TradeVille: Maxime istorice, evoluţii mixte şi surprize pe pieţele globale

Noi maxime istorice pe bursele americane, evoluţii mixte în Europa şi surprize pozitive din China - acestea sunt câteva repere care au caracterizat pieţele internaţionale în luna august. Totodată, Bitcoin a depăşit 124.000 de dolari, aurul a trecut de pragul de 3.500 de dolari/uncie, iar petrolul a rămas sub presiune. Pe plan local, indicele BET a atins un record istoric înainte de o corecţie, în contextul noilor măsuri fiscale şi al menţinerii României cu 12 companii în indicii FTSE Russell, conform unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• SUA - a patra lună consecutivă de creşteri

Volatilitatea a persistat pe bursa din SUA şi în luna august, evoluţia indicilor americani fiind influenţată atât de rezultatele financiare aferente trimestrului al doilea raportate de către companii, cât şi de ştirile macro şi geopolitice.

Indicii americani au încheiat luna august cu aprecieri de 2,06% (S&P 500), 1,91% (Nasdaq Composite), şi 3,10% (DJIA), atingând noi maxime istorice şi marcând a patra luna consecutivă de creşteri, pe fondul aşteptărilor privind o posibilă reducere a dobânzii de referinţă de către Rezerva Federală. De la începutul acestui an, aprecierile indicilor sunt de 10% pentru S&P 500, 11,28% Nasdaq Composite şi +7,44% Dow Jones.

Dintre cele 489 de companii din S&P 500 care au raportat până acum pentru al doilea trimestru din acest an, 79,6% au raportat profituri peste estimările analiştilor, iar 79,2% au raportat venituri care au depăşit aşteptările pieţei. Creşterea anuală a veniturilor este estimată la 6,3% în trimestrul secund.

La finalul lunii august, atenţia s-a concentrat pe publicarea rezultatelor financiare ale companiei NVIDIA, care, în general, a raportat rezultate peste estimările analiştilor, cifrele fiind suficient de solide pentru a calma îngrijorările recente legate de rally-ul alimentat de AI, care a propulsat indicii la maxime istorice în acest an.

Sectorul de Materiale a fost, în această lună, best performer, cu un randament de 5,76%, urmat de cel de Sănătate cu 5,38%. De la începutul acestui an, cea mai mare apreciere o afişează sectorul de Servicii de comunicaţii, cu 17,91%.

În ceea ce priveşte datele macro, cererile iniţiale de şomaj pentru ultima săptămână au fost raportate la 229.000, uşor peste prognoza de consens de 228.000, dar sub cifra revizuită în scădere de 234.000 din săptămâna anterioară.

A doua estimare a PIB-ului din trimestrul al doilea a arătat un ritm de creştere mai puternic decât se aştepta. PIB-ul din T2 a fost revizuit în creştere, la 3,3%, depăşind atât consensul de 3,2%, cât şi prima estimare de 3%. Indicele Preţurilor pentru Cheltuieli de Consum Personal a crescut,în iulie, cu 0,2%, de la lună la lună, în timp ce indicele PCE de bază a crescut cu 0,3%, egalând creşterea din luna precedentă. Aceste date menţin Rezerva Federală pe drumul către o posibilă reducere a dobânzii la şedinţa FOMC din 16-17 septembrie.

În cadrul simpozionului de la Jackson Hole, preşedintele Rezervei Federale, J. Powell, a sugerat că o schimbare a politicii monetare este iminentă, din cauza slăbirii pieţei muncii. Preşedintele a recunoscut că „perspectiva de bază şi schimbarea balanţei riscurilor ar putea justifica ajustarea poziţiei noastre de politică monetară”. Şansele de reducere cu 25 de puncte procentuale a dobânzii de referinţă în septembrie au crescut semnificativ (89,8%), potrivit CME FedWatch.

• Firmele europene ce ratează estimările de profit - penalizate mai dur pe bursă decât în ultimele decenii

În luna august, indicele European Stoxx 600 a avansat cu doar 0,7%, DAX a scăzut cu 0,68%, iar CAC 40 a coborât cu 0,88%, Goldman Sachs subliniind că firmele europene care ratează estimările de profit sunt penalizate mai dur pe bursă decât în ultimele decenii.

Banca Centrală Europeană a menţinut, luna trecută, rata dobânzii la 2%, iar pieţele estimează sub 50% şanse pentru o nouă reducere în 2025. În paralel, cheltuielile publice ridicate ale Germaniei ar putea sta la baza unei redresări modeste a economiei zonei euro în 2026. Rata inflaţiei în zona euro a depăşit aşteptările de 2% pentru luna august, crescând la 2,1%. Pe piaţa muncii, rata şomajului a scăzut la 6,2% în zona euro (de la 6,3% în iunie) şi la 5,9% în Uniunea Europeană (de la 6%) în luna iulie.

În Marea Britanie, Bank of England a redus dobânda cheie de la 4,25% la 4%, în ciuda inflaţiei persistente (3,6% în iunie) şi a unei economii fragile (PIB în scădere cu 0,1% în mai). Economiştii estimează că tendinţa de reducere va continua, însă ritmul va depinde de inflaţie şi de piaţa muncii. Economia britanică a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea din 2025, peste prognoza de 0,1%, dar sub avansul de 0,7% din primul trimestru, fiind susţinută în principal de servicii. Inflaţia a urcat la 3,8% în iulie, cel mai ridicat nivel din 2024, menţinând presiuni asupra băncii centrale, care ar putea încetini ritmul reducerilor de dobândă, în contextul celei mai mari inflaţii din G7.

În Franţa, producţia industrială a crescut cu 3,8%, în iunie faţă de luna anterioară, cel mai mare avans din ultimii cinci ani, depăşind cu mult aşteptările de 0,6%, pe fondul revenirii sectorului transporturilor şi reducerii blocajelor din lanţurile de aprovizionare. În august, indicele HCOB Flash France Composite PMI a urcat la 49,8, de la 48,6, susţinut în special de producţie (49,8), în timp ce serviciile au atins 49, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni.

Germania a raportat, în august, o inflaţie de 2,1%, peste estimarea de 2%, în creştere faţă de 1,8% în iulie, marcând sfârşitul procesului de dezinflaţie. PIB-ul s-a contractat cu 0,3% în trimestrul al doilea din 2025 (-0,1% estimat), după un avans de 0,3% în cele trei luni anterioare, fiind tras în jos de investiţii (-1,4%) şi de producţia industrială slabă, afectată de noile tarife SUA de 15% pe exporturi. Industria germană avertizează că impactul taxelor este acum resimţit pe deplin, Bundesbank anticipând stagnare şi în al treilea trimestrui, în ciuda sprijinului venit din cheltuielile guvernamentale pentru apărare şi infrastructură.

În Italia, încrederea consumatorilor a scăzut peste aşteptări, în august, la 96,2 (de la 97,2 în iulie şi sub estimarea de 96,6), în timp ce moralul mediului de afaceri a rămas stabil, la 93,6.

• Ce fac pieţele din Asia

În data de 12 august urma să expire termenul-limită al armistiţiului comercial SUA-China, care suspendase temporar tarifele extreme (145% pentru bunurile chinezeşti şi 125% pentru cele americane). Cu toate acestea, cu puţin timp înainte de expirare, preşedintele SUA a semnat un ordin executiv prin care a prelungit armistiţiul cu încă 90 de zile, până la 10 noiembrie 2025, arată TradeVille.

China a anunţat că va relua aplicarea TVA pe veniturile din dobânzi aferente obligaţiunilor guvernamentale şi celor emise de instituţii financiare începând cu 8 august, fiind exceptate doar emisiunile anterioare. Măsura ar putea majora costurile de finanţare, întrucât scutirea de taxe introdusă în anii 1990 fusese concepută pentru a atrage investitori prin randamente mai mari.

Exporturile au crescut în iulie cu 7,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, marcând cel mai rapid ritm de creştere din aprilie şi depăşind prognoza de 5,4% dintr-un sondaj Reuters. Importurile au avansat cu 4,1%, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Totuşi, exporturile către SUA au scăzut cu 21,67%, ceea ce a redus excedentul comercial la 98,24 miliarde dolari şi a evidenţiat presiunile tarifare şi slăbiciunea cererii interne.

Pe partea de producţie, activitatea manufacturieră din august a depăşit aşteptările: indicele PMI RatingDog a urcat la 50,5, peste prognoza Reuters de 49,7 şi faţă de 49,5 în iulie, marcând cel mai accelerat ritm din martie. Autorităţile au lansat, de asemenea, un program de subvenţii pentru creditele de consum, estimat să genereze până la 5 trilioane CNY în împrumuturi noi, cu o subvenţie de până la 3.000 CNY per credit pentru achiziţii majore, în încercarea de a stimula cheltuielile populaţiei.

În Japonia, investitorii locali au vândut acţiuni străine în valoare de 5,1 miliarde dolari şi obligaţiuni externe de 526,3 miliarde JPY, pe fondul tensiunilor comerciale şi al incertitudinilor legate de economia americană. În schimb, investitorii străini au plasat doar 193 miliarde JPY în acţiuni japoneze şi 1,2 trilioane JPY în titluri pe termen scurt. Exporturile japoneze au scăzut, în iulie, cu 2,6%, cel mai mult din ultimii patru ani, fiind afectate în special de tarifele SUA pe sectorul auto, ceea ce a generat deficit comercial şi a alimentat temerile privind evoluţia economiei.

Totodată, discuţiile privind securitatea regională câştigă amploare, întrucât Japonia şi Coreea de Sud, îngrijorate de expansiunea nucleară a Chinei şi Coreei de Nord şi de incertitudinea legată de angajamentele SUA, încep să dezbată public opţiunea dezvoltării propriei capacităţi nucleare, o schimbare majoră faţă de politică postbelică.

Inflaţia Japoniei a scăzut, în iulie, la 3,1%, dar rămâne peste ţinta BoJ, care şi-a ajustat prognozele pentru 2025 la 2,7%+2,8%. PIB-ul a crescut cu 0,3% în trimestrul secund faţă de cel anterior, însă declinul exporturilor ridică semne de întrebare asupra sustenabilităţii redresării. Banca centrală a menţinut dobânda de politică monetară la 0,5%, fiind criticată că rămâne „în urma curbei”, în timp ce tarifele vamale bilaterale cu SUA au fost reduse la 15%, de la 25%.

În India, banca centrală a decis în august să menţină rata dobânzii la 5,5%, neschimbată faţă de iulie, conform aşteptărilor pieţei, după reducerea de 50 de puncte procentuale operată în iunie.

• Maxim istoric pentru Bitcoin

În luna august, Bitcoin a atins un nou maxim istoric, depăşind pragul de 124.000 de dolari. Creşterea a fost susţinută de intrări puternice de capital şi de interesul tot mai mare al investitorilor instituţionali, dar şi de percepţia că activul a devenit mai stabil. Analizele recente subliniază că volatilitatea Bitcoin s-a redus, ceea ce ar putea deschide noi oportunităţi pentru adoptarea pe Wall Street prin produse financiare reglementate.

Totuşi, parcursul din august nu a fost lipsit de provocări. În anumite momente, suportul la 109.000 de dolari s-a dovedit fragil, mai ales pe fondul mişcărilor strategice ale fondurilor de investiţii către Ethereum. Acest lucru a alimentat discuţii despre o eventuală redistribuire a capitalului în piaţă crypto, cu un focus crescut pe ETH şi pe ecosistemele alternative.

Pe final de lună, atenţia s-a îndreptat către contextul macroeconomic. Traderii aşteaptă decizia Rezervei Federale privind dobânzile, iar această incertitudine a determinat o revenire a interesului pentru Bitcoin ca activ dominant în piaţă. Dacă altcoins pierd din tracţiune, atunci Bitcoin ar putea redeveni principala „ancoră” a investitorilor în septembrie, consolidându-şi rolul de lider în universul crypto.

Evoluţia Bitcoin în august a fost caracterizată de o mişcare ascendentă puternică, confirmată prin depăşirea rezistenţei majore de la 120.000 de dolari şi stabilirea unui nou maxim la 124.000 de dolari. Această creştere a fost susţinută de volume ridicate şi de menţinerea mediei mobile de 50 de zile ca suport dinamic. Totuşi, testarea nivelului de 109.000 dolari a arătat că piaţa rămâne vulnerabilă la corecţii rapide, mai ales în contextul redistribuirii lichidităţii către altcoins. Pe termen scurt, 110.000-112.000 dolari reprezintă zona principala de suport, în timp ce 125.000 dolari rămâne pragul critic de rezistenţă. O consolidare în acest interval ar putea crea premisele pentru un nou impuls ascendent în toamna acestui an.

• Tendinţă de creştere a aurului

Preţul aurului a avut o evoluţie laterală, luna trecută, prezentând, spre sfârşitul lui august, o tendinţă de creştere şi atingerea unui nivel important de rezistenţă de la 3,450 dolari/uncie - nivel care a reuşit să respingă preţul în ultimele câteva luni. În cursul lunii august, aurul a crescut pe grafic cu 5,5%, în timp ce creşterea de anul acesta se ridică la 32,1%. În ultimele 12 luni, aurul a crescut cu 37,5%.

În primele zece zile ale lunii august aurul a prezentat o tendinţă puternică de creştere, pe fondul datelor care arătau că piaţa muncii din SUA este mai slabă faţă de aşteptări şi al întăririi aşteptărilor privind scăderile de dobânzi din partea FED. După 11 august tendinţa s-a inversat, iar preţul a scăzut puternic, cu 2,5%, pe fondul clarificărilor lui Trump că importurile de lingouri de aur nu vor fi supuse tarifelor, ceea ce a redus brusc cererea speculativă.

În a doua parte a lunii, aurul a trecut de la o fază de slăbiciune la un rally susţinut, încheind luna pe maxime de cinci săptămâni, pe fondul reluării aşteptărilor de relaxare monetară şi al îngrijorărilor privind independenţa Rezervei Federale. Un punct de inflexiune în evoluţia aurului a avut loc în 22 august, atunci când comentariile lui Powell la Jackson Hole au validat probabilitatea ridicată a unei reduceri în septembrie. Creşterea a fost mai apoi susţinută de teama independenţei FED, după ce preşedintele Trump a încercat să o demită pe Lisa Cook, guvernatorul Fed, iar datele PCE de bază pe iulie care au fost în linie cu aşteptările au întărit pariurile pentru o tăiere în septembrie şi posibil încă una ulterior.

În general, metalele preţioase au avut o evoluţie pozitivă în august, mai puţin palladiumul, care a scăzut în această lună cu -7,6%. În acelaşi timp, argintul a crescut cu +7,1% şi platina a crescut cu +6,2%. De la începutul anului şi până acum, argintul înregistrează o creştere de +34,2%, platina - cu +52,8% şi palladiumul - cu +22,4%. La începutul lunii septembrie, preţul aurului a reuşit să spargă rezistenţa de la 3,450 dolari/uncie, trecând pentru prima dată în istorie peste pragul de 3.500 de dolari/uncie.

• Volatilitate relativ redusă pe piaţa petrolului

În cursul lunii august preţul petrolului a avut o volatilitate relativ redusă, preţul evoluând între un maxim de 69,67 dolari/baril şi un minim de 65,63 dolari/baril. Prima parte a lunii august s-a caracterizat printr-o scădere a cotaţiei, urmată apoi de o perioadă de consolidare a preţului. Astfel, în cursul lunii august preţul petrolului Brent a scăzut cu -6,1%. În prezent, acesta se află cu -8,7% mai jos faţă de începutul anului şi cu -14,8% mai jos comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Scăderile din prima parte a lunii au fost cauzate în principal de presiunile pe preţ exercitate de decizia OPEC de a accelera majorările de producţie în septembrie, în timp ce datele din SUA arătau o cerere slabă pentru benzină, aceasta fiind la cel mai redus nivel pentru luna mai, de la pandemia din 2020. La acestea s-a adăugat şi anunţul administraţiei Trump cu privire la tarife suplimentare asupra Indiei pentru achiziţia de petrol rusesc, precum şi ameninţările cu sancţiuni secundare asupra altor cumpărători de ţiţei rusesc. În acelaşi timp, negocierile dintre SUA şi Rusia cu privire la încetarea razboiului din Ucraina au alimentat aşteptările că sancţiunile asupra petrolului rusesc ar putea fi relaxate, ceea ce a contribuit la scăderea preţurilor.

În a doua jumătate a lunii, preţul s-a stabilizat în jurul valorii de 66 USD/baril, reuşind să recupereze spre sfârşitul lunii, când a trecut peste 67 de dolari/baril. Printre factorii care au oprit scăderea cotaţiei se numără stagnarea negocierilor şi a procesului de încheiere a războiului din Ucraina, scăderea stocurilor din SUA peste aşteptări, incertitudinea privind situaţia tarifelor, dar şi sfârşitul sezonului de concedii din SUA, care duce la o scădere semnificativă a cererii de benzină.

Pentru septembrie, piaţa se aşteaptă ca influenţe semnificative pe piaţa petrolului să vină ca urmare a deciziilor OPEC+, a evoluţiei negocierilor din SUA - Rusia - Ucraina şi a modificărilor în tarifele comerciale ale SUA.

• Evoluţia la Bursa de Valori Bucureşti

La Bursa de Valori Bucureşti, luna august a fost marcată de stabilirea unor noi recorduri pe indicele BET, care, în prima jumătate a lunii, a reuşit să atingă nivelul istoric de 21,187 puncte - cel mai mare din istoria pieţei, şi cu +26,7% mai sus faţă de începutul anului 2025. Atingerea acestui maxim a fost urmată de o perioadă de corecţie, care a dus cotaţia, la sfârşitul lunii august, la un nivel de 20,560 puncte (+23% vs ianuarie 2025). Indicele BET a crescut, luna trecută, cu +1,8%, fiind peste media lunară de creştere din 2025, care se situează la +2,4%. De la începutul anului şi până acum, indicele a înregistrat o dinamică pozitivă pe grafic de +21,2%, în timp ce, în ultimele 12 luni, acesta a crescut cu +11,9%.

În acelsi timp, indicele BETAeRO a avut o creştere, în august, de +2,2%, peste media de creştere lunară din 2025, de +1%. De la începutul anului şi până acum indicele a crescut cu +7,9%, iar în ultimele 12 luni acesta a scăzut cu -5,5%.

Printre evenimentele care au marcat piaţa de capital din România în august se numără intrarea în vigoare, de la 1 august, a pachetului de măsuri fiscale care are scopul de a reduce deficitul bugetar. Astfel, printre măsurile implementate se află TVA de 11% pentru alimente, medicamente, cărţi, HoReCa şi utilităţi, iar restul produselor şi serviciilor se taxează cu 21%. Se introduce CASS de 10% pentru partea din pensii care depăşeşte 3.000 lei, accizele la combustibili, alcool şi tutun cresc cu 10%, rovinieta ajunge la 50 de euro pe an, RCA se scumpeşte, iar impozitul pe câştigurile din jocuri de noroc este majorat.

La sfârşitul lui august a fost anunţat Pachetul 2 de măsuri fiscale, adoptat parţial de Guvern, care include cinci reforme majore: pensiile speciale (pensionare la 65 de ani şi plafonare la 70% din ultimul venit net), companiile de stat (reducerea numărului şi indemnizaţiilor membrilor CA), reorganizarea ASF, ANRE şi ANCOM, sănătatea (contracte de performanţă pentru manageri şi criterii mai stricte pentru şefii caselor de asigurări) şi reforma fiscală (eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2026, reguli mai dure contra evaziunii, obligativitatea conturilor la bancă sau Trezorerie, taxe mai mari pentru transport şi vehicule poluante).

Printre reformele care vor întra în vigoare din 2026 se află şi creşterea impozitării câştigurilor din investiţii. Astfel, impozitul pe câştigurile din criptomonede va urca de la 10% la 16%, iar pe bursă se vor aplica cote de 3% pentru titlurile deţinute mai mult de un an şi 6% pentru cele deţinute mai puţin de un an. De asemenea, tranzacţiile realizate în afara entităţilor reglementate, inclusiv cele cu aur de investiţii, vor fi taxate cu 16%.

Tot la capitolul macro, BNR a menţinut, în 8 august, dobânda-cheie la 6,5%, în linie cu aşteptările pieţei. Banca centrală anticipează o creştere a inflaţiei în trimestrul al treilea al acestui an, după liberalizarea energiei şi majorarea taxelor, urmată de o scădere rapidă în aceeaşi perioadă a anului viitor. Riscurile majore rămân legate de deficitul bugetar şi de contextul internţional tensionat.

Tot în cursul lunii august au raportat rezultatele semestriale majoritatea companiilor de la BVB. Astfel, Hidroelectrica a raportat scăderi accentuate ale veniturilor (-16%) şi profitului (-41%), OMV Petrom a înregistrat un profit net mai mic cu 21%, iar Romgaz a avut un declin de 8,6% al profitului. În schimb, Nuclearelectrica a raportat o creştere uşoară a profitului (+2,8%), BRD a urcat cu 10%, iar TeraPlast a revenit pe profit. Alte companii, precum Digi, au afişat venituri în creştere (+21%), dar o prăbuşire a profitului net (-81%). În acest semestru s-a evidenţiat o combinaţie între maximele istorice raportate de indicele BET şi rezultatele mixte raportate de companii, ceea ce poate fi considerată o cauză care a dus la o corecţie a indicelui în a doua jumătate a lunii.

Printre altele, în a doua jumătate a lunii august, FTSE Russell a anunţat că toate cele nouă companii româneşti incluse în indicii FTSE Global All Cap îşi menţin prezenţa: Banca Transilvania, Electrica, Hidroelectrica, MedLife, Nuclearelectrica, OMV Petrom, One United Properties, Teraplast şi TTS. În plus, România rămâne reprezentată în indicii FTSE Global Micro Cap prin Arobs, Bursa de Valori Bucureşti şi Purcari Wineries. În total, România va fi reprezentată cu 12 companii în indicii FTSE Russell, ceea ce confirmă atractivitatea pieţei locale şi consolidează vizibilitatea acesteia la nivel internaţional.

La capitolul listari, în august s-au remarcat doar titlurile de stat Fidelis. Astfel, la bursă au venit încă opt emisiuni de obligaţiuni de stat din august, în valoare totală de 1,5 miliarde lei. Printre acestea se numără R2708B (maturitate la doi ani; dobânda anuală 8,20%), R2708BE (doi ani; 7,20%). R2908C (patru ani; 7,65%). R3108A (şase ani; 7,90%). R2708A (doi ani; 4,10%). R2708AE (doi ani; 3,10%). R3008AE (cinci ani; 5,25%). R3508AE (zece ani; 6,50%).

Printre companiile care fac parte din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt TGN (+14,4%), AROBS (+9,3%) şi SNP (+7,8%). La polul opus s-au aflat AAG (-12,1%), ELMA (-10,3%) şi BNET (-8,4%). În cursul lunii iulie, 56% dintre companiile din componenta BETPlus au înregistrat creşteri ale cotaţiei.

Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii ale cotaţiilor s-au observat la PRSN (+21,5%), DN (+17,8%) şi MILK (+13,2%). La polul opus au fost BUCV (-14,7%), CHRD (-9%) şi REIT (-6,8%). În cursul lunii mai, 56% dintre companiile din componenta BETAeRO au înregistrat o variaţie a preţului pozitivă.

• Perspective

Unul dintre cele mai aşteptate evenimente din luna septembrie este şedinţa de politică monetară din 17 septembrie a Rezervei Federale americane. Potrivit CME FedWatch, şansele de reducere cu 25 de puncte procentuale a dobânzii de referinţă în septembrie au crescut semnificativ (89,8%).

Analiştii avertizează că optimismul privind potenţialul de creştere a acţiunilor europene este deja inclus în preţuri, ceea ce sporeşte vulnerabilitatea pieţelor la riscuri şi dezamăgiri. În acelaşi timp, îngrijorările legate de tarifele SUA continuă să afecteze sentimentul investitorilor şi împiedică revenirea indicilor la maximele din martie. Piaţa europeană a IPO-urilor se pregăteşte de o revenire în această toamnă, după un semestru marcat de incertitudini. Printre companiile vizate se numără Verisure, Shawbrook Group, ISS Stoxx, dar şi NOBA Bank şi Ottobock, cu listari care ar putea atrage miliarde de euro în Stockholm şi Frankfurt. Potrivit unui sondaj Bloomberg, BCE ar putea amâna ultima reducere a dobânzii din acest ciclu până în decembrie, menţinând rata la 1,75% timp de 9-10 luni, pentru a evalua impactul perturbarii comerţului global provocate de preşedintele SUA, Donald Trump.

Pentru perioada următoare, autorităţile chineze au avertizat asupra riscului de supra-îndatorare a populaţiei, risc ce ar putea fi amplificat de programul de subvenţii pentru creditele de consum. Acesta va fi implementat prin principalele bănci de stat şi instituţii financiare din China, având ca obiectiv simplificarea procedurilor şi accelerarea acordării împrumuturilor. În acelaşi timp, deputatul guvernator al Băncii Japoniei, Ryozo Himino, a subliniat că banca naţională trebuie să continue majorările graduale ale dobânzii, dar cu prudenţă, ţinând cont de incertitudinile globale şi de impactul tarifelor americane. India rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Asia şi este considerată motorul principal al expansiunii globale în 2025-2026, susţinută de cererea internă robustă, structura demografică favorabilă şi dezvoltarea infrastructurii digitale. Totodată, Asia emergentă ar putea deveni principalul beneficiar al reducerii expunerii investitorilor la activele americane, pe fondul randamentelor ridicate ale obligaţiunilor SUA şi al riscurilor fiscale tot mai accentuate.

Pentru Bitcoin, luna septembrie ar putea aduce o perioadă de consolidare, cu posibile mişcări între 110.000 şi 125.000 de dolari. Intrările instituţionale şi maturizarea pieţei, dublate de un interes mai mare din partea Wall Street, creează premise pentru o stabilitate mai mare pe termen mediu. Totuşi, direcţia preţului va depinde în mare măsură de politica monetară a Fed şi de dinamica competiţiei dintre Bitcoin şi Ethereum pentru atragerea capitalului investitorilor.

Principalii factori care ar putea influenţa semnificativ preţul aurului rămân aceiaşi şi în luna curentă. Piaţa va urmări direcţia dolarului şi randamentele, tonul comunicării Fed, precum şi datele din piaţa muncii şi inflaţia. Prognozele Trading Economics arată că aurul este aşteptat să se tranzactioneze la aproximativ 3.500 de dolari/uncie până la finalul trimestrului curent, iar pe un orizont de 12 luni preţul ar putea urca spre 3.650 de dolari/uncie, conform modelelor macro globale şi estimărilor analiştilor.

Conform celei mai recente prognoze EIA (august 2025), piaţa petrolului urmează să intre într-o perioadă de suprasaturaţie, pe fondul accelerării creşterilor de producţie OPEC+ şi al stocurilor globale în creştere, estimate la peste 2 milioane de barili/zi în ultimul trimestru din acest an şi în primele trei luni ale lui 2026. În acest context, preţul Brent este anticipat să scadă de la 71 dolari/baril în iulie la o medie de 58 dolari/baril în trimestrul al patrulea şi în jur de 50 dolari/baril la începutul anului viitor, niveluri revizuite în jos faţă de prognoza anterioară.

Între timp, în România, următoarea şedinţa de politică monetară a BNR este programată pe 8 octombrie 2025. Până atunci, o misiune FMI vizitează Bucureştiul (între 3 şi 12 septembrie), pentru a evalua economia şi politicile guvernamentale. Fondul estimează o creştere economică de 1,6% în 2025 şi de 2,8% în 2026 şi recomandă reducerea poverii fiscale pe muncă, creşterea impozitelor pe dividende şi pensii, unificarea taxelor pe proprietate şi majorarea treptată a TVA şi accizelor.