ALEXANDRU RAFILA, DESPRE PNRR ÎN SĂNĂTATE:"15 obiective din listă nu au studii de fezabilitate"

S.B.
Politică / 26 iulie

"15 obiective din listă nu au studii de fezabilitate"

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a explicat într-un interviu acordat News.ro cum vor fi folosiţi banii din PNRR în domeniul sănătăţii, la capitolul spitale.

Astfel, explică Rafila, 1,1 miliarde de euro vor merge spre finanţarea construcţiei de clădiri noi sau reabilitarea de clădiri deja existente în cazul a 25 de spitale care vor fi alese conform unor criterii obiective dintr-o listă de 49 pe care ministrul spune că a găsit-o întocmită deja de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii. Alte 600 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru dotarea spitalelor din lista finală cu echipamente de specialitate. Ministrul Sănătăţii spune însă că cele 49 de unităţi spitaliceşti nu sunt distribuite uniform în ţară, în 22 de judeţe neexistând niciun obiectiv sanitar trecut în listă şi că nu a reuşit să afle criteriile pe baza cărora a fost întocmită lista cu cele 49 de unităţi spitaliceşti. Ministrul a mai explicat că a încercat să ceară completarea acestei liste la Bruxelles, dar că acest lucru este puţin probabil să se întâmple. Mai mult, susţine Alexandru Rafila, 15 obiective din cele 49 trecute pe listă nu aveau niciun fel de studiu de fezabilitate, iar unul, Spitalul Municipal din Bacău, nu exista din punct de vedere juridic, pentru că fusese desfiinţat în 2020.

"Anul trecut, la scurt timp după ce am venit la Ministerul Sănătăţii în luna decembrie am început să investigăm să vedem care este situaţia PNRR în domeniul Sănătăţii şi un capitol important revenea investiţiilor spitaliceşti.

Există pentru acest tip de investiţii două surse: o sursă prin care se va finanţa construcţia de clădiri noi sau reabilitarea de clădiri deja existente, în valoare de 1,1 miliarde de euro, şi o sumă de circa 600 de milioane de euro care reprezintă investiţii în echipamente, în aparatură. Practic, suma totală disponibilă este de 1,7 miliarde de euro şi am găsit la Ministerul Sănătăţii o listă preselectată şi aprobată de către Comisia Europeană de 49 de obiective.

Din această listă de 49 de obiective, noi trebuie să alegem 25 de obiective care să se încadreze în această limită de 1, 7 miliarde de euro. Asta ar însemna, dacă am împărţi suma totală de 1, 7 miliarde la 25, o sumă medie pentru un spital sau pentru un corp de clădire dintr-un spital, de 68 de milioane de euro.

În momentul de faţă, ne aflăm într-o etapă în care trebuie să stabilim prin Hotărâre a Guvernului României câteva criterii care să facă posibilă alcătuirea acestei liste de 25 din totalul de 49 care fuseseră aprobate în urma acordului dintre România şi Comisia Europeană", a explicat Ministrul Sănătăţii.

Profesorul Alexandru Rafila spune că a încercat, imediat după ce a preluat conducerea Ministerului Sănătăţii, să afle criteriile după care au fost alese cele 49 de unităţi spitaliceşti şi că nu a reuşit acest lucru. Acesta spune că 15 dintre ele nu au niciun fel de studiu de fezabilitate şi că unul dintre spitale nu există din punct de vedere juridic. Două obiective nu trebuia să fie trecute pe listă pentru că nu sunt spitale, ci ambulatorii de specialitate, mai spune ministrul.

"Nu am reuşit să găsim nici măcar un criteriu pe baza căruia a fost alcătuită această listă, din păcate, am încercat să aflăm inclusiv de la Comisia Europeană care sunt criteriile şi nu am reuşit, ne-am gândit noi că ar trebui să fie pe baza unor studii de fezabilitate avansate sau încheiate, ei bine, cel puţin 15 dintre obiectivele incluse pe lista de 49 nu aveau niciun fel de studiu, absolut nimic, era doar un titlu.

Eu nu vreau să acuz pe nimeni de absolut nimic, există dorinţa unor polemici publice şi a politizării acestui subiect, eu vreau să-l aduc în zona tehnică. Noi nu am găsit aceste criterii, nimeni nu a putut să ni le comunice şi lipsa criteriilor este dovedită de 3 exemple, aş spune, din lista de 49: unul dintre spitalele existente pe listă nu există din punct de vedere juridic, mă refer la Spitalul Municipal din Bacău care fusese desfiinţat în anul 2020, şi de asemenea două dintre obiective erau ambulatorii de specialitate, ori acestea nu sunt spitale, există un program separat, chiar în aceste zile noi am lansat procedura pentru selectarea acestor 30 de ambulatorii, este clar că cele 2 prezente pe lista de spitale nu aveau ce să caute acolo.

Nimeni din Ministerul Sănătăţii, mă refer la aparatul care există în acest moment, nu a lucrat la realizarea tehnică a acestui plan PNRR din zona de sănătate. Am încercat să fac acest lucru (n.red întrebat dacă lista poate fi schimbată), am fost la Bruxelles şi am fost atât cu colegi europarlamentari de la PSD, cu dl Victor Negrescu, cu dl europarlamentar Cristian Buşoi de la PNL să încercăm nu să schimbăm această listă ci să o completăm, să mai includem câteva obiective încât să putem să facem o selecţie care să răspundă şi unor cerinţe legate de repartiţia teritorială echilibrată a obiectivelor noi din sănătate", a declarat Prof. Rafila.

Obiectivele de investiţii prin PNRR, repartizate inegal în ţară. Ministrul Sănătăţii spune că în 22 de judeţe nu a fost inclus nici măcar un obiectiv pe listă, iar în altele sunt câte 4. Obiectivul trebuie să fie accesul la servicii de sănătate de bună calitate tuturor pacienţilor din ţară, spune ministrul.

"De ce spun acest lucru, în lista de 49 erau de exemplu judeţe, vă dau două exemple, Alba şi Cluj, care aveau câte 4 obiective de investiţii, în schimb erau 22 de judeţe care nu aveau nici măcar un singur obiectiv inclus pe această listă. Sigur că lucrul acesta ne deranjează într-o anumită măsură pentru că scopul dezvoltării unor servicii de asistenţă medicală spitalicească de bună calitate este să echilibrezi situaţia între diversele judeţe din România, să oferi acces la servicii de sănătate de bună calitate tuturor oamenilor din ţară, nu să dezvolţi de exemplu în mod excesiv centrele universitare, pentru că acestea, după cum ştiţi, au deja o infrastructură destul de bună şi unele dintre ele chiar sunt beneficiarele unor spitale regionale, mă refer la Craiova, Iaşi şi Cluj.

Şi atunci sigur că te gândeşti să faci unităţi sanitare noi şi în alte zone unde acest lucru lipseşte. Am luat situaţia, aşa am găsit-o, nu vreau să fac comentarii, nu vreau să polemizez, nu vreau să fac niciun fel de acuzaţii, dar acum noi ne găsim în situaţia în care noi suntem obligaţi să stabilim câteva criterii care să facă posibilă alegerea din setul de 49 pe care l-am găsit, a minimum 25, aşa spune PNRR, de unităţi spitaliceşti", a spus ministrul Sănătăţii.

Spitale construite de la 0 şi reabilitarea unor părţi din spitale, cu bani din PNRR şi co-finanţare din partea instituţiei în subordinea în care se află spitalul respectiv. Un Institut Regional de Oncologie la Timişoara, printre spitalele noi prevăzute în plan.

"În lista de 49 există mai multe categorii de astfel de unităţi spitaliceşti, există unităţi spitaliceşti care ar trebui să fie înfiinţate de novo, adică să fie noi, ceva care nu a existat până acum,de exemplu o propunere este un Institut Regional de Oncologie la Timişoara, unde lipseşte o astfel de instituţie, sau propune construcţia integrală a unor spaţii noi pentru spitale, cum ar fi Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu sau Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi, care au clădiri vechi, improprii, periculoase din punct de vedere al siguranţei şi este clar că au nevoie de o înlocuire a clădirii şi dotarea cu echipamente moderne.

Cea de-a treia categorie este a unor aplicaţii care au vizat părţi din spitale, secţii de exemplu de boli infecţioase, de obstetrică - ginecologie, de psihiatrie, în diverse oraşe din ţară în cadrul Spitalelor Judeţene sau a altor categorii de spitale.

Oricum, noi trebuie să ne încadrăm în această limită de sumă de 1,7 miliarde. Trebuie să ajungem la un total de 5500 de paturi de spital care să corespundă şi unor norme de energie verde din punctul de vedere al modului în care sunt aceste clădiri dezvoltate, construite", a explicat ministrul.

Co-finanţarea celor 25 de obiective finale, stabilită în funcţie de valoarea proiectului respectiv. Cu cât creşte valoarea acestuia, şi co-finanţarea este mult mai mare. Ministrul Sănătăţii spune că în acest fel este încurajată tocmai construcţia de spitale sau părţi din spitale cu o valoare de până la 150 de milioane de euro.

"Sunt 2 elemente cu care trebuie să plecăm: suma limită, care este 1,7 miliarde, numărul minim, care este 25. Fiecare dintre aceste obiective are şi o co-finanţare, adică cel care aplică trebuie să asigure o co-finanţare. Obiectivele care sunt cu o valoare de până la 150 de milioane de euro au o co-finanţare mică, doar de 5%, cele care însă au o valoare de peste 300 de milioane de euro au o co-finanţare enormă aş spune eu, de 40%, şi asta îmi demonstrează de fapt că filozofia acestui proiect a fost să încurajăm construcţia de spitale sau părţi din spitale, secţii noi cu o valoare de până la 150 de milioane de euro unde co-finanţarea este suportabilă.

Co-finanţare -Dacă este spitalul Ministerului Sănătăţii, atunci Ministerul Sănătăţii prin bugetul de stat trebuie să asigure co-finanţarea sau alt minister care are un spital, de exemplu, şi Ministerul de Interne este unul dintre aplicanţi, deci este clar că aici trebuie să fie de la bugetul de stat, dacă spitalul este în subordinea Consiliului Judeţean, atunci acesta trebuie să asigure co-finanţarea.

Dacă discutăm însă de investiţii de sute de milioane de euro, de exemplu, un spital care valorează 500 de milioane de euro, este clar că cel care aplică cu un astfel de spital trebuie să asigure 200 de milioane de euro, adică 40% din sumă din surse proprii, ori pentru un judeţ este destul de greu sau chiar imposibil de obţinut o astfel de sumă, pentru că bugetul mediu al unui judeţ în România este undeva între 70 şi 80 de milioane de euro anual", a precizat Prof. Rafila.

O sumă limită pentru un obiectiv din listă, propunere din partea Ministerului Sănătăţii aflată acum în dezbatere. Suma limită, de trei ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, adică 206 milioane de euro pentru finanţarea unui obiectiv din listă. Criteriile pe care le au de îndeplinit cele 25 de obiective pentru a fi alese din lista de 49, trimise şi la Bruxelles.

"Şi atunci noi am făcut o propunere, nu este nimic aprobat, există un set de criterii, unele dintre ele eliminatorii, am propus o sumă limită care să fie de 3 ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, vă spuneam că 1,7 miliarde dacă împărţim la 25 o să obţinem o sumă de 68 de milioane de euro, am înmulţit această sumă cu 3, şi am spus că suma, în jur de 206 milioane de euro, să fie limita de finanţare. Dar asta este o propunere pe care am pus-o în dezbatere publică, noi făcând diverse calcule şi înţelegând că doar în acest fel am putea să ne încadrăm în limita de buget şi în numărul minim de unităţi medicale nou construite sau complet reabilitate, adică de 25.

Există un clasament, noi am publicat o serie întreagă de criterii legate de existenţa unui studiu de fezabilitate finalizat, de suma alocată, de locaţie, de patologia abordată, sunt elemente obiective pe care le-am propus şi care sigur dacă vor exista sugestii echilibrate, realiste, le vom include în această Hotărâre de Guvern, tocmai din cauza aceasta ea este în dezbatere publică, să putem să includem şi alte elemente care ar putea să facă eligibilitatea mai obiectivă.

Noi ca să nu greşim am trimis aceste criterii şi către Comisia Europeană, către Directoratul de Specialitate ca să poată să le analizeze şi evident să vină de asemenea cu sugestii.

Va exista un termen limită după aprobarea acestei Hotărâri de Guvern pentru depunerea proiectelor şi pentru analiza lor, şi pentru alegerea listei de 25 după care prin diverse variante, fie prin Agenţia Naţională pentru Investiţii în Sănătate, fie prin alţi parteneri, de exemplu, Compania Naţională de Investiţii, sau autorităţile locale, se pot demara proiectele de construcţie şi finanţarea se poate face din suma alocată acestui program, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, însă limita de timp este finalul anului 2026 pentru realizarea acestor 25 de proiecte de investiţii", a explicat Ministrul.

Alte asocieri cu alte proiecte în afară de finanţarea prin PNRR şi co-finanţare nu vor fi posibile, astfel încât să nu apară probleme care să blocheze proiectele, spune ministrul Sănătăţii.

"Proiectul trebuie practic finanţat din PNRR şi din co -finanţarea care revine în funcţie de suma solicitată de către beneficiar. Alte asocieri cu alte proiecte nu cred că vor fi posibile, dintr-un motiv foarte simplu: nu poţi să faci de exemplu un spital în care ai două surse de finanţare şi dacă cumva una dintre surse fie nu-ţi furnizează fondurile, fie spitalul nu este finalizat, urmează după aceea nişte complicaţii de natură juridică, administrativă şi financiară care vor bloca proiectele", a explicat ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila în interviul acordat News.ro.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Mai este un cm in tara asta care sa nu aiba cel putin 10 studii de fezabilitate, toate la fel de prost facute (de fapt unul vechi in 10 variante)?

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

29 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9486
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1027
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2060
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5502
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.5444

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro