Analiza TESSERACT ARCHITECTURE: Parteneriatele public-private pot accelera construcţia de spitale în România

Ţara noastră ar putea construi spitale noi într-un interval de 36-48 de luni prin implementarea modelului parteneriatelor public-private (PPP), utilizat deja în state precum Canada, Marea Britanie, Franţa sau Turcia, potrivit unei analize transmise redacţiei de TESSERACT ARCHITECTURE, singurul studio din România specializat în arhitectură medicală.

Analiza arată că, deşi în România nu a fost realizat până în prezent niciun spital prin PPP, acest model oferă avantaje importante, printre care eficienţă financiară, predictibilitate bugetară, accelerarea implementării şi calitate superioară a construcţiei şi operării. „PPP nu este doar o soluţie tehnico-financiară, ci un instrument strategic de dezvoltare”, afirmă arhitectul Raluca Şoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE.

Modelul presupune ca partenerul privat să proiecteze şi să construiască spitalul, având obligaţia contractuală de a optimiza raportul dintre costul investiţiei şi costurile de operare pe durata de viaţă a clădirii. Pentru un ciclu de viaţă estimat la 50 de ani, studiile internaţionale citate arată că investiţia iniţială reprezintă doar 20-25% din total, în timp ce cheltuielile de operare şi mentenanţă, inclusiv echipamentele şi utilităţile, ajung la 75-80%. Această abordare aduce predictibilitate pentru autorităţile publice şi sustenabilitate financiară pentru întregul proiect.

Analiza TESSERACT subliniază că momentul este favorabil pentru aplicarea modelului PPP în sistemul medical, având în vedere cele trei provocări majore cu care se confruntă România: lipsa expertizei în construcţia de spitale mari şi integrate în interiorul instituţiilor publice, deficitul de specialişti tehnici pentru operarea spitalelor noi şi absenţa resurselor financiare publice pentru modernizarea infrastructurii. Arhitecţii remarcă faptul că ţara noastră nu are încă o experienţă consolidată în proiectarea şi construirea de spitale, iar procedurile interne sunt adesea greoaie şi fragmentate. În cadrul unui PPP, partenerul privat aduce know-how-ul şi metodologia testată internaţional, optimizând costurile de construcţie şi operare, ceea ce reprezintă un avantaj pentru ambele părţi.

Totodată, analiza evidenţiază că echipele tehnice din spitalele publice nu dispun de suficienţi specialişti capabili să opereze sisteme moderne de management informatizat al clădirilor, precum BMS (Building Management System), sau să asigure mentenanţa echipamentelor medicale de ultimă generaţie. România se confruntă cu un deficit semnificativ de ingineri de aparatură medicală şi tehnologi cu experienţă. Prin modelul PPP, partenerul privat asigură operarea şi mentenanţa pe durata contractuală şi formează echipele locale, astfel încât la finalul parteneriatului spitalul poate fi transferat complet operaţional, cu personal calificat şi sisteme performante.

În ceea ce priveşte lipsa fondurilor publice, TESSERACT arată că infrastructura medicală a României este în mare parte învechită, iar bugetul naţional nu permite reconstrucţia integrală a acesteia. Parteneriatele public-private oferă o soluţie pragmatică, permiţând demararea proiectelor chiar şi în absenţa fondurilor publice disponibile iniţial. Deşi finanţarea privată poate fi mai costisitoare, aceasta este accesibilă imediat, transformând proiecte altfel blocate în investiţii realizabile. Astfel, inclusiv spitalele aflate în administrarea autorităţilor judeţene pot deveni eligibile pentru reconstrucţie sau modernizare, fără a împovăra bugetul de stat şi fără întârzieri generate de lipsa finanţării.

Analiza TESSERACT arată că în alte state, precum Franţa, Marea Britanie, Canada şi Danemarca, parteneriatele public-private sunt structurate astfel încât plăţile către partenerii privaţi sunt corelate cu indicatori de performanţă - respectarea termenelor, standardele de calitate şi eficienţa energetică. Acest mecanism stimulează livrarea unor proiecte sustenabile, cu impact pe termen lung asupra sistemului medical. Printre avantajele principale ale modelului se numără modernizarea rapidă şi finanţarea disponibilă imediat, construcţia predictibilă, proiectarea integrată cu implicarea medicilor şi pacienţilor, transferul de know-how către echipele locale şi transparenţa generată de auditarea periodică a performanţei.

Un exemplu citat de TESSERACT provine din Marea Britanie, unde un complex medical de peste 1.200 de paturi, ce a implicat reorganizarea infrastructurii medicale locale, a fost realizat în trei ani printr-un parteneriat public-privat, demonstrând că un proiect amplu poate fi livrat rapid şi integrat strategic într-un ecosistem urban existent. În Portugalia, rapoartele de performanţă pentru fiecare spital PPP sunt publicate periodic, menţinând controlul şi încrederea publică.

„Un spital modern nu este doar o investiţie în infrastructură, ci un acord de încredere între stat, comunitate şi sectorul privat. Printr-un cadru PPP bine construit, România poate reduce timpii de implementare, poate creşte eficienţa investiţiilor şi poate aduce servicii medicale moderne mai aproape de oameni. Avem responsabilitatea să contribuim la o Românie mai sănătoasă, prin spitale noi, servicii mai bune şi standarde medicale moderne”, declară arhitectul Raluca Şoaita.

Analiza aminteşte că în octombrie 2024, Uniunea Europeană a elaborat un ghid oficial pentru pregătirea şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat, cu scopul de a sprijini statele membre să accelereze investiţiile strategice în infrastructură. Documentul stabileşte o metodologie unitară aplicabilă inclusiv sectorului sanitar, pentru a asigura coerenţă, transparenţă şi eficienţă în implementarea proiectelor PPP.

Parteneriatul public-privat este definit ca un contract pe termen lung între o autoritate publică şi un operator privat pentru livrarea unei infrastructuri sau a unui serviciu public, implicând transferul unei părţi semnificative a riscurilor către sectorul privat şi stabilirea plăţilor în funcţie de performanţă, nu doar de costurile iniţiale.

TESSERACT ARCHITECTURE este singurul studio specializat în arhitectură medicală din România, cu un portofoliu de aproximativ 1,5 milioane de metri pătraţi de proiecte. Printre acestea se numără Spitalul pentru copii construit de Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” la „Marie Curie”, spitalele judeţene Sibiu, Buzău şi Tulcea, Institutul Inimii de la Târgu Mureş, primele spitale modulare destinate pacienţilor Covid-19, precum şi numeroase clinici şi spitale private din diverse localităţi din ţară.