Conferinţa BURSA “AFACERI ÎN AGRICULTURĂ”Conferinţa BURSA “AFACERI ÎN AGRICULTURĂ”

ANALIŞTII ECONOMICI:Măsurile fiscale pregătite de Guvern - prea blânde pentru echilibrarea bugetară

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Măsurile fiscale pregătite de Guvern - prea blânde pentru echilibrarea bugetară

Deficitul bugetar - aproape 2% din PIB, la şase luni  

Iancu Guda: "Măsurile cu adevărat dure se vor lua după alegeri"

Dochia: "Contextul politic limitează foarte mult capacitatea Guvernului de adoptare a unor măsuri serioase de echilibrare bugetară"

Gelu Diaconu: "Când situaţia va deveni foarte critică, actualii guvernanţi vor da de bunăvoie bir cu fugiţii, iar sarcina ajustărilor necesare va rămâne pe umerii altui guvern"

Guvernul pregăteşte măsuri fiscale pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a adâncit la 19,96 miliarde lei, în primul semestru al acestui an, de la 14,97 miliarde lei - deficitul înregis­trat în prima jumătate a anului trecut.

Surse guvernamentale au anunţat, miercuri seara, că, printre noile reglementări care ar urma să fie aprobate în şedinţa de Guvern de luni, se numără devansarea cu şapte luni a creşterii accizelor la ţigarete, accizarea băuturilor răcoritoare cu adaos mare de zahăr, impozitarea pensiilor speciale, reducerea la jumătate a numărului de posturi de secretar de stat, blocarea posturilor vacante de la buget şi abrogarea sporurilor pentru condiţii grele şi vătămătoare.

Analistul economic Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), consideră că este important să tratăm măsurile "de austeritate" anunţate, în contextul execuţiei bugetare la jumătatea anului. Specialistul ne-a explicat: "Statul a cheltuit, în primele şase luni ale anului curent, mai mult cu 20 de miliarde de lei decât a încasat, ceea ce înseamnă aproape 2% din PIB (19,96 miliarde lei), faţă de primele cinci luni, când deficitul era de 15 miliarde. S-au adăugat încă 5 miliarde lei într-o singură lună şi, dacă vom continua în acelaşi ritm, deficitul de 20 de miliarde la primele şase luni poate urca lejer la 50 de miliarde, per total an. Dacă luăm în considerare şi impactul legii pensiilor, de 8 miliarde lei, riscăm un deficit de 50-55 miliarde lei pe parcursul anului 2019, în lipsa unor măsuri de ajustare. Este imposibil de acceptat un deficit de peste 5% din PIB într-un an de expansiune, aşa că aceste măsuri sunt necesare, dar cred că sunt prea mici, dacă le raportăm la nevoile bugetare, şi cred că vor urma măsuri mult mai drastice, inclusiv creşteri de taxe".

Pachetul anunţat are măsuri pe zone importante, dar prea blânde, este de părere Iancu Guda, acesta apreciind că "măsurile cu adevărat dure se vor lua după alegeri".

Preşedintele AAFBR ne-a mai spus: "Investiţiile publice sunt din nou la un nivel foarte scăzut şi nu cred că se pune degetul pe rană, iar problema cu adevărat masivă se vede dacă ne uităm la structura cheltuielilor. Statul are cheltuieli de 168 miliarde lei în primele şase luni ale acestui an, din care 33% pentru ajutoare sociale, 30% pentru salarii, 13% - bunuri şi servicii, 6% pe dobânzi".

Măsurile fiscale anunţate sunt încadrate în limita suportabilităţii politice, pentru momentul acesta, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, care ne-a declarat: "Este clar că bugetul are o mare problemă cu deficitul, că unele soluţii ar fi trebuit găsite, dar, din păcate, contextul politic, cu alegerile care urmează în toamnă şi anul viitor, limitează foarte mult capacitatea Guvernului de a lua nişte măsuri serioase de echilibrare bugetară".

Gelu Diaconu, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), ne-a transmis: "Execuţia bugetară cvasi-falimentară la şase luni ne arată că s-a încheiat epoca propagandei PSD-iste în favoarea statului bugetofag căpuşat de clientela politică. Vectorii acestei propagande sunt plecaţi care prin puşcării, care pe la uşa puşcăriilor. A mai rămas pe baricade doar unul dintre vinovaţii acestei situaţii dezastruoase - ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici. Vă mai amintiţi cum dădea asigurări că situaţia finanţelor publice este roz bombon şi că nu va creşte taxele, nu va reduce cheltuielile şi că duduiala economiei va genera statului veniturile necesare?

Creşterea galopantă a cheltuielilor sociale şi de personal, asigurarea unor pensii clientelare nesimtiţe puternic subvenţionate din munca tuturor, triplarea dobânzilor aferente susţinerii serviciului datoriei externe oferă «garanţia» unor deficite structurale a căror limitare se va face cu măsuri dureroase.

Pot paria că imediat după majorarea pensiilor de la 1 septembrie şi după alegerile prezidenţiale, când situaţia va deveni foarte critică, actualii guvernanţi vor da de bunăvoie bir cu fugiţii, iar sarcina ajustărilor necesare (tăieri drastice de cheltuieli, concedieri din sistemul public, majorări de taxe etc.) va rămâne pe umerii altui guvern. Apoi, acest nou guvern va fi subminat de aceeaşi propagandă care ne va reaminti cât de bine era în vremea guvernului format din slugile lui Dragnea".

Devansarea creşterii accizelor la ţigarete

Una dintre măsurile fiscale anunţate de unele surse autorizate din guvern prevede devansarea creşterii accizelor la ţigarete. Astfel, nivelul acestor accize ar urma să crească, din septembrie, de la 483,74 lei/1.000 de ţigarete, la 503,97 lei/1.000 de ţigarete. "Este o compatibilizare cu o directivă europea­nă. Trebuie adoptată până la finele anului. Impactul va fi de 159 milioane lei, în 4 luni", au precizat sursele citate.

Reacţiile unora dintre reprezentanţii sectorului nu au întârziat să apară. JTI consideră că intenţia Guvernului, anunţată în presă, de a devansa mărirea accizei cu şapte luni, începând cu septembrie, aruncă în aer predictibilitatea fiscală şi planurile de afaceri.

Iniţiativa anunţată este argumentată prin alinierea la Directiva UE, care prevede că incidenţa accizei în preţul mediu ponderat trebuie să fie 60%. Directiva stabileşte însă şi modul în care creşte acciza: de la 1 ianuarie al celui de al doilea an după ce incidenţa scade sub 60%, subliniază reprezentanţii JTI.

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications în cadrul JTI Romania, a transmis: "Era de aşteptat ca o creştere a accizei să se producă, dar în ianuarie 2020, nu în septembrie, adică peste mai puţin de o lună. Dacă acciza ar fi mărită în ianuarie, companiile producătoare ar avea timp să îşi adapteze planurile de afaceri, iar Bugetul ar încasa un plus de circa 70 de milioane de lei. Nu contestăm dreptul Guvernului de a creşte taxele şi ne conformăm legii, dar solicităm echilibru şi predictibilitate. Din nou, ca de atâtea ori când Guvernul are nevoie de bani pe termen scurt, industria tutunului devine pedepsitul de serviciu. Din nou, se face politică pe termen scurt şi pe genunchi. Acest hei-rupism dăunează grav mediului economic, pentru că planurile de afaceri sunt date peste cap".

Într-o scrisoare oficială trimisă ieri Ministerului Finanţelor Publice, JTI solicită autorităţilor să ţină cont "de cerinţele legislaţiei europene în domeniul accizelor la ţigarete care prevăd atât incidenţa, care trebuie sa fie 60% din preţul mediu ponderat de vânzare, cât şi modalitatea de creştere, răs­punzând astfel nevoii de predictibilitate a cadrului fiscal".

