Analiza StartCo: Jumătatea lui 2026 înseamnă mai multe firme noi, dar mai puţini antreprenori

Spre deosebire de 2025, prima jumătate a lui 2026 a adus mult mai puţine surprize legislative. Iar dacă în mod normal asta ar fi o veste bună pentru antreprenori, în cazul de faţă vorbim doar despre percepţie. Toate schimbările fiscale au fost puse în mişcare în a doua jumătate a lui 2025; începutul lui 2026 a însemnat mai mult ordonanţe, termene bătute în cuie şi confirmarea modificărilor, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

La prima vedere, cifrele brute par să spună o poveste optimistă. S-au înmatriculat mai multe firme per total faţă de anul trecut, iar boom-ul de PFA-uri (cu 71% mai multe înfiinţări faţă de T1 2025) ar putea trece drept semnul unui nou val de antreprenoriat, poate chiar al unei relaxări a climatului de business.

Numai că imaginea se schimbă radical de îndată ce te uiţi la ce se ascunde în spatele acestor cifre: cine intră în piaţă, cine iese din ea şi, mai important, de ce îşi schimbă antreprenorii forma juridică. Soldul net e negativ: au ieşit din circuit mai multe entităţi decât au intrat. Iar creşterea PFA-urilor nu vine din entuziasm, ci din nevoia de a găsi o formă mai suportabilă fiscal, după ce plafonul micro a scăzut şi impozitul pe dividende a crescut.

Asta înseamnă că atât realitatea, cât şi concluzia primei jumătăţi a lui 2026 e una simplă: nu asistăm la un nou val de antreprenoriat, ci la o repoziţionare defensivă a antreprenorilor sub presiunea fiscală şi legislativă.

2026 rămâne anul deciziilor strategice

Această repoziţionare se vede şi în date: în T1 2026, înmatriculările totale au crescut la 38.643, cu 15,75% peste T1 2025, dar aceeaşi perioadă a adus şi 5.424 suspendări, 16.361 dizolvări şi un număr de radieri care a dus totalul ieşirilor la 42.628 de entităţi.

Cu alte cuvinte, intrările au crescut, dar ieşirile au rămas mai mari decât intrările, iar asta înseamnă un sold negativ de 3.985 de entităţi în T1. În paralel, în T1 2026 au fost înfiinţate 17.399 PFA/II/IF, cu 71% peste perioada similară din 2025, în timp ce totalul SRL/SA nou create a coborât la 21.244, cu 7% sub T1 2025.

Aceleaşi date confirmă şi lucrurile pe care le anticipam atât la final de 2025, cât şi la începutul anului: 2026 rămâne anul deciziilor strategice, cu un PFA care redevine atractiv în anumite situaţii, pe fondul plafonului micro coborât la 100.000 euro şi al impozitului pe dividende urcat la 16% de la 1 ianuarie 2026.

Barometrul StartCo de început de an a arătat clar că taxele mai mari şi impredictibilitatea legislativă sunt principalele riscuri pentru cei mai mulţi antreprenori. Acum, datele din T1 - T2 confirmă că exact acolo s-au produs şi cele mai mari reacţii: piaţa nu şi-a luat avânt, ci s-a rearanjat.

Drept urmare, antreprenorii nu s-au dus în masă spre PFA pentru că au devenit brusc mai optimişti, ci pentru că au încercat să găsească o formă juridică mai suportabilă fiscal şi operaţional. Iar creşterea dizolvărilor, suspendărilor şi insolvenţelor spune o poveste şi mai interesantă: foarte mulţi au trecut de la mai vedem la închidem, simplificăm sau mutăm.

Prima jumătate a lui 2026, în cifre

În primele patru luni din 2026 s-au înregistrat 51.273 de persoane fizice şi juridice nou înmatriculate, cu 14,28% mai multe decât în ianuarie-aprilie 2025, dintre care 28.294 au fost SRL. Cele mai multe înmatriculări s-au făcut în Bucureşti, Ilfov, Timiş, Cluj şi Iaşi, iar ca domenii au condus transportul şi depozitarea, comerţul şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

În T1 2026, imaginea este mai clară şi mai completă: aşa cum spuneam şi mai devreme, totalul înmatriculărilor a fost de 38.643, cu 15,75% peste T1 2025; din acest total 17.399 au fost PFA/II/IF şi 21.244 au fost SRL/SA. Aceste date confirmă clar trendul de la sfârşitul lui 2025 şi începutul lui 2026: formele independente au urcat puternic în timp ce firmele au încetinit (şi continuă să o facă).

