Centrele de date golesc rezervoarele de apă: preţul ascuns al revoluţiei AI

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional #IT / 21 iulie

Centrele de date golesc rezervoarele de apă: preţul ascuns al revoluţiei AI

English Version

6,6 miliarde metri cubi de apă - consumul estimat pentru centrele de date la nivel global în anul 2027 În procesul de antrenare a modelului GPT-3 în centre de date americane de ultimă generaţie s-au pierdut 700.000 litri de apă dulce Centrele de date au consumat aproximativ 485 TWh de electricitate în 2025 Necesarul lor mondial ar urma să ajungă la aproape 950 TWh în 2030, echivalentul aproximativ al consumului actual al Japoniei

Cererea mondială asociată inteligenţei artificiale ar putea provoca în 2027 un consum de apă de 4,2-6,6 miliarde de metri cubi, incluzând atât răcirea directă a serverelor, cât şi apa utilizată pentru producerea electricităţii consumate de centrele de date, se arată în studiul „Making AI less thirsty: uncovering and addressing the secret water footprint of AI models”, întocmit de cercetătorii Pengfei Li, Jianyi Yang, Mohammad Islam şi Shaolei Ren, de la University of California, Riverside şi University of Texas at Arlington.

Conform studiului citat, din această cantitate uriaşă consumul efectiv, reprezentat în principal de apa evaporată şi care nu mai revine imediat în sursa din care a fost preluată, ar putea ajunge la aproximativ 380-600 de milioane de metri cubi. Pentru a înţelege ordinul de mărime, volumul retras într-un singur an pentru susţinerea inteligenţei artificiale ar putea depăşi consumul anual cumulat al mai multor state de dimensiunea Danemarcei şi s-ar apropia de jumătate din consumul anual de apă al Marii Britanii.

Această sete aproape invizibilă a inteligenţei artificiale apare într-o lume în care aproximativ jumătate din populaţie se confruntă deja cu o penurie severă de apă cel puţin într-o anumită perioadă a anului, în care un sfert din omenire trăieşte în zone cu stres hidric extrem, şi în care 2,1 miliarde de oameni nu beneficiază încă de servicii de alimentare cu apă potabilă gestionate în condiţii de siguranţă. Între 2002 şi 2021, secetele au afectat peste 1,4 miliarde de persoane, iar schimbările climatice ameninţă să le mărească frecvenţa, durata şi intensitatea. Cu toate acestea, statele, companiile tehnologice şi investitorii se grăbesc să construiască o infrastructură digitală care are nevoie de cantităţi tot mai mari de apă şi electricitate, deseori tocmai în regiunile în care aceste resurse devin mai fragile. Datele privind penuria, secetele şi accesul la apă sunt prezentate de UNESCO în Raportul mondial al ONU privind dezvoltarea resurselor de apă şi în ediţia din 2026 dedicată inegalităţilor de acces.

Din cele de mai sus reiese că revoluţia inteligenţei artificiale nu se desfăşoară într-un nor imaterial, aşa cum sugerează vocabularul seducător al industriei. „Cloud-ul” este alcătuit din hale industriale imense, cipuri, servere, transformatoare, generatoare, conducte, turnuri de răcire şi linii electrice de înaltă tensiune. În spatele fiecărui răspuns produs de un chatbot, al fiecărei imagini generate şi al fiecărui model antrenat există o infrastructură fizică ce produce căldură şi trebuie răcită fără întrerupere. Cu cât modelele sunt mai mari, mai complexe şi utilizate de mai mulţi oameni, cu atât cresc cererea de calcul, consumul de electricitate şi presiunea asupra surselor de apă.

Proteste în SUA împotriva centrelor de date

Pentru prima dată, opoziţia faţă de această expansiune a căpătat dimensiunea unei mişcări naţionale. Sâmbătă, 18 iulie 2026, adversarii dezvoltării necontrolate a centrelor de date au organizat 142 de proteste în 42 de state americane, de la Wasilla, Alaska, până la Naples, Florida, potrivit unui articol publicat de Zerohedge. Sursa citată susţine că mobilizarea a fost coordonată de Humans First, organizaţie cofondată şi condusă de Amy Kremer, una dintre figurile fondatoare ale mişcării Tea Party. Manifestaţiile au reunit conservatori, progresişti, activişti de mediu şi cetăţeni aflaţi la prima participare la un protest, semn că problema a trecut dincolo de vechile frontiere ideologice. Numărul participanţilor a fost inegal, iar în unele localităţi prezenţa a rămas modestă, însă desfăşurarea simultană a acţiunilor pe aproape întregul teritoriu al Statelor Unite arată că revolta împotriva infrastructurii AI nu mai poate fi redusă la câteva conflicte locale de urbanism. Amploarea manifestaţiilor şi revendicările privind energia, apa, transparenţa şi controlul comunitar au fost confirmate de Reuters.

În Kenilworth, New Jersey, un orăşel cu aproximativ 8.500 de locuitori, oamenii au protestat împotriva unui centru de date pentru inteligenţă artificială al CoreWeave, evaluat la 1,8 miliarde de dolari şi aprobat pe amplasamentul fostului campus Merck. Petiţia împotriva proiectului a strâns peste 12.000 de semnături, cu câteva mii mai multe decât numărul locuitorilor oraşului. Protestatarii au continuat să mărşăluiască şi după începerea unei ploi puternice, iar una dintre pancarte a rezumat temerea comunităţii: „Credeţi că aceasta este presiune? Aşteptaţi până când nu va mai exista presiune în conductele de apă”.

În Imperial Valley, California, unde un centru propus ar putea prelua anual aproape 984 de milioane litri de apă din sistemul fluviului Colorado, oamenii au ieşit în stradă în plină caniculă. „Este distopic să foloseşti atât de multă apă dulce pentru inteligenţa artificială”, a declarat pentru Reuters Ivan DelSol, unul dintre participanţi. Teama nu este lipsită de fundament: Colorado este supus de peste două decenii unei presiuni uriaşe provocate de consum excesiv, secetă şi temperaturi în creştere, iar resursele sale sunt disputate de state, oraşe, agricultori şi ecosisteme. Introducerea unui nou mare consumator industrial într-o asemenea regiune nu este o simplă decizie de investiţie, ci una privind distribuirea unei resurse vitale.

Centrele de date folosesc apa în două moduri. Consumul direct apare în instalaţiile de răcire, unde căldura produsă de servere este eliminată prin evaporarea apei sau prin alte sisteme termice. Consumul indirect apare în centralele care produc electricitatea necesară centrului, în special în cele termoelectrice şi nucleare care folosesc apă pentru răcire. Din acest motiv, un centru care raportează un consum redus în interiorul amplasamentului poate avea o amprentă hidrică mult mai mare dacă este alimentat cu energie produsă într-un sistem dependent de apă.

Trebuie făcută şi diferenţa dintre apa retrasă şi apa consumată. Potrivit World Resources Institute, Environmental and Energy Study Institute şi MOST Policy Initiative, retragerea reprezintă cantitatea preluată dintr-un râu, lac, acvifer sau sistem municipal, chiar dacă o parte este restituită ulterior, iar Consumul reprezintă partea care nu mai revine rapid în aceeaşi sursă, în principal deoarece se evaporă. Sursele citate arată că apa restituită poate avea o temperatură diferită, poate conţine substanţe utilizate pentru tratarea instalaţiilor şi nu revine întotdeauna în acelaşi bazin hidrografic. Mai mult, în sistemele de răcire evaporativă, până la 80%-85% din apa retrasă poate fi consumată efectiv.

Potrivit surselor citate, centrele de date din Statele Unite au consumat direct aproximativ 66 de miliarde litri de apă în 2023, iar până în 2028, consumul lor direct anual ar putea urca, în funcţie de ritmul construirii noilor facilităţi şi de tehnologiile de răcire utilizate, la 144-276 de miliarde litri. La această cantitate trebuie adăugată apa consumată pentru producerea electricităţii, care în anumite regiuni poate depăşi de mai multe ori utilizarea directă din interiorul centrului. Estimările sunt cuprinse în raportul Lawrence Berkeley National Laboratory privind consumul centrelor de date din SUA, elaborat pentru Departamentul american al Energiei.

