AEI: Câştigătorii şi perdanţii pieţei energetice în 2026

Transformări rapide ale pieţelor de energie din Europa Centrală şi de Est, accelerate de expansiunea regenerabilelor, congestiile de reţea şi volatilitatea structurală a preţurilor, generează un peisaj investiţional profund asimetric, se arată înt-un comunicat de presă remis redacţiei. România se află în această tendinţă, dar cu particularităţi accentuate de capacităţi instituţionale limitate, infrastructură electrică subdimensionată şi intervenţii legislative imprevizibile. În acest context, diferite categorii de actori economici resimt impactul într-o manieră diferenţiată, ceea ce redefineşte câştigătorii şi perdanţii pieţei energetice în 2026.

1. Impactul asupra investitorilor

1.1. Investitorii mari (fonduri internaţionale, jucători strategici)

Pentru investitorii instituţionali, România devine simultan o sursă de oportunităţi şi de riscuri.

Pe partea negativă , principalele provocări derivă din:

• Riscul de reglementare arbitrară, care amplifică percepţia de instabilitate şi creştere a costului capitalului. În consecinţă, bancabilitatea proiectelor scade, iar ciclurile de finanţare devin mai lungi şi mai costisitoare.

• Blocajele la conectare in sistemele electro energetice în zonele cu densitate mare de proiecte (Dobrogea, Banat, Moldova), generând întârzieri de până la 12-36 de luni. Aceste întârzieri erodează valoarea netă actualizată a investiţiilor şi pun presiune pe lanţul contractual.

• Preţurile negative sau apropiate de zero în intervalul diurn , care afectează producătorii de energie electric[ fără contract bilaterale (PPAs) şi reduce veniturile pe termen scurt.

Pe partea pozitivă, însă, marii investitori se află într-o poziţie structural avantajoasă:

• Ei pot domina pieţele emergente ale flexibilităţii - baterii la scară mare, agregare, demand-response, optimizare multi-tehnologie - domenii unde barierele la intrare sunt ridicate şi concurenţa este limitată.

• Au acces la instrumentul european de finanţare, care, atunci când sunt proiectate într-un calendar matur, generează rate de rentabilitate superioare mediei pieţei.

• Pot apărea active aflate în dificultate la valori substanţiale reduse, profitând de eşecurile investitorilor mai mici, vulnerabili la volatilitate şi la modificarea reglementării.

Investitorii mari sunt net câştigători dacă internalizează noua paradigmă energetică - caracterizată de volatilitate, flexibilitate şi integrare infrastructurală. Un portofoliu bazat exclusiv pe solar tradiţional devine sub-optim şi expus riscurilor sistemice.

1.2. Investitorii mici şi medii (proiecte < 20 MW, rooftop comercial, prosumatori investiţionali)

Această categorie este dezavantajată. Impactul negativ provine din:

• Volatilitatea extremă a pieţei spot, cu perioade frecvente de preţ zero sau negativ, ceea ce face veniturile imprevizibile şi expune proiectele la riscul de insolvenţă.

• Obligaţia emergentă de a integra baterii, ca urmare a presiunilor operatorilor de reţea; pentru mulţi investitori mici, costurile sunt prohibitive.

• Posibile tensiuni în lanţurile globale de aprovizionare, care ar conduce la costuri crescute pentru panouri, invertoare şi sisteme de stocare.

În ansamblu, investitorii mici nu dispun de capacitatea financiară şi operaţională necesară pentru a gestiona volatilitatea structurală a pieţei.

Investitorii mici sunt primii afectaţi negativ de noul climat energetic. În absenţa stocării şi a contractelor bilaterale, majoritatea riscă pierderi economice în 2026.

2. Impactul asupra consumatorilor

2.1. Consumatorii casnici

Pentru gospodării, efectele sunt ambivalente, dar înclină spre negativ pe termen mediu.

Factori negativi:

• Expirărea schemelor de plafonare a preţurilor în lipsa pregătirii liberalizării pieţei de gaze poate conduce la majorări bruşte ale facturilor.

• Infrastructura locală deficitară poate genera întreruperi mai dese, în special în zonele urbane dense şi în mediul rural la vârfuri de consum.

• Concurenţa redusă în retailul de energie menţine preţuri ridicate şi limitează opţiunile consumatorilor.

Factori pozitivi:

• Prosumatorii beneficiază temporar de avantajul producerii locale, dar acest avantaj se erodează rapid odată cu:

oreducerea compensaţiei,

oscăderea preţurilor spot în orele de zi,

osuprasaturarea locală a reţelei.

Consumatorii casnici intră într-o perioadă de instabilitate tarifară. Protecţia politică nu poate compensa pe termen lung lung dezechilibrele structurale ale pieţei.

2.2. IMM-urile şi consumatorii non-casnici mici

Aceşti actori sunt cei mai vulnerabili.

Impact negativ:

• Expunerea directă la preţurile pieţei , în contextul unei volatilităţi accentuate.

• Creşterea costurilor energetice afectează competitivitatea exportatorilor români.

• Lipsa de predictibilitate îngreunează planificarea bugetară şi investiţională.

IMM-urile, în special cele dependente de furnizorii tradiţionali, sunt printre cei mai afectaţi. Soluţii de tip mini-PPA şi sisteme off-grid devin, pentru mulţi, o strategie de supravieţuire.

3. Impactul asupra companiilor

3.1. Marii consumatori industriali (metalurgie, ciment, petrochimie)

Impact negativ:

• Costurile energetice pot rămâne superioare mediei UE, ceea ce accentuează riscul de relocare sau pierdere de competitivitate.

• Sistemele actuale penalizează lipsa flexibilităţii consumului industrial.

• Infrastructura electrică insuficientă limitează ritmul de electrificare (de ex. trecerea la proces electrificat sau la pompe de căldură în zona industrială).

Impact pozitiv:

• Accesul preferenţial la PPA-uri pe termen lung cu preţ fix aduce stabilitate şi poate reduce costurile medii multi-anuale.

• Industria mare este cel mai bine poziţionată să investească în soluţii behind-the-meter (fotovoltaic, cogenerare, baterii), reducând dependenţa de piaţa angro.

Marii consumatori industriali pot transforma volatilitatea într-un avantaj prin investiţii în autonomie energetică. În lipsa acestor investiţii, sunt expuşi unui risc competitiv sever.

3.2. Companii medii şi mari din retail, logistică, HoReCa şi IT

Impact negativ:

• Volatilitatea costurilor energetice erodează marjele de profit.

• Lipsa managementului energetic conduce la dependenţă faţă de furnizori de energie.

Impact pozitiv:

• Investiţiile în rooftop solar, baterii şi PPA locale pot reduce costurile totale cu 20-40%.

• Electrificarea flotelor scade costul operaţional şi reduce volatilitatea asociată combustibililor fosili.

Companiile capabile să dezvolte micro-sisteme energetice proprii vor dobândi un avantaj competitiv direct şi sustenabil.

3.3. Furnizorii şi traderii de energie

Impact negativ:

• Volatilitatea extremă creşte necesarul de garanţii financiare şi expune furnizorii la risc de lichiditate.

• Schimbările legislative imprevizibile generează pierderi contabile şi dificultăţi de conformitate.

Impact pozitiv:

• Piaţa serviciilor de agregare, trading avansat, flexibilitate şi optimizare se extinde rapid.

• Traderii agili pot valorifica oportunităţi de arbitraj , PPA-uri şi servicii de hedging.

Profititatea se deplasează din furnizarea tradiţională către trading, agregare şi optimizarea portofoliilor energetice.

4. Câştigători şi perdanţi (2026)

ActorCâştigătoriPerdanţiMecanismul determinant

Investigatori mariCei orientaţi spre flexibilitate şi infrastructurăCei concentraţi exclusiv pe solarPiaţă imprevizibilă, necesar mare de tehnologie şi integrare

Investitori miciDoar cei cu stocareMajoritateaPreţuri negative, costuri ridicate, risc de reglementare

Consumatori casniciProsumatorii (temporari)Restul gospodăriilorEliminarea plafonării şi volatilităţii structurale

IMM-uriCei care optează pentru autonomie energeticăIMM-uri dependente de furnizoriVolatilitate şi presiune pe costuri

Industrie mareCei cu PPA şi soluţii la faţa loculuiCei fără măsuri de flexibilitateDiferenţial competitiv faţă de UE

Furnizori/TraderiTraderi şi agregatoriFurnizorii tradiţionaliMigraţia profiturilor spre flexibilitate

Concluzie generală

Transformările din sectorul energetic românesc creează un mediu investiţional dominat de volatilitate, fragmentare şi necesitatea flexibilităţii. Actorii mari, cu acces la capital şi expertiză tehnologică, sunt cel mai bine poziţionaţi pentru a captura oportunităţi emergente. În contrast, investitorii mici, consumatorii vulnerabili şi companiile fără strategie energetică riscă să fie marginalizaţi, să achite preţuri mari sau să intre în faliment.

Noul ecosistem energetic va recompensa integrarea, stocarea, agilitatea şi capacitatea de a gestiona riscul, nu simpla deţinere a capacităţii de producţie. Piaţa românească intra într-o etapă în care avantajele competitive se câştigă prin sofisticare tehnologică şi financiară, nu prin volum sau simplă prezenţă.