ANALIZĂ XTB: Criptomonedele stabile atrag sprijin politic în SUA

Criptomonedele stabile legate de dolarul american sunt într-o perioadă de creştere. Entităţile care le operează au ajuns la active sub administrare de peste 200 de miliarde de dolari în martie, potrivit datelor oficiale, depăşind deţinerile de titluri americane pe termen scurt ale unor investitori străini, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

JPMorgan estimează o valoare a acestor active de 500 de miliarde de dolari în câţiva ani. Achiziţiile de 40 de miliarde de dolari în titluri de stat anul trecut sunt comparabile cu cele ale fondurilor monetare majore din SUA.

Legea care a trecut de Senatul SUA ar putea accelera dezvoltarea sectorului, urmând a fi discutată alături de alte legi din domeniu în săptămâna care începe pe 14 iulie, botezată ”săptămâna cripto” chiar într-un material al Camerei Reprezentanţilor. Pe lângă legislaţia referitoare la criptomonede stabile, pe masă va fi şi setul de reguli pentru a structura piaţa cripto şi cel pentru a asigura libertatea financiară şi protecţia intimităţii cetăţenilor în cazul monedelor digitale emise de bănci centrale. Proiectul previne oferirea unui dolar digital de către Rezerva Federală direct către cetăţeni sau utilizarea sa pentru a derula politica monetară.

În acelaşi timp, China şi Europa sunt în plin proces de explorare a posibilităţii de introducere a monedelor digitale emise de bănci centrale, SUA urmărind un alt traseu de dezvoltare. În cadrul G20, 19 state sunt în faze avansate de studiu în privinţa unor monede digitale proprii, explică Claudiu Cazacu.

Deschiderea pe care o arată SUA faţă de criptomonedele stabile nu este împărtăşită de unele instituţii importante la nivel global. Potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS) riscurile utilizării acestora sunt majore. În raportul său economic anual, BIS consideră că instrumentele nu îndeplinesc principii fundamentale pentru a fi percepute ca monede sigure şi scalabile. Potrivit conducătorului departamentului monetar şi economic al BIS, Hyun Song Shin, criptomonedele stabile nu vor deveni un element central al sistemului monetar pentru că nu răspund cerinţelor de unicitate, elasticitate şi integritate, păstrând mai degrabă rolul de poartă de intrare pentru alte criptoactive.

Reţinerea BIS nu este singulară. Philip Lane, fost guvernator al Băncii Irlandei şi membru al Consiliului Executiv al BCE, a menţionat riscul unui rol mult mai redus al monedei emise de băncile centrale dacă gospodăriile ar utiliza criptomonedele stabile drept sistem principal pentru tranzacţii. Monedele ”clasice” ţinute în conturi la bănci comerciale ar fi utilizate pentru ”încărcare” (upload) şi ”descărcare” (download) de fonduri. Migrarea depozitelor spre domeniul cripto ar spori costurile de finanţare ale băncilor şi diminua disponibilitatea creditării. Concentrarea fondurilor spre băncile mari ar face mai dificile operaţiunile băncilor mici, diminuându-le competitivitatea.

Dacă aceste aspecte sunt enunţate în cadrul discuţiei despre criptomonede legate de Euro, situaţia este diferită atunci când se discută cele asociate dolarului american. O dolarizare în creştere, scrie Philip Lane, ar însemna o pierdere de suveranitate monetară prin reducere controlului asupra unităţii de măsurare a valorii. Pentru BCE, ar însemna o reducere a influenţei asupra politicii monetare şi a forţei de coeziune a Euro în cadrul uniunii monetare.

Amundi, cel mai mare administrator de active european atrage la rândul său atenţia asupra perturbării fluxurilor de capital la nivel global. Dezvoltarea criptomonedelor în cadrul noilor reguli din SUA ar însemna achiziţii suplimentare de titluri de stat, emise în cantităţi majorate de deficitul bugetar şi ajuta astfel la păstrarea unor dobânzi mai reduse. Pentru europeni, pe lângă dolarizare, oficialul Amundi a vorbit şi despre entităţile de criptoactive care ar opera drept cvasi-bănci, utilizate pentru plăţi directe. ”Ar putea destabiliza sistemul global de plăţi” afirmă Vincent Mortier, Chief Investment Officer la Amundi.

Ministrul de Finanţe al Italiei a vorbit de riscuri mai mari dinspre proiectul legislativ care susţine domeniul din SUA decât cele induse de conflictul comercial, subliniază consultantul de strategie al XTB România.

BIS a menţionat de asemenea transparenţa redusă, limitarea forţei politicii monetare şi riscul fugii de capital dinspre pieţele emergente ca potenţiale pericole ale criptomonedelor stabile.Instituţia susţine un model alternativ, prin integrarea rezervelor băncilor centrale, a resurselor băncilor comerciale şi titlurilor de stat, prin token-izare, pe o platformă centralizată, programabilă. Proiectul Agora, pornit anul trecut în aprilie, este un program pilot care implică 43 de instituţii financiare şi 7 bănci centrale, aflat acum în faza de prototip.

Efectele legislaţiei propuse în SUA asupra sistemului financiar global sunt dificil de cuantificat, dar fac parte dintr-un proces mai larg de remodelare care ar putea aduce schimbări semnificative, acumulate în timp. Răspunsul Europei şi Chinei ar putea fi, între altele, accelerarea introducerii la scară largă a Euro şi yuan-ului digital, şi o serie de iniţiative care să mărească agilitatea sistemelor bancare ”tradiţionale”.

Riscurile menţionate de Banca Reglementelor Internaţionale sunt reale, dar nu iminente, şi se adaugă celor de pierdere a încrederii în unii emitenţi de criptoactive, cu efecte de separare a parităţii dolar/cripto-activ-dolar. Cu toate acestea, există beneficii clare în privinţa transferurilor transfrontaliere, în special către destinaţii mai puţin dezvoltate, unde costul tranzacţiilor tradiţionale poate fi foarte ridicat. Reglarea unui ritm de creştere a criptomonedelor stabile care să ţină sub control riscurile fără a frâna evoluţia va fi o misiune importantă, dar dificilă pentru participanţi şi autorităţi din lumea întreagă, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.