Mai mult, trimestrul 1 din 2026 a adus 5.424 suspendări de activitate, în creştere cu 7,88% faţă de anul trecut, şi 16.361 dizolvări, în creştere cu 28,35%. Per total, numărul de entităţi care au ieşit temporar sau definitiv din circuit a fost de 42.628, peste cele 38.643 intrate, deci un minus net de 3.985. Asta înseamnă că volumul brut de înmatriculări ascunde o contracţie netă a bazei antreprenoriale.

Iar trendul continuă şi în aprilie: în perioada ianuarie-aprilie, erau deja 30.670 radieri, în creştere cu 6,27% faţă de primele patru luni din 2025, iar dizolvările au ajuns la 20.829, cu aproape 21% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, numărul procedurilor de insolvenţă a ajuns la 2.410 în primele patru luni din 2026, peste nivelul din ianuarie-aprilie 2025. Cu alte cuvinte, după şocul din T1, T2 nu aduce normalizare, ci prelungirea tensiunii.

Previziunile de la începutul anului par mai degrabă concluzii

În Analiza StartCo de la finalul lui 2025 îţi spuneam că 2026 va fi anul deciziilor strategice, că avantajul micro-SRL-ului se va reduce, iar PFA-ul poate redeveni atractiv în anumite situaţii. Tot acolo anticipam că scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 euro şi majorarea impozitului pe dividende la 16% vor forţa antreprenorii să regândească rapid raportul PFA vs. SRL. Acum, cifrele din T1 2026 confirmă clar că firmele încetinesc iar formele independente accelerează.

Barometrul StartCo de început de an a surprins aceeaşi tensiune din perspectiva antreprenorilor. 27% dintre respondenţii chestionarului nostru au spus că taxele mai mari sunt principalul risc pentru 2026, iar 19% au pus pe primul plan impredictibilitatea legislativă. Mai mult, 51% dintre afaceri au spus atunci că ar rezista cel mult trei luni la o scădere serioasă a încasărilor, ceea ce explică de ce reacţia pieţei nu a fost să investească mai mult, ci să simplifice cât mai repede tot ce poate fi simplificat. Şi e logic: când ai buffer mic, nu optimizezi în Excel, ci la Registrul Comerţului.

În ianuarie 2026, indicele CONFIDEX a coborât de la 51,3 la 47,2, cea mai mare scădere de la o ediţie la alta, iar 78% dintre manageri se aşteptau la un mediu legislativ şi fiscal mai puţin prietenos pentru afaceri. Aşadar, mutarea către PFA şi curăţarea portofoliului de firme confirmă sentimentul de piaţă măsurat de Barometrul StartCo la începutul lui 2026.

Tot în Analiza StartCo de la finalul lui 2025 îţi spuneam că nu vom vedea neapărat o migraţie masivă SRL → PFA în toate sectoarele, ci mai degrabă o reasamblare a formelor juridice în funcţie de activitate: profesiile liberale, consultanţa, serviciile creative şi o parte din IT aveau motive mai mari să se uite spre PFA decât comerţul, producţia sau activităţile cu stocuri şi risc operaţional.

Datele din T1 şi ianuarie-aprilie 2026 confirmă asta: transportul şi depozitarea şi activităţile profesionale/ştiinţifice au dominat înmatriculările, în timp ce comerţul a rămas mare ca volum, dar în scădere la înmatriculare şi foarte prezent în radieri şi dizolvări.

Unde se vede cel mai clar presiunea fiscală

Cea mai interesantă poveste a semestrului e boom-ul PFA/II/IF (şi nu neapărat boom-ul antreprenorial). PFA/II/IF au urcat la 17.399 în T1 2026, cu 71% peste T1 2025. Este cea mai clară dovadă că o parte a pieţei a reacţionat mai repede la noua ecuaţie fiscală decât la orice apel la spirit antreprenorial. Mai simplu spus: oamenii n-au schimbat neapărat ambiţia business-ului, ci ambalajul juridic.

Această migrare e cu atât mai relevantă cu cât PFA-ul nu a devenit brusc o formă mai flexibilă din toate punctele de vedere. Dar faptul că în ciuda limitelor operaţionale formele independente au explodat în T1 arată că presiunea fiscală a cântărit mai mult decât limitările administrative.

Şi mai e ceva important de observat aici: faptul că mulţi au trecut uşor de la SRL la PFA nu înseamnă neapărat că vorbim despre aceeaşi activitate economică sub o altă etichetă. De multe ori, migrarea asta lină arată că cei care au făcut trecerea nu aveau neapărat echipe mari, risc de piaţă sau nevoie de reinvestiţie, ci erau mai degrabă freelanceri care lucrau pe cont propriu.

