Brazilia, gazda viitoarei conferinţe ONU privind clima (COP30), se confruntă cu o criză ecologică gravă: incendiile de pădure şi vegetaţie din 2024 au devastat peste 30 de milioane de hectare, echivalentul unei suprafeţe mai mari decât Italia. Potrivit unui studiu publicat de reţeaua de monitorizare MapBiomas, suprafaţa afectată este cu 62% mai mare decât media înregistrată între 1985 şi 2023, ceea ce marchează un nou record alarmant pentru cea mai mare ţară din America Latină.
• Amazonul, epicentrul dezastrului ecologic
Cele mai afectate teritorii sunt cele din regiunea Amazonului brazilian, unde au ars 15,6 milioane de hectare - de peste două ori mai mult decât media din ultimele patru decenii, cu o creştere de 117%. Pădurea tropicală, considerată „plămânul verde al planetei”, suferă daune care pot fi ireversibile. „Când pădurea arde, îşi pierde umiditatea şi acoperirea vegetală, iar acest lucru îi schimbă întregul microclimat, făcând-o mai vulnerabilă la noi incendii”, a explicat Felipe Martenexen, coordonator de cercetare al MapBiomas, într-o conferinţă de presă.
• Factorul uman, principalul responsabil
Deşi anul trecut Brazilia s-a confruntat cu o secetă severă, cercetătorii avertizează că marea majoritate a incendiilor sunt provocate de activităţi umane, adesea ilegale - pentru extinderea agriculturii şi a păşunilor. Această realitate contrazice naraţiunea conform căreia focul este un fenomen natural inevitabil în această zonă. Din 1985 până în prezent, aproape un sfert din teritoriul Braziliei (24%) a fost afectat cel puţin o dată de incendii, potrivit datelor MapBiomas, care monitorizează schimbările de mediu cu ajutorul imaginilor satelitare.
• Un semnal de alarmă înainte de COP30
Această situaţie vine într-un moment critic, când Brazilia se pregăteşte să fie în centrul atenţiei internaţionale: oraşul Belem, situat în inima Amazonului, va găzdui Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP30) în noiembrie 2025. Faptul că ţara organizatoare se confruntă cu astfel de pierderi ecologice chiar înainte de eveniment aduce o presiune imensă asupra autorităţilor braziliene pentru a demonstra măsuri concrete şi eficiente în combaterea defrişărilor şi incendiilor.
Studiul MapBiomas reînnoieşte întrebarea esenţială: poate Brazilia proteja Amazonul înainte ca pagubele să devină ireversibile? Şi, la un nivel mai larg, poate comunitatea internaţională acţiona suficient de rapid şi solidar pentru a proteja cel mai important ecosistem tropical al planetei? Răspunsurile ar putea începe să prindă contur chiar la COP30, dar faptele de pe teren indică urgenţa unei schimbări radicale de abordare în gestionarea resurselor naturale. Până atunci, Amazonul continuă să ardă.
Opinia Cititorului