Un centru de date mediu poate consuma 1,14 milioane litri de apă pe zi

Dimensiunea instalaţiei şi locul în care aceasta este construită schimbă radical impactul. Potrivit World Resources Institute, un centru de date de dimensiune medie poate folosi aproape 1,14 milioane litri de apă, iar o instalaţie foarte mare poate ajunge la cinci milioane de galoane, aproape 19 milioane de litri pe zi, cantitate comparabilă cu necesarul unui oraş mic. Aceste cifre nu pot fi aplicate automat fiecărui proiect, deoarece necesarul depinde de climă, tipul serverelor, eficienţa clădirii, sistemul de răcire, sursa electricităţii şi gradul de reutilizare. Ele arată însă că autorizarea unui asemenea centru fără publicarea unui bilanţ hidrologic complet şi verificabil echivalează cu asumarea unui risc în numele întregii comunităţi.

Estimarea potrivit căreia inteligenţa artificială ar putea retrage 4,2-6,6 miliarde de metri cubi de apă în 2027 trebuie interpretată cu precauţie. Ea nu provine din măsurarea directă a tuturor centrelor şi nici din raportări complete ale companiilor, ci din modelarea necesarului de calcul, a consumului serverelor, a tehnologiilor de răcire şi a mixului energetic. Autorii studiului au estimat, de asemenea, că antrenarea modelului GPT-3 în centre de date americane de ultimă generaţie ar fi putut evapora direct aproximativ 700.000 litri de apă dulce. Această valoare nu înseamnă că fiecare model consumă automat aceeaşi cantitate şi nici că fiecare întrebare adresată unui chatbot are o amprentă identică. Impactul depinde de locul şi momentul procesării, de temperatura exterioară, de eficienţa cipului şi de sursa electricităţii.

Tocmai această variabilitate demonstrează că răspunsul nu poate fi o condamnare globală şi nediferenţiată a inteligenţei artificiale. Aceeaşi sarcină informatică poate avea o amprentă hidrică redusă dacă este executată într-o regiune cu apă suficientă, temperaturi moderate şi electricitate produsă fără consum intens de apă sau poate deveni împovărătoare dacă este procesată în timpul unui val de căldură, într-un bazin secătuit, cu energie provenită din centrale termoelectrice. Nu fiecare interacţiune cu AI reprezintă o catastrofă ecologică, dar miliardele de interacţiuni, multiplicate prin modele tot mai mari, pot produce un impact regional major.

Problema este amplificată de lipsa transparenţei. Marile companii publică obiective globale privind eficienţa, energia regenerabilă şi refacerea resurselor de apă, dar rareori dezvăluie consumul fiecărui centru de apă potabilă, apă industrială, apă reciclată şi amprentă indirectă. Meta a raportat pentru amplasamentele pe care le deţine o creştere a utilizării apei de la 3.726 de megalitri în 2020 la 5.637 de megalitri în 2024, adică 51%, dar nu a inclus toate facilităţile închiriate ori în construcţie. Microsoft a publicat consumul total, fără o defalcare completă pentru fiecare locaţie, iar Amazon a raportat intensitatea utilizării în raport cu energia, nu un total absolut comparabil. Investitorii preocupaţi de riscurile financiare şi climatice au cerut Amazon, Microsoft şi Google să publice date mai detaliate, potrivit unei investigaţii Reuters.

Această opacitate afectează şi promisiunile de a deveni „water positive”. O companie poate susţine că reface mai multă apă decât consumă finanţând restaurarea unei zone umede, reîmpădurirea sau modernizarea unei reţele municipale aflate la sute ori mii de kilometri distanţă. Proiectul poate avea valoare ecologică, dar nu readuce automat apa în acviferul din care centrul de date o extrage. Apa nu este o marfă perfect fungibilă la nivel planetar: economisirea unui milion de litri într-o regiune umedă nu compensează neapărat consumul aceluiaşi volum într-o comunitate lovită de secetă.

Lipsa apei potabile, o problemă globală

La nivel mondial, 25 de state sunt expuse anual unui stres hidric extrem, ceea ce înseamnă că folosesc peste 80% din resursele regenerabile de apă disponibile. În Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, 83% din populaţie trăieşte în asemenea condiţii, iar în Asia de Sud proporţia ajunge la 74%. Bahrain, Cipru, Kuweit, Liban, Oman şi Qatar se află printre ţările cele mai afectate. Un episod scurt de secetă poate fi suficient pentru a provoca restricţii, epuizarea unor surse şi conflicte între agricultură, industrie şi populaţie, arată datele WRI Aqueduct.

Schimbările climatice extind presiunea dincolo de regiunile aride tradiţionale. Sudul Europei, vestul Statelor Unite, Mexicul, Chile şi părţi ale Braziliei se confruntă cu secete mai lungi, temperaturi extreme, reducerea debitului râurilor şi scăderea rezervelor subterane. Până în 2050, aproximativ 2,4 miliarde de oameni din mediul urban ar putea fi expuşi penuriei de apă, adică până la jumătate din populaţia urbană mondială, potrivit UNESCO. În aceste condiţii, folosirea apei potabile pentru răcirea serverelor nu poate fi justificată doar prin existenţa unui contract comercial şi plata unei facturi.

Consum imens de energie, din partea centrelor de date

Energia reprezintă cealaltă dimensiune a revoluţiei. Potrivit surselor citate, centrele de date au consumat aproximativ 485 Terrawaţi oră (TWh) de electricitate în 2025, iar necesarul lor mondial ar urma să ajungă la aproape 950 TWh în 2030, echivalentul aproximativ al consumului actual al Japoniei şi aproape 3% din cererea globală de electricitate. Consumul centrelor dedicate inteligenţei artificiale ar urma să se tripleze în numai cinci ani. În 2025, cererea de electricitate a întregului sector a crescut cu 17%, comparativ cu o majorare de numai 3% a consumului mondial, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

O pondere de 3% din cererea mondială poate părea suportabilă, dar media globală ascunde concentrarea instalaţiilor. Aproape jumătate din capacitatea centrelor de date americane este grupată în numai cinci zone, iar un centru mare dedicat AI poate solicita cât o fabrică energofagă de aluminiu. În Statele Unite, centrele de date ar urma să genereze aproape jumătate din creşterea cererii de electricitate până în 2030. Estimările Lawrence Berkeley National Laboratory indică o posibilă pondere de 6,7%-12% din consumul total american către sfârşitul deceniului, în funcţie de viteza extinderii şi eficienţa echipamentelor.

Presiunea se vede deja în Irlanda, unde centrele de date au consumat în 2025 aproximativ 7.663 Gigawaţi oră (GWh), reprezentând 23% din electricitatea măsurată a ţării, aproape cât toate locuinţele luate împreună. În 2015, consumul lor era de numai 291 GWh. Creşterea a obligat autorităţile să restricţioneze noile conexiuni în zona Dublinului şi să impună condiţii mai severe marilor consumatori. Irlanda nu reprezintă întreaga lume, fiind o ţară cu un sistem electric relativ mic şi o concentrare excepţională a industriei digitale, dar cazul său arată cât de repede se poate transforma un sector marginal într-un consumator dominant.

Sursele regenerabile vor acoperi aproape jumătate din energia suplimentară necesară centrelor până în 2030, însă gazele naturale şi cărbunele vor furniza o parte importantă, iar energia nucleară va începe să joace un rol mai mare spre sfârşitul deceniului. Potrivit estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, producţia mondială de electricitate destinată centrelor de date ar putea depăşi 1.000 TWh în 2030 şi ajunge la aproximativ 1.300 TWh în 2035. Aceasta înseamnă că revoluţia AI riscă să prelungească funcţionarea centralelor poluante, să stimuleze construirea unor noi instalaţii pe gaz şi să îngreuneze atingerea obiectivelor climatice dacă infrastructura curată nu este dezvoltată suficient de repede. Industria argumentează că dezvoltatorii îşi pot construi propriile capacităţi energetice şi pot evita concurenţa directă cu gospodăriile. Soluţia poate proteja parţial reţeaua, dar nu rezolvă automat problema climatică sau hidrică. O centrală pe gaz amplasată în spatele contorului continuă să emită dioxid de carbon şi poluanţi, iar generatoarele diesel de rezervă pot afecta calitatea aerului. O instalaţie energetică proprie poate muta povara din factura consumatorului în aerul respirat de aceeaşi comunitate.

Există însă tehnologii capabile să reducă substanţial impactul. Sistemele de răcire cu lichid în circuit închis pot recircula apa fără alimentare continuă, răcirea cu aer poate limita consumul în climatele potrivite, iar apele uzate tratate pot înlocui apa potabilă. Sarcinile informatice care nu sunt urgente pot fi mutate către orele şi regiunile în care există energie regenerabilă abundentă, temperaturi mai scăzute şi stres hidric redus. Microsoft susţine că noile sale centre dotate cu sisteme în circuit închis pot elimina consumul anual de apă pentru răcire, demonstrând că setea industriei nu este o fatalitate tehnologică.

Aceste soluţii au, la rândul lor, limite. Răcirea exclusiv cu aer consumă mai multă energie în perioadele foarte calde, desalinizarea este energofagă, iar apa uzată trebuie transportată şi tratată. Reducerea consumului de apă poate determina o creştere a consumului de electricitate, iar alegerea unei surse energetice cu emisii reduse poate avea propriile cerinţe hidrice. Nu există o tehnologie universală, perfectă pentru orice amplasament. Fiecare proiect trebuie evaluat printr-un bilanţ simultan al apei, energiei, emisiilor, terenului şi efectelor sociale.

Centrele de date aduc şi beneficii incontestabile. Ele susţin comunicaţiile, serviciile medicale, cercetarea, industria, administraţia, securitatea cibernetică şi aproape întreaga economie digitală. Inteligenţa artificială poate îmbunătăţi prognozele meteo, identifica pierderile din reţelele de apă, optimiza distribuţia energiei, accelera descoperirea unor materiale şi reduce consumul în clădiri sau fabrici. Centrele pot aduce venituri fiscale importante şi multe locuri de muncă în perioada construirii, deşi numărul posturilor permanente este adesea redus în raport cu investiţia, suprafaţa ocupată şi infrastructura solicitată. Beneficiile fiscale sunt reale, dar negocierile secrete şi competiţia dintre autorităţi pentru atragerea investitorilor pot diminua avantajele obţinute de comunităţi, avertizează Brookings Institution.

Sursele citate menţionează că nu toate centrele consumă milioane de litri de apă pe zi, nu toate folosesc apă potabilă şi nu toate sunt alimentate din surse poluante. Un centru construit într-o regiune cu resurse suficiente, răcit în circuit închis, alimentat cu energie curată suplimentară şi obligat să-şi plătească infrastructura nu poate fi pus pe acelaşi plan cu o instalaţie amplasată într-o zonă afectată de secetă şi dependentă de apa municipală.

Revoluţia AI poate continua fără să transforme comunităţile în zone de sacrificiu, dar numai dacă dezvoltatorii sunt obligaţi să publice consumul de apă şi electricitate pentru fiecare amplasament, să prezinte bilanţuri cumulative la nivelul bazinelor hidrografice, să folosească apă reciclată în regiunile afectate de stres, să aducă energie curată suplimentară, să reducă sarcina în momentele critice şi să finanţeze infrastructura necesară. Acolo unde aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, moratoriile temporare sunt justificate.

Opinia Cititorului ( 9 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Oamenii simpli ar trebui să-i ia pe sus. Lumea rabdă de foame că sa îngrașe AI.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    si cresc facturile de curent a oamenilor.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Pretul ascuns al revolutiei AI este hackeritul, vezi atacul asupra ANCPI si e doar inceputul.

    Cineva a spus ca AI este noua bomba atomica, si este, evident ca altfel nu interzicea Trump vanzarea ultimelor modele AI la public. Dar cat dureaza pana ajung si chinezii sau poate altii la acelasi nivel si vom vedea atacuri la reteaua de curent, la banii din banci la secrete militare etc. F putin dupa cum merge treaba. 

    Trump se lupta cu bombe nucleare dar promoveaza alte bombe nucleare la fel de periculoase totul pt imbogatire si obsesia de a castiga cursa cu China.  

    Asa cum nu lasi comert la liber cu bombe nucleare, de ce ai lasa comert la liber cu AI care zici ca este mai puternic ca bomba nucleara(prin capacitatea de a sparge orice retea , si au pus in genunchi o tara instant, sunt n metode, stergerea bazei de date ANCPI e doar una din ele).

    Si nu nu vorbesc de AI malefic, constient sau etc, este o masina de calcul, dar, la comanda umana poate face deja extrem de mult rau, de ex poate baga in haos sistemul financiar. Usor.Chiar bancile au spus asta. Si de acolo , au terminat planeta. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. (Off-topic) E o vorbă, dură, pe cine nu lași..

      La noi s-a văzut cu ochiu' liber acu' vreo zece ani când Avocatu'poporului a atacat la CC ordonanța drumurilor, că ultima ei formă prea era pro-exproprieri mokka. De parcă nu fusese clar de la-nceput din prima formă că la așa ceva s-ar ajunge în loc de-un gentlemen agreement contract stat-societate-cetățean, blabla. Idem în cazul ancpi, cu legea cadastrului lăsată să treacă "că s-or da pe brazdă". Deși exista lege a cadastrului din '34. Plus CF de la 1870 pe-alocuri. Aa, și-ați ghicit bine: ordonanța drumurilor a fost atacată de V.Ciorbea, avp, fiind promovată inițial de guvernul Ro, V.Ciorbea pm.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Asta-i filosofia de viață occidentală orientată spre profit uriaș imediat în defavoarea omului (a majorității, că unii ...) astea-s valorile propuse și implementate cu forța (legislativ financiară) care mimează evoluția societății, a creșterii pseudo confortului și restul din ”paletarul„ de marketing și PR cu care este servit fenomenul și de business și de autorități cu digitalizare pentru ”eficiență„ , cât mai ales pentru control individual în viitorul încorsetat al unei societăți înstrăinate de oameni, contra omului și care este asemuită cu gulagurile comunist-staliniste dar care aveau alt rost și altă ”amprentă„ din alte ”cauze„ (care-și aveau originea tot în același occident avid de resurse și cu o propagandă ce spăla pe creier cetățenii, ce ajungeau să creadă că în occident este libertatea descrisă la radio și-n filme iar câinii aleargă cu covrigi în coadă începând să ”lupte„ cu ”comunismul„ ... care ce să vezi, ce scopuri avea și cum avea abordat consumerismul? ... propun o analiză individuală introspectivă, eventual în colectiv cu părinții și bunicii, cei ce nu au prins acele vremuri - nu politica propagandistică, analizați abordarea economică, mai ales că s-a manifestat în țări ce au avut de suferit mult de pe urma războiului ... oare cine l-a susținut și finanțat, ca și-n zilele noastre?).

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. mantuirea e individuala asta se stie. nu e societatea datoare sa te mantuiasca.

      si a doua , mantuirea nu este posibila fara adevar. "Adevarul va va elibera". Deci ceea ce lipseste in comunism este adevarul, totul este o minciuna, egalitatea este de fapt tragerea inapoi a celui ce ar putea sau vrea mai mult. 

      Este cumva ca la bugetari unde nevolnici ajung pe pile sa conduca oameni capabili dar care n-au sanse de promovare ca nu sunt din gasca politica. O minciuna adica, si toti se prefac , ca este ok.  

      Din minciuna nu poate iesi mantuirea , nici personala nici colectiva daca despre asta vorbim. In comunism daca vorbeai "ce nu trebuie" de ex o "gluma" cum ca Leana e proasta nu kakademiciana de renume mondial (!)riscai sa ajungi la canal.

      Lumea libera, desi consumerista si in acest fel tot falsa , este un fals autoimpus din care poti iesi prin decizie personala-nu(ma) mai mint , nu mai incerc sa par mai mult decat sunt, se poate face , multi chiar fac.Filmul cu Jim Carrey, Liar liar, daca nu v-a pus pe ganduri cat minte un om mediu in fiecare zi, ar trebui. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Mai e un aspect. Mintuirea e pe persoana fizica, nu pe societate.

      Mintuirea pe societate se numeste nazism, comunism, trumpism, maoism... 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      da.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Ca sa punem in context, cei 700 mii litri de apa dulce, adica 700 metri cubi (pierduti de bla, bla, bla...), reprezinta un sfert din volumul unei piscine olimpice de inot.

    Paznicii ecologismului nu se impiedica de detalii, bun simt, aritmetica elementara. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
SHE LEADS - Gala Excelenţei în Business
40 de nopţi albe
rominsolv.ro
danescu.ro
asbis.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Iul. 2026
Euro (EUR)Euro5.2421
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5863
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.6745
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.1748
Gram de aur (XAU)Gram de aur592.7275

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
canva.site
letapeseries.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb