Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”

AMENINŢÂND CU PROTESTETraducătorii nu vor să fie reglementaţi

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii /

Traducătorii nu vor să fie reglementaţi

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere un proiect legislativ pentru reglementarea pieţei traducerilor judiciare  

Interpreţii se tem că noua lege va conduce la şomaj şi la reducerea colectării TVA

Reprezentanţii ministerului de resort spun că ceilalţi traducători (nejudiciari) pot funcţiona ca societăţi comerciale

Surse din MJ: "Până acum, traducătorii judiciari făceau tot felul de traduceri, deşi acestea nu sunt reglementate de actuala lege"

Traducătorii autorizaţi pentru instituţiile din justiţie vor presta doar acest tip de traducere, fiindu-le interzis, prin lege, să mai lucreze şi pentru alte companii, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Justiţiei, ce ar urma să reglementeze acest domeniu.

Se pare că iniţiativa legislativă i-a supărat destul de mult pe cei care fac traduceri autorizate, aceştia făcând declaraţii acide cu privire la potenţialele prevederi cuprinse în proiect.

Potrivit lui Pethõ Zoltán, project manager în cadrul Champollion, iniţiativa Ministerului Justiţiei este defectuoasă, tendenţioasă şi cu dedicaţie, aceasta urmând să "zdruncine piaţa".

"Ne vom pierde locurile de muncă, urmând să profesăm doar în anumite condiţii, excesiv de restrictive şi costisitoare, iar preţurile vor exploda. Prin urmare, nimeni nu va avea de câştigat, nici furnizorii, nici clienţii, nici statul, doar nişte «băieţi deştepţi» noi", ne-a spus domnia sa, explicând: "Noua lege presupune că vom fi subordonaţi altor profesii, cum sunt notarii, mediatorii, avocaţii şi executorii judecătoreşti. Nu vom mai fi independenţi, iar acest lucru va conduce la noi comisioane, iar tarifele vor exploda. Va apărea şomajul şi va scădea rata de colectare a TVA, pentru că birourile de traduceri constituie un mare colector de TVA. Se doreşte o Uniune a traducătorilor care să taie şi să spânzure, să verifice sediul, să seteze preţuri minime, ceea ce nu este concurenţial".

În acelaşi timp, Ion Mihail Iosif, care colaborează cu Babylon Consult, subliniază faptul că va deveni obligatorie înfiinţarea unui sediu echipat şi "ţinerea" unei arhive, la costuri pe care majoritatea traducătorilor nu şi le vor putea permite.

Potrivit domniei sale, nu au existat consultări cu asociaţiile profesionale ale traducătorilor şi nici cu beneficiarii acestui tip de servicii, proiectul fiind "alcătuit în grabă".

Traducătorii nu sunt de acord nici cu înfiinţarea unei asociaţii de profil, prevăzută în noile prevederi, întrucât o astfel de formaţiune ar presupune alte costuri.

Ion Mihail Iosif subliniază: "Expunerea de motive invocă scăderea calităţii traducerilor, însă nu precizează în mod corect cauza, aruncând vina deopotrivă asupra antreprenorilor firmelor de traduceri, cât şi asupra traducătorilor individuali. Nu se menţionează nimic, însă, despre faptul că în perioada 2007-2012 România a fost şi statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie, de 40%, conform unui studiu recent al Uniunii Europene. Oare acest lucru nu priveşte şi pregătirea traducătorilor-debutanţi, în sensul că această meserie necesită formare continuă, iar lipsa acestor investiţii în învăţământ afectează pregătirea corespunzătoare a traducătorilor?"

Specialiştii de profil apreciază că noua lege "interzice expres" traducătorilor să mai realizeze altfel de traduceri decât cele pentru organele judiciare: "Să nu vorbim de absurditatea situaţiei în care toţi traducătorii autorizaţi vor fi redenumiţi traducători judiciari, deşi nu toţi traducătorii autorizaţi sunt calificaţi pentru traduceri juridice".

Traducătorii au anunţat că vor protesta, vineri, împotriva acestei iniţiative legislative.

Ministerul Justiţiei: "Proiectul nu conduce la îngrădirea dreptului la muncă"

Ministerul Justiţiei a precizat, ieri, că proiectul de modificare a legii privind traducătorii şi interpreţii judiciari supus spre dezbatere publică nu conduce la îngrădirea dreptului la muncă, întrucât nu are ca obiect de reglementare întreaga piaţă a serviciilor de traducere, de interpretare. Iniţiativa vizează doar reglementarea unui segment al acestei pieţe, cel al serviciilor de traducere şi interpretare pentru organele din sfera sistemului de justiţie (Ministerul Justiţiei, entităţile aflate în subordine acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti şi organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătoreşti, avocaţii, mediatorii şi practicienii în insolvenţă).

Reprezentanţii Ministerului de Justiţie ne-au spus că "traducătorii au interpretat într-un anume fel prevederile", subliniind că autorităţile discută cu persoanele care fac traduceri, acestea din urmă fiind primite în audienţă, la minister.

Sursele citate ne-au preciat: "Nu este vorba despre nicio restricţionare şi despre nicio alocare către un alt birou. Şi în prezent traducătorii prestează pentru organele judiciare, şi în viitor tot pentru acestea vor presta. Legea actuală reglementează doar procedeul de autorizare, nu şi modalitatea de interpretare. Ei au constituit birouri de traduceri, însă acestea, potrivit reglementărilor actuale, nu puteau fi utilizate decât în sfera organelor judiciare. Dar majoritatea dintre ei desfăşoară şi alte tipuri de traduceri. Deşi nu le interzice pe celelalte, legea actuală reglementează doar traducerile judiciare. Ei au utilizat autorizaţiile obţinute în baza legii şi pentru alte traduceri, pentru care nu au nevoie de Ministerul Justiţiei. De aceea, au avut loc reclamaţii în ceea ce priveşte calitatea lucrării. Ceea ce urmărim cu noile prevederi este să responsabilizăm aceste servicii".

Reprezentanţii ministerului de resort ne-au mai spus că proiectul de lege, aflat în dezbatere până la finalul acestei luni, are reglementări exprese pentru formele de exercitare a profesiei, traducătorii urmând să funcţioneze "în cadrul birourilor individuale şi al societăţilor profesionale".

Acum, birourile de traduceri sunt constituite ca societăţi comerciale - persoane fizice autorizate sau SRL-uri.

"În dispoziţiile propuse ca tranzitorii vom acorda un termen de trei ani pentru ca traducătorii să-şi regleze forma de exercitare a profesiei. Dacă unul are PFA sau SRL va avea un termen de trei ani ca să-şi poată deschide un birou individual sau o societate profesională - formele în cadrul cărora se pot desfăşura traducătorii judiciari. Ceilalţi, care doresc să facă alte tipuri de traduceri, pot să-şi înfiinţeze o societate comercială sau să-şi păstreze SRL-ul. Vom discuta cu MFP să vedem dacă putem realiza un transfer, din punct de vedere birocratic, pentru cei care au PFA, în birou individual de traduceri", ne-au mai spus sursele citate.

Expunerea de motive a iniţiativei legislative subliniază: "Legea nr. 178/1997 (legea în vigoare) se limitează la reglementarea procedurii de autorizare a interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele din sfera sistemului judiciar şi a aspectelor privind plata acestora.

Legislaţia în vigoare nu reglementează în mod corespunzător drepturile şi obligaţiile interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi, metodologia de îndeplinire a activităţii de interpretare şi traducere, organizarea şi funcţionarea interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi, modalitatea de control şi de angajare a răspunderii acestora".

Necesitatea reformării profesiei de interpret şi traducător autorizat, precum şi a activităţii de interpretare şi traducere autorizată, în vederea creării unui sistem funcţional şi eficient, a fost accentuată de adoptarea, în data de 20 octombrie 2010, a Directivei 2010/64/UE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind dreptul la traducere şi interpretare în cadrul procedurilor penale.

În expunerea de motive se mai arată că, în ipoteza în care s-ar menţine actuala reglementare a formelor de exercitare a profesiei, ar fi dificilă intervenţia Ministerului Justiţiei în activitatea unor societăţi comerciale în scopul efectuării controlului activităţii persoanelor autorizate.

Potrivit sursei citate, răspunderea disciplinară a traducătorului şi interpretului judiciar nu exclude răspunderea juridică penală sau, după caz, civilă.

Printre principalele aspecte vizate de proiectul legislativ se numără, potrivit expunerii de motive:  

"- definirea noţiunii de «traducere şi interpretare judiciară» şi a organelor care folosesc serviciile traducătorilor şi interpreţilor judiciari;

- calificarea serviciului prestat de către traducătorul şi interpretul judiciar ca fiind de interes public;

- consacrarea, în mod expres, a profesiei de traducător şi interpret judiciar, ca profesie de sine stătătoare, exercitată sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei;

- înfiinţarea Uniunii Naţionale a Traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari din România, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi traducătorii şi interpreţii judiciari, autorizaţi de Ministerul Justiţiei;

- condiţiile şi procedura de dobândire a calităţii de traducător şi interpret judiciar;

- reglementarea evaluării profesionale periodice a traducătorilor şi interpreţilor judiciari;

- reglementarea instituţiei suspendării calităţii de traducător şi interpret judiciar, instituţie neprevăzută în actuala reglementare;

- reglementarea unor noi motive de încetare a calităţii de traducător şi interpret judiciar;

- reglementarea formelor de exercitare a profesiei de traducător şi interpret judiciar;

- procedura de efectuare a controlului calităţii activităţii traducătorilor şi interpreţilor judiciari (potrivit legislaţiei actuale, calitatea serviciilor de interpretare şi traducere este supusă, exclusiv, aprecierii, insuficient şi ineficient, exercitat de organul în faţa căruia se prestează acest serviciul;

- procedura de angajare a răspunderii disciplinare a traducătorilor şi interpreţilor judiciari;

- reglementarea în mod expres a obligaţiei traducătorului şi interpretului judiciar de a respecta secretul profesional, atât în timpul exercitării profesiei, cât şi după încetarea calităţii de traducător şi interpret judiciar".

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Titlul in sine este o aberatie. SUNTEM reglementati in baza legii nr. 178/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Vor sa constituie un corp profesional din care nu se stie cine va face parte, dar pe care traducatorii il vor sustine financiar. Traducatorii vor trebui sa plateasca o taxa lunara catre acest corp profesional, insa respectivul corp profesional nici macar nu le garanteaza ca vor avea de lucru. Sunt traducatori de limbi rare, care pot avea de tradus cel mult 1-2 pagini pe luna. Nu mai vorbesc despre obligativitatea de a avea un birou in care nu ai voie sa desfasori alte activitati. Cei mai multi traducatori nu-si permit costurile intretinerii unui birou, iar in prezent, lucreaza la domiciliu, conform legii in vigoare.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotnari
Gala Anis
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS