Datele World Vision România arată că 99% dintre adolescenţi folosesc deja aplicaţii bazate pe AI, iar 62.42% o folosesc des sau uneori pentru teme sau proiecte şcolare, chiar dacă 54.64% spun că profesorii discută rar sau deloc despre AI la şcoală, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
În lipsa unei strategii privind folosirea responsabilă a AI în şcoală, elevii caută informaţii în online sau social media, unde informaţia nu este structurată, validată sau adaptată vârstei copiilor, subliniază sursa menţionată. Peste 37% dintre adolescenţi indică internetul şi social media ca sursă exclusivă din care au învăţat să folosească AI în siguranţă, iar 24.01% spun că nu au primit informaţii despre acest subiect, conform comunicatului. Această combinaţie între utilizare frecventă şi ghidaj redus, evidenţiază sursa, mută responsabilitatea pentru siguranţă aproape exclusiv asupra copiilor.
Datele arată, potrivit comunicatului, că inteligenţa artificială este prezentă în rutina şcolară şi personală a adolescenţilor:
• 76.66% dintre respondenţi declară că sunt destul de mult (55.30%) sau foarte mult (21.36%) familiarizaţi cu AI.
• 99% folosesc aplicaţii sau platforme care utilizează AI cel puţin ocazional, iar 22.52% le folosesc zilnic.
În acelaşi timp, utilizarea AI intră direct în zona educaţională: 62.42% folosesc AI pentru teme/proiecte cel puţin uneori (44.70% uneori; 17.72% des), specifică sursa menţionată.
Sondajul indică un decalaj între realitatea digitală a elevilor şi ceea ce este discutat în şcoală: 54.64% spun că profesorii discută despre AI rareori (41.23%) sau deloc (13.41%) la şcoală, evidenţiază sursa precizată.
În lipsa unor reguli clar şi discuţii aplicate despre AI în şcoală, elevii învaţă prin încercare şi eroare, nu prin educaţie ghidată, subliniază comunicatul. Internetul şi social media sunt cel mai frecvent indicate ca sursă exclusive de educaţie privind utilizarea sigură a AI (37.25%), în timp ce 24.01% spun că nu au primit informaţii despre acest subiect din nicio parte, precizează sursa citată. Această mutare a educaţiei digitale în spaţiul online lasă copiii să navigheze riscurile fără repere clare şi fără validare din partea adulţilor, se adaugă în comunicat.
Potrivit sursei menţionate, AI este folosită inclusiv în contexte de învăţare, însă nu întotdeauna cu rezultate educaţionale solide: 82.11% declară că li s-a întâmplat (des/uneori/rareori) să folosească AI pentru o temă fără să înţeleagă complet răspunsul (11.09% des; 34.60% uneori; 36.42% rareori).
Riscurile din mediul online nu sunt ipotetice, iar 80.96% din cei chestionaţi afirmă că au întâlnit online conţinut fals (texte, imagini, video) creat cu ajutorul AI, conform comunicatului de presă. Deşi doar 21.03% verifică întotdeauna informaţiile oferite de AI folosind alte surse, iar 11.59% nu verifică niciodata, adolescenţi cred în proporţie de 82.95% că pot recunoaşte conţinutul creat cu AI, subliniază sursa citată.
La întrebarea despre situaţii în care au fost distribuite la şcoală conţinuturi false despre elevi (imagini modificate, video false, informaţii scoase din context), 46.69% spun „Nu”, însă 30.13% spun „Am auzit, dar nu direct”, iar 6.62% afirmă că „s-a întâmplat unor colegi” (1.49% - „mi s-a întâmplat mie”), precizează sursa citată.
În privinţa introducerii de informaţii personale în aplicaţii AI (nume complet, şcoală, poze, adresă), 46.69% spun „niciodată”, dar 48.35% indică „rareori/uneori/des” (26.66% rareori; 14.74% uneori; 6.95% des), iar 4.97% „nu sunt sigur(ă)”, arată comunicatul.
Potrivit sursei menţionate, 70.53% declară că sunt conştienţi destul de mult (46.36%) sau foarte mult (24.17%) că aplicaţiile AI pot salva şi analiza informaţiile introduse, dar 29.47% indică „puţin” sau „deloc”.
Pentru o parte dintre adolescenţi, AI poate devine un spaţiu de sprijin emoţional, mai ales atunci când relaţiile de sprijin cu adulţii lipsesc sau nu sunt suficiente pentru nevoile lor emoţionale, arată comunicatul remis redacţiei. Despre folosirea AI pentru sfaturi legate de emoţii, stres sau probleme personale: 39.24% spun „uneori” (26.16%) sau „des” (13.08%), în timp ce 33.11% spun „niciodată”, conform sursei precizate. Când au o problemă personală, 39.40% cer ajutor prima dată de la părinţi/familie, 14.07% spun că nu vorbesc cu nimeni, iar 4.30% indică „AI/aplicaţii”, specifică sursa. Pentru o problemă serioasă (ex: anxietate, bullying), 35.76% ar cere ajutor de la părinţi/familie, 10.93% spun că nu ar spune nimănui, iar 2.15% ar apela la „AI/aplicaţii”, subliniază comunicatul. Aproape un sfert menţionează şi consilierul şcolar drept una dintre sursele de la care ar cere ajutor, adaugă sursa citată.
Întrebaţi despre utilizarea AI în şcoală, conform comunicatului, tinerii au răspuns:
• 56.95% spun că ar trebui permisă, dar cu reguli clare;
• 10.76% spun că ar trebui încurajată;
• 4.97% spun că ar trebui interzisă;
• 27.32% nu au o opinie formată.
Director executiv World Vision România, Mihaela Nabăr, a declarat: „Copiii şi adolescenţii folosesc deja inteligenţa artificială şi reţelele sociale în fiecare zi, însă protecţia lor nu poate fi lăsată pe umerii lor. Sondajul nostru arată că educaţia despre folosirea sigură a AI ajunge frecvent la ei prin internet şi social media, în timp ce o parte importantă spune că nu a primit informaţii deloc. De Ziua Siguranţei pe Internet, mesajul World Vision România este clar: avem nevoie de o strategie pentru folosirea responsabilă a AI în şcoală, de educaţie digitală şi media, de ghiduri clare pentru folosirea AI, de gândire critică şi de sprijin pentru părinţi şi profesori, pentru ca adolescenţii şi copiii să fie în siguranţă într-o lume digitală în continuă schimbare. Nu în ultimul rând, este nevoie ca reţele sociale să fie sancţionate pentru neaplicarea legislaţiei şi regulamentelor europene şi naţionale.”
World Vision România subliniază, prin intermediul comunicatului, că siguranţa copiilor în mediul digital - inclusiv în contextual AI şi al social media - înseamnă măsuri concrete, aplicabile:













































Opinia Cititorului