A avea un business scalabil şi dezvoltat operaţional nu e acelaşi lucru cu a lucra pe cont propriu. Iar dacă raţiunea din spatele alegerii dintre SRL şi PFA ţine mai curând de optimizarea fiscală decât de natura reală a activităţii, problema nu e neapărat la antreprenori, ci la felul în care statul a construit cadrul. În acest moment, România ar avea nevoie de o formulă în care alegerea formei juridice să reflecte ce faci de fapt, nu doar care variantă costă mai puţin la taxe.

Firmele „de rezervă” devin un lux

Al doilea semnal puternic de presiune fiscală este creşterea dizolvărilor. În T1 2026 au fost 16.361 dizolvări, cu 28,35% peste T1 2025. Asta arată clar că antreprenorii au început să renunţe la firmele inactive, aproape inactive sau păstrate pentru orice eventualitate, care au devenit mai greu de justificat în noul context fiscal şi administrativ. Asta nu înseamnă automat faliment operaţional; în multe cazuri înseamnă că nu mai merită costul de păstrare a unei structuri juridice fără miză economică reală.

Fenomenul are, de fapt, două feţe separate, dar la fel de interesante. În primul rând, o bună parte dintre aceste dizolvări înseamnă o curăţenie sănătoasă a pieţei: firmele fără activitate reală ies din sistem. Iar asta, per ansamblu, e un lucru bun pentru calitatea bazei de date antreprenoriale.

În al doilea rând, o parte dintre aceleaşi firme nu au dispărut pentru că erau complet inactive, ci pentru că nu mai au cum să funcţioneze după înăsprirea regulilor: plafonul micro mai mic şi impozitul pe dividende mai mare le-au scos, practic, din calcul. Unele s-au reorganizat ca PFA, însă asta nu ar trebui să fie soluţia implicită a statului pentru orice antreprenor prins la mijloc.

Şi suspendările spun o poveste asemănătoare, doar că mai prudentă. 5.424 suspendări în T1 2026, cu 7,88% peste anul trecut, înseamnă că o parte din antreprenori nu închid definitiv, dar nici nu merg înainte cu aceeaşi convingere. Suspendarea a devenit, în multe cazuri, o soluţie pentru cei care aşteaptă să vadă ce mai face statul luna viitoare.

Comerţul şi serviciile văd cel mai repede şocul

La o analiză simplă a sectoarelor, comerţul e primul care iese în evidenţă. În T1 2026, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a fost domeniul cu cele mai multe dizolvări (2.997) şi cu cele mai multe radieri; în acelaşi timp, la înmatriculări sectorul era în scădere cu 8,14% faţă de T1 2025. Cu alte cuvinte, unul dintre cele mai importante motoare numerice ale antreprenoriatului românesc nu mai produce aceeaşi reîmprospătare de bază ca înainte şi, simultan, scoate multe entităţi din joc.

În schimb, transportul şi depozitarea au avut cele mai multe înmatriculări în T1 (6.860), cu un plus de 42,12%, iar în primele patru luni au rămas pe primul loc, cu 8.793 şi o creştere de 27,42%. Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice au rămas şi ele sus, cu 4.045 de înmatriculări în T1 şi 5.361 în ianuarie-aprilie. Aici se vede mai bine logica migraţiei fiscale: zonele cu activitate independentă, freelancing, subcontractare şi servicii specializate au mai mult spaţiu să schimbe forma juridică decât sectoarele cu stocuri, logistică complexă şi angajaţi mulţi.

Insolvenţa nu e în prim-plan, dar e în creştere

Insolvenţele nu sunt încă indicatorul cel mai spectaculos în comparaţie cu dizolvările şi radierile, dar urcă şi ele. T1 2026 a adus 1.829 de firme şi PFA intrate în insolvenţă, cu 14,31% peste T1 2025, iar la patru luni ONRC raporta 2.410 proceduri deschise, peste nivelul din perioada similară din 2025. Important este şi unde se concentrează: comerţ, construcţii, transport şi industrie prelucrătoare. Asta sugerează că presiunea nu mai este doar fiscal-formală; în unele segmente începe să devină şi financiar-operaţională.

Cum arată contextul macroeconomic în 2026

Institutul Naţional de Statistică (INS) a indicat pentru T1 2026 o stagnare a PIB faţă de T4 2025 (variaţie zero de la un trimestru la altul), în timp ce, faţă de T1 2025, economia a scăzut cu 1,1% în termeni reali. Nu e colaps, dar nici tipul de context în care să te arunci la planuri îndrăzneţe şi strategii pe termen lung.

Nici finanţarea nu a devenit peste noapte mai prietenoasă. BNR a menţinut în mai 2026 rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, ceea ce înseamnă că mediul de cost al capitalului rămâne încă apăsător pentru firmele care depind de credit sau de linii de finanţare pentru cash-flow. În paralel, CONFIDEX arăta încă din ianuarie că 78% dintre manageri se aşteaptă la un mediu legislativ şi fiscal mai puţin prietenos pentru afaceri. Asta confirmă faptul că majoritatea antreprenorilor au motive foarte concrete pentru a fi precauţi.

Dacă ne uităm şi la indicatorii de activitate, tabloul este mixt. În primele două luni din 2026, afacerile din comerţul cu ridicata, fără autovehicule şi motociclete, au scăzut cu 1,6% faţă de perioada similară din 2025, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a crescut în T1. Asta înseamnă că nu avem o piaţă blocată uniform, ci una fragmentată: unele zone rezistă sau cresc, altele încetinesc, iar antreprenorii mici reacţionează prin conservare, simplificare şi alegerea unei forme juridice mai suportabilă.

Peste toate astea, climatul antreprenorial măsurat de StartCo la începutul anului rămâne remarcabil de consecvent cu cifrele dure din piaţă. Aproape jumătate dintre respondenţii de atunci vedeau în taxe şi impredictibilitate principalele riscuri pentru 2026, iar o treime spuneau că au nevoie mai ales de stabilitate şi predictibilitate fiscală, mai mult decât de alte măsuri.

Deci mediul local este dominat de prudenţă, iar unul dintre marile obstacole structurale pentru scalarea IMM-urilor este chiar combinaţia de subcapitalizare, acces limitat la finanţare şi distorsiuni generate de pragurile fiscale.

Ce înseamnă toate astea pentru antreprenorii români

Dacă putem trage o concluzie clară la jumătatea anului, atunci e asta: în 2026 nu e vorba despre cine câştigă, ci despre cine reuşeşte să nu piardă. Antreprenorii nu aleg forma juridică potrivită ca să avanseze, ci ca să nu rămână blocaţi într-o structură pe care nu şi-o mai pot permite.

Dacă ai activitate pe care o desfăşori singur, project-based, fără angajaţi şi fără nevoie mare de reinvestire în companie, piaţa ţi-a arătat deja ce au făcut mulţi alţii. Dacă ai comerţ, operaţiuni mai complicate, risc contractual, nevoie de echipă sau vrei să scalezi, migrarea mecanică spre PFA poate arăta bine pe termen scurt, dar riscă să fie o economie falsă pe termen mediu.

Asta reiese şi din datele noastre: 94% dintre PFA-uri lucrează singuri, în timp ce aproape jumătate dintre SRL-uri lucrează cu angajaţi; la începutul lui 2026, doar 5% dintre PFA-uri planificau angajări în următoarele şase luni, faţă de 14% dintre SRL-uri.

Pentru piaţă, povestea mare este şi mai importantă: România nu pare să aibă o criză de iniţiativă, ci o criză de încredere în stabilitatea cadrului în care acea iniţiativă trebuie să crească. Problema locală nu este lipsa de iniţiativă antreprenorială, ci dificultatea scalării sustenabile. Iar Barometrul StartCo de la începutul anului a surprins exact aceeaşi realitate din teren: antreprenorii nu cer neapărat taxe mai mici, ci reguli clare şi mai puţin timp irosit. Mai mult, datele ONRC din 2026 vin şi pun cifre peste această percepţie.

Deşi creşterea volumului de înmatriculări ar putea fi confundată foarte uşor cu sănătatea antreprenoriatului, lucrurile stau diferit. În T1 2026, piaţa a produs mai multe înmatriculări decât în T1 2025, dar soldul net a fost negativ. Dacă la suprafaţă pare că lucrurile se mişcă, în spatele uşilor închise vedem multă defensivă, migrare şi curăţare de portofoliu.

Altfel spus, prima jumătate din 2026 nu a confirmat o revenire a apetitului pentru risc, ci o accelerare a arbitrării fiscale şi a selecţiei naturale din piaţă. Iar problema e următoarea: în mod normal, într-o piaţă sănătoasă, antreprenorii se concentrează pe creşterea afacerii. Dar în România lui 2026, antreprenorii se concentrează pe a nu fi prinşi pe picior greşit de următorul val de modificări.