Alegeri pentru conducerea Academiei Române - se confruntă un filosof şi un chimist

Academia Română se pregăteşte pentru alegerea unui nou preşedinte, într-un moment simbolic, marcat de împlinirea a 160 de ani de la înfiinţare. Alegerile sunt programate pentru azi, iar în cursă s-au înscris doi candidaţi: Mircea Dumitru şi Marius Andruh. Actualul preşedinte, Ioan-Aurel Pop, al cărui al doilea mandat s-a încheiat pe 5 aprilie, a confirmat organizarea scrutinului în două etape: „După sărbătoarea Academiei au loc alegeri de preşedinte, avem două candidaturi depuse”. A doua etapă a procesului electoral, programată pentru finalul lunii aprilie, vizează ocuparea funcţiilor de conducere secundară: patru posturi de vicepreşedinte şi funcţia de secretar general.

• Profilul candidaţilor: experienţă academică şi roluri instituţionale

Cei doi candidaţi au în comun parcursuri academice solide şi legături strânse cu Universitatea din Bucureşti, unde au activat ca profesori. Mircea Dumitru, în vârstă de 66 de ani, este în prezent vicepreşedinte al Academiei Române (din 2022) şi preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie. A fost rector al Universităţii din Bucureşti timp de două mandate (2011-2019) şi ministru al Educaţiei în perioada iulie 2016 - ianuarie 2017. Cu o specializare în logică şi filosofia limbajului, Dumitru are o carieră academică internaţională consistentă, fiind profesor invitat la universităţi de prestigiu din Europa, Statele Unite şi Asia. Este membru titular al Academiei Române din 2021.

Marius Andruh, în vârstă de 72 de ani, ocupă, de asemenea, funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române şi este director al Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară „C.D. Neniţescu”. Profesor emerit al Universităţii din Bucureşti, Andruh este recunoscut pentru contribuţiile sale în chimie şi pentru implicarea în formarea tinerilor performeri, fiind preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic. Cariera sa include stagii şi colaborări internaţionale la universităţi din Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada şi America de Sud, precum şi o bursă a Fundaţiei „Alexander von Humboldt”.

• Experienţă în etică academică şi evaluare universitară

Un element comun important în parcursul celor doi candidaţi este implicarea în organisme-cheie pentru integritatea academică. Ambii au condus CNATDCU şi au avut roluri în Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti. Aceste instituţii au avut un rol central în analiza unor cazuri de plagiat răsunătoare, inclusiv în cazul fostului premier Victor Ponta. Alegerile de azi vin într-un context de schimbare la vârful celei mai importante instituţii academice din România. Succesorul lui Ioan-Aurel Pop va avea misiunea de a gestiona direcţiile strategice ale Academiei într-o perioadă marcată de provocări legate de cercetare, educaţie şi credibilitatea mediului academic. Competiţia dintre cei doi academicieni reflectă, în acelaşi timp, două profiluri complementare, unul din zona filosofiei şi politicilor educaţionale, celălalt din domeniul ştiinţelor exacte şi al performanţei academice, oferind membrilor Academiei o alegere între două viziuni distincte asupra viitorului instituţiei.