Washingtonul ameninţă Iranul că-l va întoarce în epoca de piatră; Teheranul le transmite americanilor că-i va umili şi îi va face să capituleze

Donald Trump a susţinut, în discursul susţinut ieri dimineaţă către naţiunea americană, că Statele Unite au distrus aproape complet capacitatea militară a Iranului, construind imaginea unei victorii totale, dar imediat a ridicat nivelul de ameninţare la adresa liderilor de la Teheran, sugerând că ceea ce s-a întâmplat până acum ar putea fi doar începutul unei escaladări majore.

„În următoarele două-trei săptămâni, îi vom lovi extrem de dur. Îi vom duce înapoi în epoca de piatră, acolo unde le este locul”, a spus liderul de la Casa Albă, într-un mesaj care contrastează puternic cu afirmaţiile sale privind apropierea finalului conflictului.

Preşedintele american a descris rezultatele primei luni din cadrul Operaţiunii „Epic Fury” în termeni fără precedent: „În aceste patru săptămâni, forţele noastre armate au livrat victorii rapide, decisive, copleşitoare. În această seară, marina Iranului a dispărut. Forţele lor aeriene sunt în ruină. Liderii lor, cei mai mulţi dintre ei, sunt morţi. Capacitatea lor de a lansa rachete şi drone este dramatic redusă, iar fabricile şi lansatoarele lor sunt distruse; foarte puţine au mai rămas”.

El a mers şi mai departe, afirmând că „niciodată în istoria războiului un inamic nu a suferit pierderi atât de clare şi devastatoare într-un interval de doar câteva săptămâni”, susţinând că structurile de comandă ale Corpului Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC) „sunt, în acest moment, decimate”.

În acelaşi timp, însă, preşedintele american a insistat că operaţiunea din Iran nu este încă încheiată, chiar dacă „obiectivele strategice de bază sunt aproape îndeplinite”. „Suntem pe cale să finalizăm toate obiectivele militare ale Americii; foarte curând vom atinge acest obiectiv, dar trebuie să terminăm misiunea pentru care au murit aceşti oameni”, a spus preşedintele Donald Trump, făcând referire la cei 13 militari americani ucişi în conflict.

Justificarea centrală a războiului rămâne, în viziunea sa, blocarea definitivă a programului nuclear iranian. „Nu voi permite niciodată Iranului să aibă o armă nucleară. Cel mai violent şi brutal regim de pe pământ ar fi liber să ducă la capăt campanii de teroare şi crimă în masă sub un scut nuclear”, a declarat şeful Administraţiei de la Casa Albă.

• Redeschiderea strâmtorii Ormuz pentru traficul naval, un subiect neimportant pentru Donald Trump

Pe plan economic, liderul american a respins orice responsabilitate pentru creşterea preţurilor la carburanţi, afirmând că aceasta este „în totalitate rezultatul atacurilor teroriste nebuneşti ale regimului iranian asupra petrolierelor comerciale”. El a încercat să transmită încredere, declarând că „Statele Unite nu au fost niciodată mai bine pregătite economic” şi că producţia de petrol „va creşte substanţial foarte curând”.

În acelaşi registru, Trump a transmis un mesaj direct către statele dependente de petrolul din Golf, în special către aliaţii europeni din NATO: „Cumpăraţi petrol din Statele Unite; avem foarte mult. Sau mergeţi în Strâmtoarea Ormuz şi luaţi-l, protejaţi-l, folosiţi-l pentru voi. Iranul a fost practic decimat. Partea grea a fost făcută”.

Această viziune optimistă este însă contrazisă de evoluţiile din teren şi de reacţiile internaţionale. Blocarea Strâmtorii Hormuz, prin care trece o parte semnificativă a petrolului mondial, a continuat ieri şi continuă să afecteze pieţele globale, iar efectele economice sunt deja vizibile.

Şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, a avertizat, într-un podcast, potrivit Calcalist, că lumea se confruntă cu „cea mai gravă criză energetică din istorie”, afirmând că „luna aprilie va fi mai rea decât martie” şi că „volumul de petrol care va lipsi va fi dublu”. El a subliniat că impactul va include inflaţie ridicată şi încetinirea creşterii economice, în special în economiile emergente, iar problemele legate de combustibilii pentru aviaţie şi transport sunt deja resimţite în Asia şi se vor extinde în Europa.

În paralel, presiunea economică asupra Iranului creşte accelerat. Potrivit informaţiilor prezentate de CNN şi Al Jazeera, Emiratele Arabe Unite au lovit reţelele financiare ale regimului, arestând zeci de intermediari legaţi de Garda Revoluţionară şi închizând companii-cheie. „Dubai a fost un plămân economic pentru regimul iranian”, a declarat analistul Jason Brodsky, în timp ce expertul Miad Maleki a descris Emiratele drept „cea mai critică jurisdicţie în arhitectura de evitare a sancţiunilor a Iranului”. Pe plan militar, potrivit CNN şi PBS, Statele Unite par să pregătească o extindere a operaţiunilor. Pentagonul are în vedere suplimentarea flotei de avioane A-10 „Warthog” în regiune, posibil până la aproximativ 30 de unităţi, adică circa 18,5% din totalul flotei americane, capabile să desfăşoare atacuri intense asupra ţintelor maritime şi terestre, inclusiv în zona Strâmtorii Hormuz sau asupra insulei Kharg, principalul hub petrolier iranian.

• Liderii iranieni resping afirmaţiile lui Donald Trump

Reacţiile internaţionale nu s-au lăsat aşteptate după discursul lui Donald Trump. Autorităţile de la Teheran au respins complet narativul american. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian întreabă retoric, într-o scrisoare adresată cetăţenilor americani: „Exact, care dintre interesele poporului american sunt servite de acest război? A existat vreo ameninţare reală din partea Iranului care să justifice un asemenea comportament?”. El a susţinut că imaginea Iranului ca agresor este „produsul capriciilor politice şi economice ale celor puternici” şi a insistat că acţiunile Teheranului sunt „autoapărare legitimă”.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei, a declarat, potrivit Al Jazeera: „Nu vom tolera acest cerc vicios al războiului, negocierilor, armistiţiului şi apoi repetarea aceluiaşi tipar”, calificând conflictul drept „catastrofal nu doar pentru Iran, ci pentru întreaga regiune şi dincolo de aceasta”. Oficialul iranian a avertizat: „Acesta este un război nedrept impus poporului iranian. Nu avem de ales decât să ripostăm ferm”.

Potrivit postului francez BFM TV, care citează AFP, ambasadorul Iranului la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, Reza Najafi, a negat, la rândul său, una dintre premisele-cheie invocate de Donald Trump: „Nu am reluat îmbogăţirea uraniului. Declaraţia preşedintelui Trump este o minciună, o minciună foarte mare, ca şi celelalte minciuni pe care le spune”.

În plan militar, tonul este şi mai dur. Al Jazeera menţionează că un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că războiul va continua până când SUA şi Israelul vor suferi „umilinţă, ruşine, regret durabil şi capitulare finală”, promiţând „acţiuni şi mai devastatoare”.

• Emmanuel Macron: Operaţiunea din Iran, decisă doar de liderii din Israel şi SUA

Presa franceză notează că, aflat într-o vizită oficială în Coreea de Sud, preşedintele Emmanuel Macron a afirmat că războiul din Iran, declanşat de Statele Unite şi Israel, nu permite o „rezolvare pe termen lung” a problemei nucleare iraniene.

„Nu o acţiune militară ţintită, nici măcar pentru câteva săptămâni, va rezolva problema nucleară pe termen lung. (...) Dacă nu există un cadru pentru negocieri diplomatice şi tehnice, situaţia se poate deteriora din nou în câteva luni sau câţiva ani. Numai prin negocieri aprofundate, un acord (...) putem asigura o urmărire pe termen lung şi putem păstra pacea şi stabilitatea pentru toţi”, a declarat preşedintele francez, citat de postul BFM TV.

Mai mult, preşedintele francez a declarat că o operaţiune militară de „eliberare” a Strâmtorii Hormuz ar fi „nerealistă”.

Emmanuel Macron a reiterat, conform sursei citate, că războiul din Iran este o operaţiune pe care americanii şi israelienii „au decis-o singuri” şi a adăugat: „Atunci nu se pot plânge că nu sunt ajutaţi în această operaţiune, deoarece nu este operaţiunea noastră”.

Această declaraţie a preşedintelui francez este legată de afirmaţia făcută de Donald Trump în discursul adresat cetăţenilor americani şi în care a spus că Macron i-a transmis că va trimite nave de război în zona Golfului abia după ce SUA vor câştiga războiul.

• Kaja Kallas: Acuzaţiile lui Trump la adresa aliaţilor sunt nedrepte şi insultătoare

Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, a afirmat, pentru site-ul de ştiri ERR din Estonia, că, din informaţiile sale, reiese că preşedintele Donald Trump nu a trimis nicio cerere către NATO privind sprijinirea SUA în războiul contra Iranului, aşa că afirmaţiile şefului SUA referitoare la lipsa de sprijin din partea aliaţilor sunt nejustificate. Mai mult, înaltul oficial al Uniunii Europene a spus că acuzaţiile formulate de Donald Trump la adresa aliaţilor europeni sunt nedrepte şi insultătoare.

Kaja Kallas a precizat: „Nu a fost clar de la început care sunt obiectivele intervenţiei în Iran şi nu a existat nicio consultare cu nimeni înainte de declanşarea (n.red. - de către Israel şi SUA) acestui conflict. Pe de o parte, la începutul conflictului Trump a spus că nu are nevoie de sprijin, iar pe de altă parte acum critică faptul că nu a fost ajutat, fără însă ca el să fi trimis oficial o astfel de cerere către NATO. Cererile de acest tip nu sunt făcute prin intermediul mass-media”.

Întrebată de jurnaliştii sursei citate cât de mult comunică instituţia pe care o conduce cu autorităţile de la Teheran, Kaja Kallas a răspuns: „Ei menţin contactul. Eu însumi am comunicat cu ministrul de externe al Iranului. Este clar că avem o gamă largă de critici la adresa Iranului. Chiar şi pe vremea când acordul nuclear era încă în vigoare, existau îngrijorări că dezvoltau arme nucleare; pe lângă acestea, există programul lor de rachete. Există, de asemenea, faptul că au efectuat atacuri cibernetice şi hibride care vizau Europa, au sprijinit Rusia în războiul din Ucraina şi au reţinut cetăţeni europeni. Nu ducem lipsă de subiecte de discutat cu ei (...) toate cele care contribuie la crearea de tensiuni în diferite ţări. Iranul a fost foarte deschis în ceea ce priveşte părerea sa despre ţările din jur. Cu siguranţă a jucat un rol în destabilizarea ordinii de acolo. (...) Ce poate face Europa, de fapt, în acest moment? Avem deja operaţiuni navale în acea regiune. Dacă ne uităm la zona geografică mai largă, avem Operaţiunea Aspides şi Operaţiunea Atalanta, care au escortat nave pe lângă zona controlată de rebelii Houthi. Graniţa operaţională a fost linia Muscat, ceea ce înseamnă că mandatul s-a aplicat sub aceasta. Acum putem consolida această zonă şi desfăşura mai multe nave acolo. Statele membre UE nu au în prezent dorinţa ca Europa să fie prezentă în Strâmtoarea Hormuz, dar, din moment ce şi houthii au intrat în acest conflict, ruta comercială a Mării Roşii trebuie să rămână deschisă. Acestea sunt tipurile de măsuri pe care le putem lua şi le-am propus chiar noi înşine. Ca să fim corecţi, atunci când vorbim faţă în faţă cu americanii, ei spun acelaşi lucru: chiar dacă acest război se termină, îngrijorările legate de menţinerea deschisă a rutelor comerciale nu vor dispărea şi vor avea nevoie de ajutorul nostru în acest sens”.

Mai mult, într-un mesaj postat ieri pe pagina sa oficială din reţeaua X, după o discuţie telefonică pe care a avut-o cu ministrul de Externe din China, şefa diplomaţiei din Uniunea Europeană a afirmat că restabilirea libertăţii de navigaţie în siguranţă şi fără taxe în strâmtoarea Ormuz, în conformitate cu dreptul mării, este o prioritate urgentă.

„UE sprijină toate eforturile diplomatice pentru a realiza acest lucru şi solicită dezescaladare şi moderare. Atacurile împotriva civililor şi a infrastructurii civile trebuie să înceteze”, a notat Kaja Kallas.

• China acuză SUA şi Israel de închiderea strâmtorii Ormuz

Postul francez TF1 afirmă că purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a cerut, după discursul lui Donald Trump, „încetarea imediată a operaţiunilor militare”, avertizând că „mijloacele militare nu pot rezolva fundamental problema, iar escaladarea nu este în interesul niciuneia dintre părţi”. China acuză direct SUA şi Israelul că sunt „cauza principală” a perturbării traficului maritim în Hormuz.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a solicitat comunităţii internaţionale să intervină pentru stabilirea unui armistiţiu imediat în conflictul din Iran, sugerând că altfel putem asista la declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial. Într-o intervenţie citată de Times Now World, Serghei Lavrov a avertizat că omenirea se află în pragul prăpastiei, sugerând că fereastra pentru o rezoluţie paşnică se închide rapid. Potrivit site-ului Balkans Web, Lavrov a mai spus că Federaţia Rusă este pregătită să medieze pentru soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu „dacă toată lumea îşi doreşte acest lucru”.

Conform CNN, premierul australian Anthony Albanese, deşi a recunoscut degradarea capacităţilor militare iraniene, a subliniat incertitudinea strategică: „Nu este clar ce mai trebuie realizat sau cum arată finalul”. Declaraţia sa reflectă, potrivit sursei citate, o nelinişte crescândă în rândul aliaţilor occidentali, afectaţi direct de criza energetică declanşată de blocarea Strâmtorii Hormuz.

Potrivit unui sondaj recent, citat de site-ul Zerohedge, chiar în interiorul Statelor Unite susţinerea publică pentru război este fragilă. Doar 34% dintre americani aprobă intervenţia militară decisă de Donald Trump, iar 68% se opun trimiterii de trupe terestre, în timp ce ratingul de aprobare a deciziilor preşedintelui SUA a coborât la 35%.

Pe fondul acestor evoluţii, contrastul dintre mesajul lui Trump şi realitatea din teren devine tot mai evident. În timp ce preşedintele american susţine că SUA sunt „pe punctul de a pune capăt ameninţării sinistre a Iranului”, datele arată un conflict fără final clar, cu riscuri majore de escaladare şi cu un impact economic global deja resimţit.