Al Jazeera: „Preşedintele Parlamentului iranian foloseşte X pentru a influenţa sentimentul din pieţe”

Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a început să folosească platforma X pentru a transmite mesaje care vizează nu doar conflictul dintre Iran, Statele Unite şi Israel, ci şi sentimentul din pieţele financiare, potrivit unui articol publicat de Al Jazeera.

Conform sursei citate, Ghalibaf a publicat în ultimele zile mai multe mesaje în care i-a îndemnat pe investitori să privească cu scepticism ştirile şi declaraţiile care pot influenţa pieţele, susţinând că ştirile false sunt folosite frecvent pentru a manipula pieţele financiare şi piaţa petrolului.

Potrivit Al Jazeera, într-una dintre postările sale de pe X, oficialul iranian a sugerat investitorilor să reacţioneze în sens contrar unor astfel de mesaje care încearcă să influenţeze artificial direcţia pieţei, prezentând astfel un tip de „sfat financiar” neobişnuit venit din partea unui oficial aflat în centrul unui conflict militar.

Într-o altă postare, citată de Al Jazeera, Ghalibaf a susţinut că autorităţile iraniene monitorizează îndeaproape evoluţiile de pe piaţa financiară a petrolului, inclusiv tentativele de influenţare a contractelor futures pe ţiţei. Potrivit publicaţiei, mesajele au fost formulate într-un registru ironic, dar au fost interpretate de analişti şi ca parte a unei strategii mai ample de presiune economică şi psihologică.

Al Jazeera notează că aceste intervenţii online trebuie privite în contextul schimburilor de mesaje şi ameninţări dintre Teheran şi Washington de la începutul războiului şi reflectă o nouă realitate în care social media şi conflictul militar se suprapun tot mai mult.

Potrivit Al Jazeera, mesajele lui Ghalibaf se înscriu într-o formă de război asimetric, prin care Iranul încearcă să arate că poate influenţa pieţele americane şi globale prin exploatarea unor puncte sensibile, în special cele legate de energie şi de reacţiile investitorilor.

În acest context, Al Jazeera aminteşte că închiderea Strâmtorii Hormuz a fost unul dintre principalele instrumente de presiune utilizate de Iran, în condiţiile în care prin această rută trec aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate. Potrivit publicaţiei, blocarea acestei căi maritime a dus la creşterea puternică a preţurilor la petrol şi la amplificarea presiunilor economice la nivel global.

Potrivit aceleiaşi publicaţii, pe 22 martie, Ghalibaf a transmis pe X un avertisment către instituţiile financiare cu rol în finanţarea activelor militare americane din Orientul Mijlociu. În postarea citată de publicaţie, oficialul iranian a scris că obligaţiunile americane sunt „îmbibate în sângele iranienilor” şi a avertizat că portofoliile acestora sunt monitorizate.

Jo Michell, profesor de economie la University of the West of England din Bristol, a declarat pentru Al Jazeera că ideea potrivit căreia scăderea burselor, creşterea preţurilor la energie şi majorarea ratelor dobânzilor ar putea în cele din urmă să îl forţeze pe Donald Trump să renunţe la acţiunea militară şi să caute o soluţie diplomatică este larg răspândită.

Potrivit sursei citate, Ghalibaf încearcă în acelaşi timp să exploateze stilul de comunicare al lui Trump. Jo Michell a declarat pentru Al Jazeera că preşedintele american a făcut în repetate rânduri unele dintre cele mai agresive declaraţii ale sale în weekend, când pieţele sunt închise, pentru ca ulterior să îşi tempereze mesajele înainte de redeschiderea tranzacţionării.

Al Jazeera oferă şi exemplul începutului săptămânii de tranzacţionare din 23 martie, când rămăseseră mai puţin de 12 ore din ultimatumul de 48 de ore dat iniţial de Trump Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Potrivit publicaţiei, dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, Trump ameninţase că va „anihila” infrastructura energetică a Iranului.

Conform Al Jazeera, chiar înainte de expirarea termenului, Trump a decis să prelungească ultimatumul cu încă cinci zile, iar ulterior a promis să amâne cu încă 10 zile eventuale atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, pentru a permite continuarea unor „discuţii constructive”.

Publicaţia notează că acest tip de comportament a dus la apariţia acronimului „TACO” - „Trump always chickens out”, expresie folosită de unii traderi care mizează pe ideea că preşedintele american va face un pas înapoi.

Zeidon Alkinani, analist pentru Orientul Mijlociu la Arab Perspectives Institute, a declarat pentru Al Jazeera că Iranul pare să fi înţeles cum să profite exact de „punctele sensibile” ale unui preşedinte cu profil de om de afaceri. Potrivit acestuia, un conflict prelungit şi imprevizibil poate destabiliza pieţele globale, iar chiar şi semnalele de dezescaladare pot fi interpretate ca încercări de a stabiliza încrederea investitorilor şi de a limita efectele economice.

Tot Alkinani a declarat pentru Al Jazeera că, în acest context, speculaţia - în special în sectoare sensibile precum petrolul - a devenit ea însăşi parte a conflictului. În evaluarea sa, Teheranul şi Ghalibaf au profitat de acest lucru, devenind mai activi în spaţiul informaţional şi prezentând confruntarea nu doar ca pe una militară, ci şi ca pe una propagandistică, mai notează publicaţia.

Jo Michell a descris, la rândul său, pentru Al Jazeera, postările lui Ghalibaf drept o formă de „tachinare” la adresa lui Donald Trump, prin scoaterea în evidenţă a ceea ce el a numit principala slăbiciune a liderului american şi prin sugerarea faptului că pieţele încep să ignore tot mai mult încercările acestuia de a le influenţa.

Potrivit Al Jazeera, mesajul central al acestor episoade este că, în pieţele financiare, incertitudinea privind ceea ce urmează poate fi la fel de destabilizatoare ca o acţiune directă. Publicaţia notează că, într-un context în care investitorii caută orice semnal despre direcţia războiului şi devin tot mai precauţi faţă de mesajele imprevizibile ale lui Trump, chiar şi retorica aparent jucăuşă a unor oficiali iranieni poate amplifica volatilitatea.

Al Jazeera mai arată că importanţa strategică a Strâmtorii Hormuz a extins influenţa Iranului dincolo de simpla perturbare fizică a livrărilor de petrol, influenţând inclusiv aşteptările şi comportamentul pieţelor. În acelaşi timp, vizibilitatea foarte mare a lui Donald Trump în mediul online amplifică această dinamică şi îl transformă într-o ţintă frecventă şi accesibilă în spaţiul digital, potrivit aceleiaşi publicaţii.