În general, odată cu creşterea accizei la ţigarete creşte şi piaţa neagră din domeniu. Conform ultimului studiu publicat de Novel Research, contrabanda cu ţigări scăzuse, în mai, la 14,9% din totalul consumului, fiind cu 0,3 p.p. mai mică faţă de martie şi cu 2,4 p.p. comparativ cu ianuarie 2019. Un nivel de sub 15% al contrabandei nu s-a mai înregistrat de trei ani

În opinia analistului economic Aurelian Dochia, sunt domenii precum cel al tutunului sau băuturilor alcoolice pentru care nimeni nu se va opune dacă vine vorba despre majorarea taxelor, considerând corect acest lucru.

Accizarea băuturilor răcoritoare cu adaos mare de zahăr

Un segment în care vor fi introduse accize este cel al băuturilor răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr. Şi această măsură ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie. Taxa pentru băuturile răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr va însemna cel puţin 5 grame de zaharuri la 100 mililitri de produs.

"Această măsură are ca scop descurajarea consumului de alimente nesănătoase. Taxa va îmbrăca forma unei accize nearmonizate. Pentru cele care au conţinut de zaharuri între 5-8 grame de zaharuri pe 100 ml de produs acciza va fi 0,8 lei/litru. Băuturile cu peste 8 grame la 100 mililitri vor fi accizate cu 1 leu pe litru", au precizat sursele citate.

Şi reprezentanţii acestui domeniu au reacţionat. Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a transmis, ieri, într-un comunicat: "ANBR a aflat cu mare surprindere, din presă, de intenţia Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr. Considerăm că această măsură ar fi discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat. Iniţiativa Guvernului României reprezintă o suprataxă ce va afecta direct consumatorul român.

În urmă cu patru luni, aceeaşi majoritate parlamentară a respins prin vot în plen o iniţiativă similară a USR de taxare suplimentară a băuturilor răcoritoare. Respingerea a fost motivată de faptul că măsura era discriminatorie. ANBR consideră că taxa este ineficientă din cauza impactului negativ în economie şi pentru că nu generează schimbări care să ducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Totodată, taxa este discriminatorie pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.

ANBR este un partener corect în relaţia cu instituţiile statului şi, în acest sens, a iniţiat deja demersuri pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor privind efectele nefaste ale acestei iniţiative pentru economia românească: creşterea preţurilor la raft cu până la 90%, scăderea semnificativă a contribuţiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizări şi creşterea inflaţiei. Foa­rte important, va fi afectat întregul lanţ valoric al acestui sector economic, care are peste 60.000 de angajaţi, de la fermierii români ce cultivă sfeclă de zahăr, la producătorii de materii prime şi echipamente şi până la distribuitori şi magazine.

Studiile de specialitate, fie că vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă faptul că un stil de viaţă sănătos este încurajat în primul rând prin programe de educaţie şi informare, şi nu prin taxare suplimentară. Astfel, taxa pe băuturi răcoritoare este unul din cele mai puţin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii".

Această taxă nu şi-a dovedit efectele în ţările în care a fost implementată, a conchis asociaţia de profil.

Conform surselor guvernamentale, banii colectaţi din această taxă ar urma să fie folosiţi pentru finanţarea investiţiilor din sănătate. Ministerul Sănătăţii speră ca această măsură să ducă la o modificare a comportamentului populaţiei spre consumul de sucuri naturale sau fără conţinut de zaharuri, în condiţiile în care 52% din populaţia adultă a Uniunii Europene este supraponderală, iar 17% suferă de obezitate.

Potrivit unui document al Ministerului Sănătăţii şi citat de Hotnews, impactul bugetar pozitiv al taxării băuturilor cu un conţinut ridicat de zahăr este estimat la 1,280 miliarde lei, annual. Documentul precizează că, dacă această taxare îşi atinge obiectivul de modificare a comportamentului populaţiei spre consumul de sucuri naturale sau fără conţinut de zaharuri, atunci sumele încasate vor înregistra o scădere progresivă.

USR acuză Guvernul că vrea să taxeze băuturile răcoritoare ce au un conţinut ridicat de zahăr "copiind, practic, iniţiativa legislativă depusă, anul trecut, de senatorul USR Adrian Wiener, propunere trecută tacit de Senat şi respinsă de Camera Deputaţilor".

Senatorul Adrian Wiener a subliniat: "Obiectul principal al legii nu se adresează taxării primitive a consumatorului, ci este un stimulent pentru producători de a veni în zona responsabilităţii sociale şi de a reformula voluntar produsele astfel încât să beneficieze de accize reduse. Este evident că producătorii nu vor să rămâna în nişa de concurenţă cu sucurile de fructe, că vor să îşi menţină cota de piaţă la nivel de vânzări de volum. Şi atunci, practic, trebuie să beneficieze de zona de accizare inferioară şi să reformuleze voluntar adaosul de zaharuri".

Impactul bugetar pozitiv estimat în proiectul legislativ al senatorului USR se ridica la peste 1,4 miliarde lei (300 de milioane de euro), sumă care ar fi urmat să fie folosită pentru finanţarea Acţiunilor Prioritare din cadrul Sistemului Naţional Integrat al Marilor Urgenţe şi finanţarea Programului Naţional de Diabet.

Impozitarea pensiilor speciale

Guvernul lucrează la definitivarea modului de taxare a pensiilor speciale, conform surselor din Executiv. Acestea au explicat că, în prezent, varianta este ca pensiile de sub 2.000 de lei să aibă impozit zero, cele de peste 2.000 lei să fie impozitate cu 10%, pensiile între 7.000 de lei şi 10.000 de lei să suporte un impozit de 30% pe suma care depăşeşte 7.000 de lei şi de 900 lei plus 50% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 de lei.

Gelu Diaconu este de acord cu impozitarea drastică a pensiilor mari, altele decât cele rezultate din contributivitate: "În ultimii doi ani, aşa cum am semnalat încă de la momentul când Programul PSD era prezentat ca o adevărată Biblie a unei noi «religii economice», în mod sistematic o gaşcă de inconştienţi au adus mari prejudicii finanţelor publice. Astăzi a venit scadenţa!"

Ceea ce vedem acum este maximum ce se poate obţine politic în acest moment, fără să se supere prea mult cineva, evidenţiază Aurelian Dochia, apreciind: "Cam toate taxele suplimentare - şi reducerile de posturi, şi impozitarea pensiilor speciale etc. sunt măsuri care nu costă politic mai nimic. Spre exemplu, la pensiile speciale, oamenii sunt pregătiţi, nu vor arde pe nimeni în piaţă că acestea vor fi impozitate, întrucât aceste pensii oricum sunt văzute ca fiind prea mari".

Reducerea la jumătate a numărului de posturi de secretar de stat şi blocarea posturilor vacante de la buget

Reducerea la jumătate a numărului de posturi de secretar de stat din ministere şi blocarea posturilor vacante de la buget sunt alte două măsuri pe care Guvernul le pregăteşte pentru perioada care urmează.

"Toate ministerele vor fi obligate să îşi refacă Hotărârea de Guvern de organizare şi funcţionare. De la data publicării în Monitorul Oficial a OUG, vor avea termen să vină cu HG pentru reducerea schemei cam în 30 de zile", au spus sursele citate. Acestea au subliniat că, în prezent, există o normativă ce reglementează doar funcţiile publice şi prevede ca funcţiile de conducere să reprezinte maximum 12% din posturile de execuţie, minimum 25 de posturi pentru o direcţie etc. Aceasta va fi extinsă la toate instituţiile, deoarece există cazuri de director cu trei subordonaţi.

Totodată, posturile vacante din sectorul bugetar vor fi blocate, excepţie de la această reglementare făcând Sănătatea, Educaţia şi Poliţia.

Nimeni nu va suferi că sunt mai puţini secretari de stat, dar nici economiile realizate din măsuri de acest gen nu vor fi prea importante, astfel încât aces­tea nu sunt suficiente în niciun caz pentru echilibrarea situaţiei bugetare, este de părere Aurelian Dochia.

Iancu Guda subliniază că blocarea posturilor vacante era deja în vigoare, opinând că reducerea numărului de secretari de stat la jumătate va avea un efect insignifiant asupra bugetului de stat.

Analistul ne-a explicat: "Cred că sunt necesare măsuri mult mai drastice, pe cheltuieli de personal. Nu doar prin blocarea posturilor vacante, ci prin disponibilizări efective într-un stat supradimensionat, în contextul în care unul din patru angajaţi din România lucrează la stat. Este cel mai mult din Eruropa, este un nivel supradimensionat şi foarte bine plătit. Salariul mediu net la stat a ajuns la aproape 1000 de euro, în condiţiile în care, în sectorul privat, se câştigă 568 de euro. Este enorm, fără legătură cu productivitatea şi performanţa. Cred că la stat trebuie să vedem disponibilizări de cel puţin 10%, ceea ce ar duce la o economisire de aproape 10 miliarde lei.

De asemenea, cred că este nevoie de revizuirea legislaţiei pe achiziţiile publice, care ar trebui să fie mult mai transparente şi mai bine justificate. De asemenea, ajutoarele sociale ar trebui direcţionate în segmente de unde se poate aduce înapoi ceva societăţii pe termen mediu şi lung, nu doar să dăm fără să primim nimic, ca stat, ci să investim prin ajutoare sociale. Spre exemplu, am putea avea scutiri de taxe în funcţie de numărul de copii. Astfel, am putea avea o încurajare a natalităţii în rândul familiilor capabile să-şi crească şi să-şi educe copiii".

Abrogarea sporurilor pentru condiţii grele şi vătămătoare

Sporul de 15% din salariul de bază pentru condiţii grele şi vătămătoare va fi abrogat, după cum au mai precizat sursele guvernamentale: "Sporul nu va fi tăiat la medici, profesori, magistraţi, poliţişti. Pentru aceştia se transformă în sumă fixă, dar va fi nevoie de discuţii cu sindicatele".

În opinia lui Aurelian Dochia, în unele domenii s-a abuzat foarte mult şi au avut dreptul la astfel de sporuri persoane care nu lucrau neapărat în condiţii vătămătoare: "Se discuta foarte mult în minerit de faptul că minerii aveau condiţii foarte grele de muncă, dar în final lucrătorii de la suprafaţă, de la birou, s-au bucurat de aceleaşi drepturi, deşi nu era normal. În unele privinţe, cred că ar trebui să se facă o corecţie în acest domeniu, dar nu înseamnă că ceea ce discutăm acum este direcţia corectă şi necesară. Cred că este un compromis, având în vedere consecintele politice care ar putea apărea".

Deficitul bugetar s-a adâncit la 19,96 miliarde lei

Deficitul bugetar s-a adâncit la 19,96 miliarde lei (1,94% din PIB), în primul semestru al acestui an, de la 14,97 miliarde lei - deficitul înregistrat în prima jumătate a anului trecut, conform cifrelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Acestea arată că veniturile bugetului general consolidat se ridică la 148,6 miliarde lei, reprezentând 14,4% din PIB. Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din venituri nefiscale (+28,1%), contribuţii de asigurări (+17,1%), TVA (+12,6%), accize (+7,5%). Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA au crescut cu 12,6% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 30,14 miliarde lei.

De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 7,2%. S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 5,2% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 7,6 miliarde lei, conform comunicatului citat.

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 168,6 miliarde lei, cu 14,7% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 23,4% mai mari faţă de cele realizate în primele şase luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 13,4% faţă de primele şase luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat. Sursa citată arată că au fost înregistrate creşteri ale cheltuielilor cu dobânzile, cu 9,7%. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,4%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,3 miliarde lei, cu 3,2 miliarde mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Excelent articol de informare! Ziarul cel mai bun.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Unde este lia olguta vasilescu ? Sa vina sa ne explice obraznic cum e cu programul de guvernare , cu cresterile pensiilor , etc . Momentan cred ca sta la racoare in ultima vila cumparata , prin munca .....

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS