AI înghite creditarea globală: băncile şi marile fonduri pompează sute de miliarde în centre de date şi semiconductori

Inteligenţa Artificială mută centrul de greutate al finanţelor mondiale: creditarea globală se concentrează în jurul centrelor de date, semiconductorilor şi energiei, în timp ce statele fără infrastructură digitală riscă să fie excluse din noua economie.

Lumea financiară intră într-o transformare profundă, iar noul centru de gravitaţie al capitalului global nu mai este reprezentat nici de imobiliare, nici de industria grea, nici de consumul tradiţional, ci de infrastructura necesară dezvoltării inteligenţei artificiale. Centrele de date, reţelele energetice capabile să alimenteze consumul uriaş de electricitate al AI, producţia de semiconductori, cloud-ul, infrastructura digitală şi capacitatea de procesare devin activele considerate astăzi cele mai „bancabile” de către creditori şi cele mai atractive pentru pieţele financiare. În esenţă, boomul creditării globale din ultimii ani se leagă tot mai clar de finanţarea infrastructurii AI, deoarece băncile, fondurile de investiţii şi pieţele de capital percep aceste proiecte drept mai puţin riscante decât investiţiile clasice într-o economie globală fragmentată geopolitic şi afectată de încetinirea productivităţii tradiţionale.

Un raport publicat în 2025 de UNCTAD descrie explicit această mutaţie istorică. Potrivit „World Investment Report 2025: International Investment in the Digital Economy”, investiţiile străine directe la nivel mondial au scăzut cu 11% în 2024, până la 1.500 miliarde dolari, marcând al doilea an consecutiv de declin al fluxurilor productive de capital. În spatele acestei scăderi generale se ascunde, însă, o redistribuire accelerată a capitalului către economia digitală şi infrastructura AI. În timp ce sectoare întregi ale economiei globale se confruntă cu acces mai dificil la finanţare, costuri ridicate de împrumut şi investiţii tot mai prudente, capitalul continuă să curgă masiv spre infrastructura tehnologică asociată inteligenţei artificiale.

Citeşte Inteligenţa Artificială duce bursele asiatice la noi recorduri; Concentrarea pieţelor stârneşte temeri

UNCTAD arată că aproximativ 75% din investiţiile care ajung în economiile emergente sunt absorbite de doar zece state, printre care China, India, Brazilia, Mexic, Indonezia, Vietnam, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Singapore. Practic, pieţele financiare globale încep să favorizeze economiile care pot oferi exact ceea ce cere revoluţia AI: energie abundentă, centre de date, ecosisteme digitale, infrastructură cloud, acces la date şi stabilitate tehnologică. Asia devine principalul magnet pentru fluxurile de capital, în timp ce economiile mici şi statele fără infrastructură digitală riscă să fie împinse la periferia noii economii mondiale.

UNCTAD avertizează că economia digitală globală creşte cu 10%-12% anual şi a devenit unul dintre motoarele centrale ale economiei mondiale. În acest context, infrastructura AI începe să joace pentru pieţele financiare rolul pe care petrolul, autostrăzile sau imobiliarele l-au avut în ciclurile economice anterioare. Datele preliminare publicate de instituţie pentru 2025 arată că investiţiile în centre de date au depăşit 270 miliarde dolari şi au reprezentat peste o cincime din valoarea tuturor proiectelor greenfield anunţate la nivel mondial. Cererea este alimentată aproape integral de extinderea infrastructurii necesare inteligenţei artificiale şi reţelelor digitale globale.

Această migrare a capitalului nu este întâmplătoare. Pentru bănci şi investitori, infrastructura AI oferă o combinaţie rară de sprijin politic, cerere strategică şi potenţial de creştere pe termen lung. Statele consideră AI o prioritate de securitate economică şi geopolitică, marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari anual, iar cererea pentru putere de calcul continuă să crească exploziv. În aceste condiţii, finanţarea centrelor de date, a semiconductorilor şi a infrastructurii energetice asociate AI este percepută drept mai puţin riscantă decât investiţiile în sectoare tradiţionale afectate de încetinirea economică globală.

Totuşi, această concentrare a finanţării generează o nouă diviziune economică globală. Într-un alt studiu - „Technology and Innovation Report 2025: Inclusive Artificial Intelligence for Development”, UNCTAD avertizează că dezvoltarea şi controlul AI sunt concentrate într-un număr foarte redus de state şi companii. Piaţa globală AI ar putea ajunge la 4.800 miliarde dolari până în 2033, iar investiţiile în AI urmau să se apropie de 200 miliarde dolari încă din 2025. China şi Statele Unite domină infrastructura globală AI, însă dintre economiile emergente cele mai bine poziţionate pentru a beneficia de noul val investiţional sunt China, India, Brazilia şi Filipine, datorită accesului la date, infrastructurii digitale şi competenţelor tehnologice.

China apare drept marele pol emergent al dezvoltării AI, India devine unul dintre principalii beneficiari ai investiţiilor în servicii digitale şi centre tehnologice, iar Brazilia şi Mexicul atrag capital prin dimensiunea pieţelor interne şi integrarea în lanţurile globale de producţie. În acelaşi timp, state precum Vietnam, Indonezia şi Thailanda beneficiază de relocarea investiţiilor industriale şi digitale pe fondul tensiunilor geopolitice dintre SUA şi China.

UNCTAD vorbeşte explicit despre apariţia unei noi „diviziuni tehnologice”, în care statele capabile să susţină infrastructura AI absorb majoritatea capitalului mondial, iar ţările fără infrastructură digitală, acces la energie ieftină şi capacitate tehnologică riscă să rămână dependente de finanţare scumpă şi volatilă. Practic, AI începe să funcţioneze ca un mecanism global de redistribuire a capitalului şi a creditării internaţionale.

În paralel, Fondul Monetar Internaţional avertizează, în "Notă cu privire la Implicaţiile globale economice şi financiare asupra Inteligenţei Artificiale” - lucrare publicată recent -, că această transformare poate amplifica diferenţele economice globale. Potrivit scenariilor FMI, impactul AI asupra PIB-ului real după zece ani ar putea depăşi 5% în SUA, aproximativ 4,5% în alte economii avansate şi circa 4% în Uniunea Europeană şi Elveţia, comparativ cu aproape 3% în China, sub 3% în economiile emergente din Asia şi America Latină şi aproximativ 2%-2,5% în statele cu venituri mici. În scenariul cu productivitate redusă, câştigurile economice scad dramatic, mai ales pentru economiile emergente şi statele sărace.

FMI explică această divergenţă prin diferenţele de infrastructură digitală, acces la finanţare, capital uman şi capacitate instituţională. Economiile avansate intră în era AI cu avantaje structurale masive, în timp ce multe state emergente şi ţări cu venituri mici riscă să piardă exact modelul de dezvoltare bazat pe forţă de muncă ieftină. În scenariul de difuzie rapidă al AI, robotica şi automatizarea reduc importanţa costului muncii şi accelerează relocalizarea producţiei industriale în economiile dezvoltate, în timp ce serviciile tind să se concentreze în marile huburi digitale globale.

Concentrarea economică este deja vizibilă inclusiv la nivel corporativ. FMI arată că OpenAI a depăşit venituri anualizate de 13 miliarde dolari în 2025, Anthropic s-a apropiat de 7 miliarde dolari, iar alte companii AI rămân mult în urmă. Modelele de frontieră necesită investiţii uriaşe în capacitate de calcul, hardware specializat şi date proprietare, ceea ce favorizează câteva companii dominante şi marile platforme hyperscaler. Economiile de scară tind, astfel, să transforme AI într-un sistem „winner-take-most”, în care câteva firme şi câteva state captează disproporţionat beneficiile economice şi financiare ale noii revoluţii tehnologice.

Dar tocmai această concentrare a capitalului şi a creditării ridică semne de întrebare privind stabilitatea financiară globală. Financial Stability Board avertizează că piaţa de private credit devine tot mai expusă finanţării infrastructurii AI şi a centrelor de date, iar tranzacţiile legate de AI reprezintă deja peste o treime din anumite segmente ale pieţei private de credit.

În acelaşi timp, marile companii tehnologice cresc accelerat nivelul îndatorării pentru a finanţa investiţiile AI. Alphabet, Amazon şi alţi giganţi tehnologici apelează masiv la pieţele obligaţiunilor pentru a susţine CAPEX-ul uriaş asociat centrelor de date şi infrastructurii de calcul. Unele estimări de piaţă sugerează că investiţiile AI ar putea ajunge în anii următori la echivalentul a 3,5%-4% din PIB-ul SUA, dacă sunt incluse hyperscalers, laboratoare AI private şi infrastructura asociată.

FMI avertizează, însă, că riscurile financiare pot apărea înainte ca productivitatea promisă de AI să devină realitate. Dacă pieţele anticipează scenarii foarte optimiste privind transformarea economică adusă de AI, preţurile activelor şi costurile de finanţare se pot ajusta mult înainte de materializarea efectivă a câştigurilor de productivitate. Într-un asemenea context, infrastructura AI poate deveni vulnerabilă la reevaluări severe dacă randamentele economice dezamăgesc.

Fondul descrie chiar un scenariu concret în care extinderea centrelor de date continuă accelerat în 2026, însă în 2027 investitorii încep să pună sub semnul întrebării ritmul real de adopţie economică a AI. Companiile care au finanţat infrastructura AI prin datorie şi capital se confruntă atunci cu riscul unei corecţii puternice a evaluărilor. Practic, infrastructura este construită anticipând venituri viitoare uriaşe, însă dacă adopţia economică rămâne mai lentă decât progresul tehnologic, pieţele pot reacţiona violent.

FMI avertizează şi că AI poate amplifica volatilitatea financiară prin tranzacţionare algoritmică, efecte de turmă şi decuplarea pieţelor de fundamentele economice. În plus, automatizarea şi pierderile de locuri de muncă pot afecta bilanţurile gospodăriilor şi pot creşte riscul de neplată pentru băncile expuse pe credite de consum. Într-o economie în care AI modifică simultan oferta, investiţiile şi cererea, băncile centrale ar putea avea dificultăţi tot mai mari în interpretarea inflaţiei şi în utilizarea instrumentelor clasice de politică monetară.

Documentul publicat de FMI avertizează inclusiv că instrumentele tradiţionale de supraveghere financiară ar putea deveni insuficiente. Instituţiile de reglementare sunt chemate să monitorizeze explicit expunerea sistemului financiar la AI, nivelul de îndatorare asociat infrastructurii digitale, riscul de concentrare şi vulnerabilităţile generate de reevaluarea activelor AI. Fondul recomandă teste de stres dedicate scenariilor adverse privind companiile AI, deteriorarea garanţiilor şi şocurile de concentrare financiară.

În esenţă, lumea financiară intră într-o nouă eră în care infrastructura AI devine principalul magnet pentru capitalul global. Creditarea internaţională, investiţiile private şi fluxurile financiare se mută accelerat către statele şi companiile capabile să susţină revoluţia inteligenţei artificiale. Pentru economiile care nu reuşesc să dezvolte infrastructură digitală, acces la energie şi competenţe tehnologice, riscul nu mai este doar încetinirea creşterii economice, ci excluderea din principalul ciclu investiţional al următorului deceniu.