Raffaele Fitto: Fondurile de coeziune ar putea fi utilizate pentru atenuarea crizei energetice

Comisia Europeană pregăteşte realocarea a 160 miliarde euro, din fondurile de coeziune, către măsuri de sprijin pentru populaţie şi economie, în încercarea de a limita efectele exploziei preţurilor la energie provocate de războiul din Iran şi de perturbarea rutelor de aprovizionare din Golf, potrivit unei scrisori transmisă miniştrilor din statele membre de Raffaele Fitto, vicepreşedintele executiv pentru Coeziune şi Reforme, al CE, document consultat de Euronews.

Sursa citată arată că oficialul Comisiei Europene afirmă în scrisoarea respectivă că „este esenţial să ne asigurăm că aceste fonduri europene deja disponibile sunt utilizate integral la timp pentru a aduce beneficii regiunilor şi comunităţilor care au cea mai mare nevoie de ele, în special în contextul actualelor evoluţii ale preţurilor la energie”.

Mesajul lui Raffaele Fitto vine într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Italia, se confruntă cu consecinţele economice generate de conflictul din Iran, conflict care a împins în sus costurile energiei în Europa şi pe pieţele internaţionale, pe fondul perturbării fluxurilor de aprovizionare din zona Golfului. În acest context, Bruxelles-ul începe să vorbească tot mai deschis despre folosirea flexibilităţilor bugetare europene pentru a evita o nouă spirală a preţurilor şi o deteriorare accentuată a competitivităţii industriale europene.

Scrisoarea transmisă de comisarul european subliniază explicit că statele membre şi regiunile pot deja să direcţioneze finanţări către investiţii legate de energie, „de exemplu, prin extinderea măsurilor existente pentru sprijinirea familiilor şi companiilor, reducând consumul de energie”. Practic, Comisia Europeană deschide uşa utilizării accelerate a banilor europeni pentru compensarea indirectă a şocului energetic, într-un moment în care industriile mari consumatoare de energie din Europa resimt din plin presiunea costurilor.

Poziţia lui Raffaele Fitto reproduce aproape integral linia politică promovată în ultimele zile de premierul italian Giorgia Meloni, care i-a transmis săptămâna trecută o scrisoare preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând ca securitatea energetică să fie tratată drept o prioritate strategică europeană şi ca aceeaşi flexibilitate fiscală acordată recent cheltuielilor pentru apărare să fie aplicată şi sectorului energetic.

Contextul politic nu este lipsit de relevanţă, întrucât Raffaele Fitto face parte din partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, formaţiunea de dreapta Fratelli d'Italia. În ultimele luni, oficialul european a fost unul dintre principalii promotori ai modificărilor introduse în cadrul revizuirii intermediare a politicii de coeziune, modificări care permit statelor membre şi regiunilor să redirecţioneze fonduri către provocări emergente precum apărarea, decarbonizarea sau locuinţele accesibile.

Comisia Europeană a anunţat încă din luna martie că aproape 35 de miliarde de euro din fondurile de coeziune au fost deja redirecţionate în urma acestor modificări. Cheltuielile pentru apărare au avut un rol deosebit de important pentru statele aflate pe flancul estic al Uniunii Europene, Polonia redirecţionând singură peste 6 miliarde de euro.

Acum, Bruxelles-ul sugerează că exact acelaşi mecanism ar putea fi folosit pentru a amortiza şocul energetic care ameninţă în special economiile puternic industrializate şi energofage, precum Italia şi Germania. Scrisoarea lui Raffaele Fitto precizează că „fondurile politicii de coeziune şi-au demonstrat astfel capacitatea de a interveni în sprijinul priorităţilor strategice ale Uniunii Europene, inclusiv în domeniul energiei”.

Dimensiunea financiară a potenţialei operaţiuni este uriaşă. Bugetul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 se ridică la 515 miliarde de euro. Potrivit datelor Comisiei Europene, până la sfârşitul lunii martie fuseseră alocate aproximativ 355 de miliarde de euro pentru proiecte specifice, însă numai 100 de miliarde de euro fuseseră efectiv cheltuite.

Chiar dacă scrisoarea nu menţionează explicit suma disponibilă pentru eventuale realocări, calculele indică faptul că aproximativ 160 de miliarde de euro ar putea rămâne teoretic disponibili pentru redirecţionare. Totuşi, suma reală ar putea fi mai mică, deoarece unele guverne şi regiuni au lansat deja proceduri de achiziţii publice şi licitaţii pentru proiecte aflate în derulare.

Cu toate acestea, volumul fondurilor europene necheltuite rămâne semnificativ, în principal din cauza întârzierilor în finalizarea programelor şi a faptului că statele membre au prioritizat în ultimii ani utilizarea fondului european post-pandemie, care avea termene de implementare mult mai stricte.

După scrisoarea transmisă de Giorgia Meloni către Ursula von der Leyen, comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Executivul european analizează în prezent „politicile, inclusiv opţiunile de politică fiscală, pentru a aborda cât mai bine criza, inclusiv utilizarea flexibilităţilor existente în cadrul nostru”.

Poziţia exprimată de Raffaele Fitto se înscrie perfect în această logică a flexibilizării utilizării banilor europeni, oficialul european insistând asupra „rolului semnificativ pe care politica de coeziune este chemată să îl joace în abordarea actualei crize energetice şi a impactului acesteia asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale”.

În spatele formulărilor tehnice de la Bruxelles se conturează însă o schimbare strategică majoră: Uniunea Europeană începe să trateze criza energetică drept o ameninţare sistemică comparabilă cu pandemia sau cu provocările de securitate generate de războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu. Iar faptul că Bruxelles-ul discută deja despre redirecţionarea a până la 160 de miliarde de euro arată amploarea presiunii economice care se acumulează asupra Europei.