forfetară şi nu implica niciun cost administrativ, el nu a mai fost finanţat, din cauză că nu am prelungit la nivel intern perioada de aplicare a regulamentului european privind ajutorul de minimis. În timp ce Comisia Europeană, în condiţiile pandemiei, a extins valabilitatea aplicării acestui regulament până în anul 2023, noi nu l-am prelungit pe plan intern", a spus Ştefan Pădure, care mai este nemulţumit şi de faptul că în acest moment nu avem o strategie naţională pentru produse.

"Diferenţa între România şi Ecuador este că nu exportăm banane. Ni se spune de multe ori că, după Brexit, suntem a cincea putere agricolă a Uniunii Europene. Nu. Suntem a cincea ţară agricolă la nivel european şi am rămas o ţară agricolă deoarece nu ştim să valorizăm produsele cu valoare adăugată. După deconectarea subvenţiei dată pe suprafaţă şi pe performanţă, acest lucru s-a implementat ca suport pentru lanţul alimentar prin sprijinul decuplat pe suprafaţă. Acest sprijin trebuie să se regăsească până în final în lanţul de aprovizionare. Din păcate, noi îl folosim într-un bazin al Mării Negre puternic dominat de ţări care nu sunt în spaţiul european, care nu respectă aceleaşi valori, criterii şi restricţii pe care le au europenii. De aceea, noi folosim diferenţa, acea «subvenţie» europeană pentru a micşora preţul şi a putea vinde produsele, fapt care ne păgubeşte practic de intervenţiile europene care ar trebui să ducă la o dezvoltare pe lanţ a industriei", a menţionat preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

Schemele de calitate, o oportunitate pentru producătorii români

Ştefan Pădure a adus în discuţie şi introducerea schemelor de calitate pentru sprijinirea producătorilor din ţara noastră. Schemele de calitate sunt menite să ducă la crearea de produse eligibile pentru a fi promovate şi la informarea consumatorilor asupra valorii acestor produse. Preşedintele APAR a menţionat că în ţara noastră avem două scheme calitate: produs tradiţional, care a fost comunicat Comisiei Europene şi care poate fi finanţat, şi reţeta consacrată, ultima având rolul de a securiza reţete pentru a nu avea dublu standard inclusiv la privat-label.

"Dacă o reţetă consacrată este stabilită la nivel naţional, aceste produse vor trebui să fie făcute toate după aceeaşi reţetă şi atunci nu vor mai fi diferenţele dintre productivitate folosind aceleaşi ingrediente şi un proces tehnologic prestabilit, ceea ce va duce la produse care vor concura pe baze corecte şi nu se va mai umbla la reţetă astfel încât să găsim produse aduse din afara României care nu respectă un standard obligatoriu", a precizat Ştefan Pădure.

El a menţionat însă că, pentru a avea pe scară largă astfel de produse şi reţete, este nevoie de stimularea financiară a pieţei respective.

"Unul dintre marii finanţatori este statul, prin achiziţiile publice şi ar trebui făcut un sistem diferit faţă de cel actual în care preţul reprezintă 90% şi calitatea doar 10%. Ar trebui trecut pe acest nivel de scheme de calitate să îl creştem undeva la 60-40, astfel încât achiziţiile publice în armată, în şcoli, în administraţia publică să fie făcute pe produse care, printr-o strategie naţională, să ducem produsele româneşti. Nu putem să le numim produse româneşti, dar putem găsi o denumire prin care să putem ajunge în piaţă şi schema de origine românească, care să integreze producţia pe lanţ de la materiile prime până la produsul finit, să fie o schemă naţională, aşa cum este în Franţa şi în Polonia", a afirmat Ştefan Pădure.

El a arătat că un alt efect al schemelor de calitate poate fi acordarea punctajelor suplimentare din măsurile finanţate prin PNDR, cum ar fi măsura 3.2 - ce poate finanţa produsele certificate de calitate. Punctajul le-ar putea asigura producătorilor accesul la investiţii, cum ar fi măsura 4.1 şi 4.2, şi atunci ar exista o coerenţă între fondurile de coeziune şi fondurile structurale, indiferent de cine le administrează, pentru atingerea unor obiective cuprinse într-o strategie, a menţionat preşedintele APAR.

Directive europene, implementate prin prisma "politicii dâmboviţene"

În privinţa disputelor dintre fermierii şi producătorii din ţara noastră, şi reprezentanţii supermarketurilor şi hypermarketurilor, preşedintele APAR consideră că pe lanţul alimentar trebuie să existe un parteneriat, iar programele de promovare şi de informare a consumatorului trebuie să ajungă unde vine acesta, pentru că el este ultima verigă, care este cea mai importantă.

"În loc să ne antagonizăm aşa cum am făcut la legea 231, când se discuta despre săracul fermier şi de presiunile puse de retailer pe acesta - deşi cei doi se întâlnesc direct doar în cazul fructelor şi legumelor proaspete -, trebuie să avem un parteneriat cu aceşti oameni, să dezvoltăm împreună pentru că, vrem - nu vrem, comerţul modern se dezvoltă în direcţia reţelelor mari care au venit în România să facă profit şi trebuie fiecare să îşi găsească partea. Noi vrem să ne vindem produsele rezonabil şi cu un preţ corect, astfel încât să ne putem continua activitatea, iar ei să îşi satisfacă nevoia acţionariatului de a aduce banii", a spus Ştefan Pădure.

El s-a declarat nemulţumit de modul în care Senatul a înţeles să transpună în plan naţional Directiva europeană 663 privind practicile comerciale neloiale.

"S-a încercat, din păcate din partea unor colegi de-ai noştri, limitarea lanţului doar la ultima componentă, între procesator şi retail, când practicile neloiale trebuie oprite pe tot lanţul. Acest lucru reprezintă folosirea unui cadru european cu o politică dâmboviţeană şi nu este corect. Dacă încercăm să găsim soluţii româneşti la o directivă europeană care a stat doi ani în dezbatere şi încă doi ani până s-a intrat la implementare, nu vom înţelege acest spaţiu european de care suntem interdependenţi şi unde singura politică comună este politica agricolă", a concluzionat Ştefan Pădure.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro