Administraţia Trump finalizează forajele în Arctica din Alaska, reluând dezbaterea despre mediu

Administraţia Trump a finalizat joi planurile de deschidere a Refugiului Naţional Arctic pentru Fauna Sălbatică din Alaska pentru potenţiale foraje de petrol şi gaze, reînviind o luptă politică şi de mediu de zeci de ani pentru unul dintre cele mai neatinse şi disputate peisaje ale Americii, relatează newsweek.ro.

Această mişcare îndeplineşte o promisiune din campanie a preşedintelui Donald Trump şi a republicanilor din Congres de a restabili explorarea energiei în regiunea arctică - venerată de poporul indigen Gwich'in şi găzduind turme de caribou migratori, urşi polari şi milioane de păsări. Legislaţia fiscală şi de cheltuieli adoptată recent de administraţie prevede cel puţin patru vânzări de contracte de leasing în cadrul rezervaţiei în următorul deceniu.

De ce contează

Ecologiştii spun că atât planul de foraj în Arctica, cât şi proiectul rutier Izembek ameninţă ecosisteme fragile care au simbolizat mult timp angajamentul Americii faţă de protejarea naturii sălbatice. Oficialii lui Trump replică spunând că proiectele stabilesc un echilibru între conservare şi dezvoltare - un echilibru, susţin ei, care este demult aşteptat în Alaska, bogată în resurse.

Ce trebuie să ştiţi

Secretarul de Interne al SUA, Doug Burgum, a anunţat decizia la Washington, DC, spunând că noul plan deschide calea pentru viitoarele vânzări de contracte de închiriere în câmpia de coastă de 1,5 milioane de acri a refugiului.

Lui Burgum i s-au alăturat guvernatorul Alaskăi, Mike Dunleavy, şi delegaţia Congresului statului la anunţ, care a inclus şi o decizie separată de restabilire a contractelor de închiriere pentru petrol şi gaze din rezervaţie, care au fost anulate de administraţia anterioară. Un judecător federal a decis în martie că administraţia Biden nu avea autoritatea de a anula aceste contracte de închiriere, care erau deţinute de o corporaţie susţinută de stat care a câştigat licitaţii în timpul unei vânzări de contracte de închiriere la sfârşitul primului mandat al lui Trump.

Decizia a stârnit imediat laude din partea unor locuitori din Alaska, dar şi condamnări vehemente din partea grupurilor de mediu şi indigene. Liderii comunităţilor Gwich'in din apropierea refugiului au declarat că câmpia de coastă este un teren sacru, legat de turma de caribou Porcupine, esenţială pentru subzistenţa şi cultura lor.

În schimb, liderii din Kaktovik, o comunitate Iñupiaq situată în interiorul refugiului, au salutat decizia.

„Este încurajator să vedem factorii de decizie de la Washington promovând politici care respectă vocea noastră şi susţin succesul pe termen lung al Kaktovik”, a declarat Charles „CC” Lampe, preşedintele Kaktovik Iñupiat Corp.

O a doua vânzare de leasing, organizată spre sfârşitul mandatului preşedintelui Joe Biden, nu a atras niciun ofertant, criticii atribuind ceea ce au descris ca fiind condiţii excesiv de restrictive privind forajul. Noul plan al lui Trump urmăreşte să inverseze aceste limite şi să creeze ceea ce Burgum a numit o „cale de urmat echilibrată şi responsabilă din punct de vedere ecologic”.

Pe lângă decizia privind forajele în Arctica, Burgum a anunţat finalizarea unui acord de schimb de terenuri îndelung dezbătut pentru construirea unui drum prin Rezervaţia Naţională pentru Faună Sălbatică Izembek, care să lege comunităţile King Cove şi Cold Bay. Locuitorii din King Cove au căutat această conexiune de ani de zile, susţinând că aceasta ar oferi acces la aeroportul Cold Bay pentru evacuări medicale de urgenţă.

Guvernatorul Dunleavy şi delegaţia Congresului din Alaska, inclusiv senatoarea Lisa Murkowski, au lăudat decizia, numind drumul o „problemă de viaţă şi siguranţă”. Murkowski a subliniat că drumul va fi mic şi strict reglementat.

„Nimeni nu vorbeşte despre un drum pavat cu mai multe benzi pentru camioane mari”, a spus ea. „Este un drum pietruit, cu o singură bandă, de 17,7 kilometri, destinat utilizării necomerciale.”

Ce spun oamenii

Burgum a declarat: „Acesta este un pas major către valorificarea întregului potenţial energetic al Alaskăi. Creează locuri de muncă, consolidează securitatea noastră energetică şi respectă vocile statale şi locale care cunosc cel mai bine acest pământ.”

Meda DeWitt, manager senior în Alaska pentru The Wilderness Society, a declarat: „Administraţia pune interesele corporative mai presus de vieţile, culturile şi responsabilităţile spirituale ale oamenilor a căror supravieţuire depinde de turma de caribou Porcupine.”

Ce se întâmplă în continuare

Grupurile de conservare au promis că vor contesta decizia în instanţă, susţinând că aceasta ar fragmenta habitatul vital pentru păsările migratoare şi fauna sălbatică. Centrul pentru Diversitate Biologică a declarat că acordul schimbă aproximativ 500 de acri de „sălbăticie ecologic de neînlocuit” din interiorul rezervaţiei în schimbul a aproximativ 1.700 de acri de teren deţinut de King Cove Corp.

„Împreună cu satele native Hooper Bay şi Paimiut, intenţionăm absolut să contestăm această decizie în instanţă”, a declarat Cooper Freeman, directorul centrului pentru Alaska.