Peiu (AUR): Războiul din Ucraina nu justifică abdicarea Guvernului de la protejarea minorităţii române

Războiul din Ucraina, precum şi sprijinul acordat de România acestei ţări ''nu sunt motive'' pentru ca Guvernul ''să abdice'' de la obligaţiile sale constituţionale şi legale privind protecţia minorităţii române din Ucraina, a afirmat liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, relatează Agerpres.

''Atragem atenţia Guvernului şi preşedintelui că existenţa războiului ca urmare a agresiunii Rusiei, precum şi sprijinul acordat de România Ucrainei pentru a rezista în faţa agresiunii nu sunt motive pentru ca Guvernul să abdice de la obligaţiile sale constituţionale şi legale privind protecţia minorităţii române din Ucraina. Ne exprimăm preocuparea pentru păstrarea identităţii românilor din Ucraina şi pentru respectarea drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din Ucraina'', a precizat Peiu la conferinţa organizată de AUR, la Parlament, cu tema ''Iubim Ucraina în limba română''.

Senatorul AUR a mai precizat că, în acest context, statul ucrainean trebuie să respecte convenţiile şi tratatele internaţionale privind drepturile omului şi drepturile minorităţilor, inclusiv dreptul persoanelor minorităţii române de a avea propria organizare bisericească.

''Considerăm, de asemenea, că statul ucrainean trebuie să respecte convenţiile şi tratatele internaţionale privind drepturile omului şi drepturile minorităţilor, precum şi Tratatul bilateral din 2 februarie 1997 cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina. Tratatul bilateral are prevederi privind protecţia minorităţilor, printre care şi dreptul de a înfiinţa sau menţine propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Ca atare, Ucraina a recunoscut dreptul persoanelor aparţinând minorităţii române de a avea propria organizare bisericească. Ca stat invitat să adere la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să respecte criteriile de aderare, criteriile de la Copenhaga şi, în primul rând, să respecte şi să protejeze minorităţile pentru a putea să continue parcursul european'', a susţinut Peiu.

Potrivit sursei, în opinia sa, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi un pretext pentru 'punerea în paranteze' a drepturilor minorităţii române.

''Considerăm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi un pretext pentru punerea în paranteze a drepturilor minorităţii române. Dimpotrivă, respectarea acestor drepturi o să întărească capacitatea de rezilienţă a Ucrainei ca stat democratic, mai ales că una dintre mizele declarate ale războiului este lupta dintre autoritarism şi democraţie'', a conchis el.

La rândul său, profesorul Dan Dungaciu a subliniat faptul că relaţia României cu Ucraina are două repere 'majore', ce ţin de minoritatea românească din ţara vecină şi de modul în care ţara noastră ar trebui să se implice în reconstrucţia Ucrainei după terminarea războiului.

''Relaţia cu Ucraina are două repere majore. Unul ţine de minoritatea românească din Ucraina, al doilea ţine de modul în care România se raportează nu doar la ce se întâmplă pe front, ci la ce se va întâmpla după ce războiul se va fi terminat. Lunga discuţie despre reconstrucţia Ucrainei şi incapacitatea Guvernului României, instituţiilor României, să dea un răspuns coerent la asta'', a punctat Dungaciu.

Conform Agerpres, el a adăugat că minoritatea română din Ucraina se află, în acest moment, sub egida bisericii ucrainene, care ţine de Moscova.

''Românii din Ucraina, cele 130 de lăcaşuri de cult, se află în acest moment sub egida bisericii ucrainene, care ţine de Moscova. Soluţia pe care legislaţia Ucrainei le-o oferă este înfiinţarea unei asociaţii. Asociaţia numită Biserica Ortodoxă Românească din Ucraina, care să îi adune pe aceşti români, sau bisericile româneşti de acolo, sub egida acestei asociaţii, să funcţioneze sub Patriarhia Română şi în câmpul legal al Ucrainei. O legislaţie perfect legală, în conformitate cu legislaţia şi ucraineană şi europeană. Această asociaţie s-a constituit, hârtiile au fost depuse în mai 2024, dar, din păcate, oficialii de la Kiev nu au dat un răspuns (...)'', a detaliat Dungaciu.