Abonament gratuit

ADVERTORIALPOLITIZAREA ŞI "NAŢIONALIZAREA" FUNDAŢIILOR PENTRU TINERET - EPISODUL 2

Media-Advertising /

POLITIZAREA ŞI "NAŢIONALIZAREA" FUNDAŢIILOR PENTRU TINERET - EPISODUL 2

PATRIMONIUL FUNDAŢIILOR JUDEŢENE PENTRU TINERET ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, atât de discutat şi disputat (însă fără niciun temei legal)

Vă reamintim că, în primul episod am făcut vorbire despre actele normative în baza cărora au fost înfiinţate şi funcţionează fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, respectiv Decretul lege 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, continuând cu Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi Legea 350/2006 - legea tinerilor, norme legislative compatibile, ce presupun interpretarea şi aplicarea lor corelativă în domeniul reglementării situaţiei juridice a fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti.

PATRIMONIUL ESTE PRIVAT

Dacă domnul care se dă drept jurnalist - Cristian Ghingheş, ar fi urmărit întradevăr redarea fidelă a adevărului, ar fi trebuit să se informeze de la sursă, interpelând reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti cu privire la patrimoniul acestora şi, în acelaşi timp, să studieze cu atenţie legislaţia în materie. Dacă ar fi recurs cel puţin la una din aceste posibilităţi, cu siguranţă domnia sa s-ar fi edificat, în situaţia în care ar fi dorit într-adevăr acest lucru, asupra caracterului privat al patrimoniului pe care îl deţin în proprietate fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti.

Părerile unora sau ale altora cu privire la patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) conform cărora, chipurile, acesta ar trebui să aparţină statului şi nu fundaţiilor pentru tineret din judeţe şi municipiul Bucureşti (păreri la baza cărora stau, din nefericire, necunoaşterea şi/sau reaua-voinţă), preluate de "jurnalistul" de ocazie Cristian Ghinghes şi distribuite, apoi, pe diferite canale mass-media, sunt, în mod evident, false şi neavenite.

La o studiere cât de cât atentă a faptelor şi a actelor normative care reglementează domeniul în cauză, "jurnalistul" de conjunctură Cristian Ghingeş ar fi descoperit adevărul cu privire la statul juridic al acestui patrimoniu care, conform legislaţiei în vigoare, este unul de drept privat, proprietate a fundaţiilor judeţene pentru tineret, respectiv al celei a municipiului Bucureşti, preluat de la fosta Uniune a Tineretului Comunist prin efectul actelor normative anterior amintite.

În toată perioada sa de tristă existenţă, Uniunea Tineretului Comunist (UTC) a funcţionat ca o organizaţie obştească (de drept privat) la nivelul judeţelor şi municipiul Bucureşti, forma sa de organizare şi funcţionare putând să fie asimilată, în acest mod, celei a organizaţiilor neguvernamentale de astăzi.

Pe scurt, urmare a efectelor legislaţiei în vigoare, bunurile mobile şi imobile din judeţe şi din municipiul Bucureşti, gestionate anterior anului 1990 de Uniunea Naţională a Tineretului Comunist, se constituie drept parte integrantă a patrimoniului fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, fiind intabulate la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobilară aferente fiecărei fundaţii în parte.

Domnule "jurnalist" Cristian Ghingheş

Dacă aţi fi respectat codul deontologic al meseriei pe care susţineti că o practicaţi şi aţi fi dorit să vă informaţi, înt-un mod corect şi nepărtinitor, asupra statutului real al patrimoniului fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti - subiect pe care de o vreme încoace, constatăm că îl dezbateţi cu inepuizabilă frenezie - apreciem că ar fi fost simplu şi corect, în acelaşi timp, să vă adresaţi şi acestor instituţii (sau, mai degrabă, în primul rând lor!), cele mai în măsură să vă ofere date şi documente reale cu privire la acesta şi la cadrul legal în baza căruia acestea îl deţin în proprietate, subliniem, privată.

PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT ŞI DE UTILITATE PUBLICĂ

Caracterul privat al proprietăţii asupra imobilelor deţinute de fundaţiile pentru tineret din judeţe şi municipiul Bucureşti rezultă din însăşi calitatea acestora de persoane juridice de drept privat statuată şi de Legea 146/2002, prin art. 2 "În sensul prezentei legi, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, constituite în baza prevederilor Decretului-lege 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti", dar şi de Legea 350/2006 prin art. 13 alin. (1) "Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, constituite în baza prevederilor Decretului-lege 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, ale căror adunări generale sunt constituite din reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale de tineret care îşi au sediul în unitatea administrativ-teritorială respectivă şi care îşi exprimă adeziunea la scopul acestora."

INSTITUŢIILE PUBLICE SUNT STRUCTURI STATALE, IAR FUNDAŢIILE PENTRU TINERET SUNT PERSOANE JURIDICE DE DREPT PRIVAT

Nu în ultimul rând, pentru cei care chiar nu înteleg, dar şi pentru cei care se fac ca nu înteleg caracterul conferit de lege fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, acela de persoane juridice de utilitate publică, plecând, de asemenea, de la constatarea că unele zone ale mass-media persistă în a asimila statutul juridic al unei instituţii publice aceluia al unei persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, ne vedem obligaţi să facem următoarea clarificare de drept elementar: există o distincţie fundamentală între acestea două tipuri de instituţii, în sensul în care instituţiile publice sunt STRUCTURI CARE APARŢIN ADMINISTRAŢIEI CENTRALE, sau, după caz, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE, în timp ce persoanele juridice de drept privat şi de utilitate publică, aşa cum sunt fundaţiile pentru tineret din judeţe şi din municipiul Bucureşti sunt PERSOANE JURIDICE DE DREPT PRIVAT.

Încă ceva stimate "jurnalist" Cristian Ghingheş şi, poate că de această dată veţi înţelege şi vă veţi clarifica, odata pentru totdeauna, asupra statutului juridic al patrimoniului deţinut de fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti: acest patrimoniu, preluat de la fostul UTC în baza legii, se află ÎN PROPRIETATEA fundaţiilor pentru tineret care, în această calitate, au dreptul de a-şi exercita cu plenitudine toate atributele care decurg din acesta: posesie, folosinţă şi dispoziţie.

Iată de ce interpretări conform cărora fundaţiile pentru tineret din judeţe şi municipiul Bucureşti au doar dreptul de a "gestiona" şi a "administra" propriul lor patrimoniu sunt fundamental eronate. Pe scurt, o astfel de interpretare nu este altceva decât o anomalie juridică, pe care doar un diletant în ale dreptului o poate emite!

Nu, stimate "jurnalist" Cristian Ghingheş, deservit unor interese oculte, ADEVARUL ESTE ACESTA: FUNDAŢIILE JUDEŢENE PENTRU TINERET ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI AU PRIMIT ÎN PROPRIETATE UN PATRIMONIU CARE NU A APARŢINUT NICIODATĂ STRUCTURILOR STATULUI ROM N, CI UNIUNII TINERETULUI COMUNIST (UTC), AL CĂREI STATUT DE ORGANIZAŢIE OBŞTEASCĂ ESTE PERFECT ŞI COMPLET ASIMILABIL CELUI AL UNEI STRUCTURI DE DREPT PRIVAT! Pe cale de consecinţă, gestionarea şi administrarea patrimoniului acestora se realizează prin exercitarea, atributelor depline de proprietar, conferite prin prevederile legislaţiei în vigoare.

Înţelegem că, prin atacurile concertate şi spunem noi, absolut incorecte, se urmăreşte "îndoctrinarea" cititorilor acestor site-uri (ca în trecutul de tristă amintire) încercând inocularea ideii de NAŢIONALIZARE a patrimoniului fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti care, în fapt şi în drept, nu a aparţinut niciodată statului, precum şi POLITIZAREA conducerii acestor persoane juridice de drept privat.

Dar despre adevărata miză a maşinaţiunilor prin care se urmăreşte POLITIZAREA fundaţiilor pentru tineret din judeţe şi municipiul Bucureşti, încercându-se încălcarea statutului neguvernamental şi apolitic conferit prin lege, promitem să revenim, pe larg, în episodul următor!

Consiliul de Conducere al

Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa Digitalizarea României şi tehnologia 5G
DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
RSM
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie