Curtea Supremă a Israelului a emis o ordonanţă temporară prin care îngheaţă încercarea guvernului de a o demite pe procurorul general Gali Baharav-Miara. Decizia vine în contextul în care coaliţia de extremă dreapta a închis rândurile în jurul premierului Benjamin Netanyahu, relatează Al Jazeera, de la care menţionăm următoarele.
Hotărârea instanţei a fost luată luni, imediat după ce cabinetul israelian a votat în unanimitate pentru demiterea lui Baharav-Miara, cea mai înaltă autoritate juridică din ţară, care conduce urmărirea penală împotriva lui Netanyahu în procesul său de corupţie.
Ministrul Justiţiei, Yariv Levin, a anunţat decizia guvernului şi i-a trimis o scrisoare lui Baharav-Miara, spunându-i că „nu ar trebui să încerce să se impună în faţa unui guvern care nu are încredere în ea şi nu poate colabora eficient cu ea”.
Imediat după anunţ, partidul de opoziţie Yesh Atid şi mai multe grupuri civice au depus petiţii urgente la Curtea Supremă, solicitând blocarea demiterii. Organizaţia Mişcarea pentru un Guvern de Calitate în Israel a invocat conflictul de interese cauzat de procesul penal al lui Netanyahu, spunând că demiterea ar transforma funcţia de procuror general într-o „numire politică”.
Ca răspuns, instanţa a emis o ordonanţă de suspendare, precizând că guvernul nu o poate destitui pe Baharav-Miara şi nici numi un înlocuitor până la o nouă evaluare, care va avea loc într-o audiere planificată în termen de 30 de zile.
După această decizie, ministrul comunicaţiilor, Shlomo Karhi, un aliat al lui Netanyahu, a declarat pe platforma X că nu va respecta hotărârea instanţei, calificând-o drept „invalidă”.
„Trebuie numit imediat un înlocuitor!”, a spus acesta. „Respectăm legea! Spunem Curţii Supreme: nu!”.
Baharav-Miara a calificat demiterea ca fiind ilegală şi a declarat:
„Presiunile politice şi acţiunile contrare legii nu ne vor împiedica să ne îndeplinim sarcinile cu demnitate, profesionalism şi integritate”.
Baharav-Miara se află într-un conflict deschis cu guvernul încă de la preluarea mandatului acestuia, în special din cauza reformei judiciare controversate propuse de coaliţie în 2023, care a declanşat ample proteste în stradă.
În martie, cabinetul israelian a votat o moţiune de neîncredere împotriva ei, acuzând-o de „comportament inadecvat” şi de diferenţe majore de opinie care ar împiedica „colaborarea eficientă”.
Ea a respins acuzaţiile, spunând că este o încercare a guvernului de a concentra toată puterea, ca parte a unei tentative mai ample de a slăbi sistemul judiciar şi de a impune loialitate politică.
În aceeaşi perioadă, parlamentul israelian a adoptat o lege care oferă politicienilor mai multă influenţă asupra numirii judecătorilor, inclusiv a celor de la Curtea Supremă - o măsură pe care criticii au descris-o drept o „lovitură de stat judiciară”.
Baharav-Miara a contestat şi legalitatea încercării lui Netanyahu de a-l demite pe şeful Shin Bet, Ronen Bar - o mişcare ulterior declarată nelegală de către Curtea Supremă.
Bar, al cărui mandat s-a încheiat în iunie, ancheta posibile legături dintre apropiaţi ai premierului şi Qatar, într-un caz cunoscut în presa israeliană drept „Qatargate”. El a refuzat şi o solicitare de securitate care i-ar fi permis lui Netanyahu să evite să depună mărturie în procesul său de corupţie.
Netanyahu este acuzat de mită, fraudă şi abuz de încredere publică - inclusiv pentru că ar fi primit cadouri scumpe de la oameni de afaceri în schimbul unor favoruri politice şi acoperire media favorabilă. Dacă va fi găsit vinovat, ar putea primi până la 10 ani de închisoare.
Criticii spun că Netanyahu prelungeşte deliberat războiul din Gaza pentru a rămâne la putere şi a amâna procesul. Acesta a început în 2020.
Donald Trump l-a susţinut public pe Netanyahu, cerând Israelului să-l graţieze şi calificând procurorii care îl anchetează drept „scăpaţi de sub control”. Trump a sugerat chiar că SUA ar putea folosi ajutorul militar ca instrument de presiune pentru a-l proteja pe Netanyahu.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2025, 07:39)
Bibi lA pârnăie,criminal de război