”Cea mai frecventă greşeală a companiilor româneşti - abordarea AI ca pe un proiect tehnologic separat de business”

Reporter: AI DAY îşi propune să transforme Inteligenţa Artificială dintr-un concept într-o strategie de business aplicabilă. Care sunt cele mai mari greşeli pe care le fac astăzi companiile româneşti atunci când încearcă să adopte AI?

Florina Oneţiu: Cea mai frecventă greşeală este abordarea AI ca pe un proiect tehnologic separat de business, în loc să fie tratat ca o decizie strategică. Multe companii cumpără tool-uri AI fără să-şi răspundă întâi la trei întrebări fundamentale: ce problemă concretă vrem să rezolvăm, cum se integrează cu datele şi procesele noastre, şi cine va folosi efectiv soluţia zi de zi. Rezultatul este previzibil - investiţii semnificative care nu produc rezultate măsurabile. A doua greşeală este graba. Liderii români sunt presaţi de un sentiment de urgenţă că trebuie să ”facem ceva cu AI”, aşa că lansează pilot-uri fără strategie clară şi fără criterii de succes. Pilot-urile rămân pilot-uri, nu se scalează niciodată, iar organizaţia concluzionează că ”AI nu funcţionează pentru noi” - când, de fapt, nu a existat o decizie strategică în primul rând. A treia greşeală, poate cea mai costisitoare pe termen lung, este ignorarea dimensiunii umane. Companiile investesc în AI, dar nu investesc în pregătirea echipelor pentru a colabora cu AI. Asta creează rezistenţă, anxietate şi, în final, eşec de adopţie - indiferent cât de avansat este tool-ul implementat.

AI DAY este construit exact pe aceste trei axe: cum iei decizia corectă, cum o implementezi în mod ordonat şi cum păstrezi dimensiunea umană a business-ului în acest proces.

Reporter: În contextul implementării AI Act la nivel european, multe organizaţii se tem mai degrabă de riscurile juridice decât de provocările tehnologice. Cât de pregătit consideraţi că este mediul de afaceri românesc pentru această nouă realitate de reglementare?

Florina Oneţiu: Mediul de afaceri românesc se află într-o situaţie paradoxală. Pe de o parte, există un interes real: companiile vor să adopte AI, iar piaţa locală este estimată să crească de la 515 milioane euro în 2026 la 1,75 miliarde euro în 2031, conform AI Board. Pe de altă parte, datele Eurostat plasează România pe ultimul loc în UE la adopţia efectivă a AI în mediul de afaceri: doar 5% dintre companii utilizează AI, la o distanţă considerabilă faţă de media europeană de 20%.

Studiul PwC Cloud Business Survey, publicat în martie 2026, confirmă acelaşi trend: doar 17% dintre organizaţiile româneşti au investiţii dedicate în AI şi machine learning, un nivel semnificativ mai mic decât media regională. Decalajul este îngrijorător, dar conţine în acelaşi timp cea mai mare oportunitate strategică a momentului. Companiile care acţionează acum îşi construiesc un avantaj competitiv greu de recuperat ulterior, iar reglementarea AI Act devine, paradoxal, un catalizator de profesionalizare a adopţiei - nu doar o constrângere.

Marile companii cu prezenţă internaţională sunt mai avansate, pentru că au departamente de compliance care urmăresc atent reglementarea europeană. Companiile mid-market şi antreprenoriale, în schimb, sunt în mare parte expuse - nu pentru că nu vor să se conformeze, ci pentru că nu au încă instrumentele şi înţelegerea necesară. Realitatea este că AI Act nu este doar o reglementare, ci şi un cadru care poate fi transformat în avantaj competitiv. Companiile care înţeleg primele cum să-şi documenteze sistemele AI, cum să gestioneze riscurile şi cum să integreze conformitatea în procesele de business vor avea o poziţie mai puternică pe pieţele europene, inclusiv în relaţia cu clienţii corporate care vor cere garanţii de conformitate.

La AI DAY aducem vocile autorităţilor care vor aplica reglementarea: ANCOM, ICI, ADR - alături de avocaţi specializaţi care traduc obligaţiile legale în paşi operaţionali concreţi. Pentru ca audienţa să plece nu cu teamă, ci cu claritate şi un plan.

Reporter: România este adesea percepută ca un adoptator târziu al marilor transformări tehnologice. Credeţi că, în cazul Inteligenţei Artificiale şi al AI Act, avem şansa să recuperăm acest decalaj şi chiar să câştigăm un avantaj competitiv? De ce ar depinde acest lucru?

Florina Oneţiu: Da, cred că avem o şansă reală, dar nu pentru motivele clasice. Nu vom recupera decalajul prin investiţii masive în infrastructură, pentru că nu avem aceleaşi resurse ca economiile mari ale UE. Vom recupera prin agilitate strategică şi prin specializarea pe verticale unde avem deja capital uman puternic.

România are trei avantaje insuficient valorificate. Primul este talentul tehnic: avem ingineri şi specialişti în software recunoscuţi la nivel global. Al doilea este flexibilitatea organizaţională: companiile româneşti mid-market pot lua decizii şi implementa schimbări mai rapid decât marile corporaţii. Al treilea, mai puţin discutat, este perspectiva pragmatică pe care o aducem: venim dintr-o tradiţie de a face mult cu puţin, ceea ce ne ajută să identificăm cazuri de utilizare AI cu ROI real, nu doar cu hype.

Diferenţa între a recupera şi a rămâne în urmă va depinde de trei factori. Primul: cât de rapid construim un cadru de implementare aplicat, nu doar discutat, de exemplu, aici intervine HAI Wheel, cadrul OM+AI pe care îl lansăm în premieră la AI DAY. Al doilea: cât de eficient construim dialogul între mediul privat şi autorităţi, ca să nu avem o reglementare ostilă mediului de business. Al treilea: cât de bine integrăm România în ecosistemul european de AI: prin programe de finanţare, prin parteneriate, prin participarea la reţeaua AI Factories.

Misiunea noastră la Parlamentul European pe 25 iunie, urmată de AI DAY pe 1 iulie, este construită exact pentru a accelera aceşti trei factori simultan.

Reporter: Evenimentul AI DAY de pe 1 iulie de la Bucureşti vine după prima misiune oficială a mediului privat românesc la Parlamentul European dedicată implementării AI Act. Care vor fi principalele subiecte ale dialogului de la Bruxelles?

Florina Oneţiu: Misiunea de la Bruxelles, organizată pe 25 iunie sub denumirea ”AI Act: De la Reglementare la Implementare", are trei obiective concrete. Primul este să aducem vocea mediului privat românesc în dialogul european, dintr-o poziţie constructivă. Companiile româneşti nu sunt suficient reprezentate în conversaţiile despre cum se va aplica AI Act, iar consecinţele acestei absenţe vor fi suportate de business-urile autohtone. Misiunea construieşte un canal oficial de dialog cu instituţiile europene. Al doilea obiectiv este să identificăm oportunităţile concrete de finanţare şi parteneriat. AI Act vine cu reglementare, dar UE alocă simultan resurse semnificative pentru implementare - Horizon Europe, Digital Europe Programme, European Innovation Council, reţeaua AI Factories. României îi este foarte util să acceseze aceste programe într-un mod structurat, iar misiunea pune bazele acestei conectări. Al treilea obiectiv este să generăm un set de linii directoare care vor fi traduse direct în acţiuni la AI DAY pe 1 iulie. Concluziile dialogului de la Bruxelles vor deveni concrete prin discuţiile aplicate cu autorităţile române: ANCOM, ICI, ADR, şi, bineinteles, prin angajamentele liderilor de business din sală. Cele două evenimente nu sunt separate. Sunt construite ca un singur arc strategic: pe 25 iunie stabilim direcţiile la nivel european, iar pe 1 iulie le transformăm în plan de implementare pentru mediul de afaceri românesc.

Reporter: În ultimii ani, digitalizarea a fost adesea asociată cu reducerea costurilor. Credeţi că Inteligenţa Artificială va deveni, în următorii ani, mai degrabă un instrument de eficientizare sau un factor decisiv pentru creşterea competitivităţii şi inovării în economia românească?

Florina Oneţiu: Aceasta este o diferenţiere strategică fundamentală pe care companiile o vor face în 2026-2027, iar răspunsul nu este "ori una, ori alta", ci secvenţial. În primii doi ani, cred că AI va fi predominant un instrument de eficientizare: automatizare de procese, raportare mai rapidă, customer service îmbunătăţit, marketing personalizat. Companiile care fac doar atât vor obţine câştiguri reale, dar limitate. Vor reduce costuri cu 15-30%, vor creşte productivitatea cu 20-40%, dar vor rămâne în aceeaşi piaţă, jucând acelaşi joc. Diferenţierea competitivă reală va veni din pasul următor: companiile care folosesc AI pentru a crea produse, servicii şi modele de business care nu erau posibile înainte. Nu vorbim despre a automatiza ce făceam deja, ci despre a face lucruri pe care competitorii nu pot să le facă încă: personalizare la scară imposibilă manual, predicţie de comportament client cu acurateţe nouă, optimizare strategică în timp real. Pentru economia românească, miza este să nu ne oprim la prima etapă. Dacă privim AI doar ca instrument de tăiat costuri, vom rămâne în continuare furnizori de servicii pentru economiile mai mari. Dacă privim AI ca instrument de construit avantaj competitiv, putem urca în lanţul valoric şi putem deveni exportatori de produse şi soluţii, nu doar de muncă. AI DAY este construit pentru a împinge audienţa spre acea a doua etapă - nu doar să implementeze AI pentru eficienţă, ci să gândească strategic cum AI le redefineşte poziţia în piaţă.

Reporter: Dacă un CEO sau un antreprenor român încă priveşte AI ca pe un proiect pe care îl poate amâna, care este argumentul economic cel mai puternic pentru care ar trebui să înceapă procesul de implementare chiar acum?

Florina Oneţiu: Argumentul economic cel mai puternic nu este despre câştiguri, ci despre pierderi. Mai exact, despre o categorie de pierderi care nu apare în niciun raport contabil până nu este prea târziu: pierderea de poziţie competitivă. Realitatea simplă este următoarea. La fiecare trei luni apare un model sau agent AI nou care schimbă ce este posibil într-o industrie. Adaptarea organizaţională a unei companii medii durează 12-18 luni. Dacă acum nu începi procesul de adaptare, în 2027 vei intra într-o piaţă în care competitorii tăi au integrat deja AI la nivel strategic - nu doar operaţional. Diferenţa de poziţionare va fi prea mare pentru a fi recuperată în următoarele 3-4 ani. Mai concret, în paralel cu această dinamică a pieţei, există constrângerea legală. Sancţiunile generale AI Act. Companiile care nu au început documentarea sistemelor AI riscă trei niveluri de amenzi (Art. 99) pentru sisteme high-risk după cum urmează: Nivel 1 - cel mai grav, activ din februarie 2025. - până la 35.000.000 euro sau 7% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcarea practicilor interzise de Articolul 5 (manipulare comportamentală, scoring social, biometrie neautorizată); Nivel 2 - până la 15.000.000 euro sau 3% din cifra de afaceri globală pentru nerespectarea obligaţiilor de bază pentru sistemele AI de risc ridicat, adică documentaţie tehnică, evaluare conformitate, supraveghere umană, AI Literacy; Nivel 3, cel mai mic - până la 7.500.000 euro sau 1,5% din cifra de afaceri globală pentru furnizarea de informaţii incorecte, incomplete sau înşelătoare autorităţilor sau AI Office în cadrul unei investigaţii. Acordul provizoriu din 7 mai 2026 amână obligaţiile pentru sistemele Annex III de risc ridicat de la 2 august 2026 la 2 decembrie 2027 câştigând aproximativ 16 luni în plus. Dar, interdicţia practicilor interzise (din februarie 2025) şi regulile GPAI (din august 2025) sunt deja în vigoare şi neschimbate. Deci, conformarea nu este opţională. Dar, argumentul cel mai puternic, dincolo de cifre, este cel pe care l-am auzit recent de la un CEO care a amânat doi ani decizia: "Nu am pierdut bani pentru că am întârziat. Am pierdut talente. Cei mai buni oameni au plecat la companii care construiau cu AI, nu vorbeau despre AI".

Aceasta este pierderea pe care nu o vezi până nu este prea târziu: capital uman, încredere de piaţă, poziţie strategică. Pentru orice CEO sau antreprenor care încă priveşte AI ca pe un proiect amânabil, pe 1 iulie la AI DAY este momentul să-şi revadă această decizie.

Reporter: Vă mulţumesc!