ANALIZĂ XTB: Tarifele stabilite de Trump pentru Elveţia, primite cu stupoare

Anunţul unor taxe vamale de 39% impuse Elveţiei de către SUA a fost primit cu stupoare, ceea ce face ca economia acestei ţări să păşească pe tărâmul incert al tarifelor lui Trump, fiind estimate pierderi importante pentru economia elveţiană, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

De la un nivel deja ridicat de 31% anunţat anterior, se merge în sensul opus faţă de cota aplicată blocului economic european, Japoniei şi Coreei de Sud, ajustată descendent de la propunerea anterioară, la un reper mai tolerabil de 15%.

Nici măcar călătoria întreprinsă urgent de preşedinta confederaţiei elveţiene, Karin Keller-Sutter, nu a reuşit să înduplece administraţia americană să renunţe la cel mai ridicat nivel tarifar aplicat unei economii dezvoltate.

Deşi înregistrează un surplus comercial de 38,3 de miliarde de dolari pe partea de bunuri, Elveţia are un deficit de 29,7 miliarde de dolari pe partea de servicii. Este posibil ca atenţia preşedintelui SUA să fi fost atrasă de creşterea deficitului comercial cu 56% faţă de 2023, dar şi de triplarea importurilor de aur faţă de anii anteriori.

Medicamentele au fost de-a lungul timpului în vizorul lui Trump şi reprezintă aproape două treimi din surplusul comercial elveţian. Pentru moment, însă, atât aurul, cât şi produsele farma sunt excluse de la nivelul tarifar actual. În prezent, ceasurile, echipamentele medicale şi ciocolata ar fi cele mai afectate. Pentru industria farmaceutică a ţării, dominată de giganţi precum Roche şi Novartis, riscurile sunt încă prezente: liderul de la Casa Albă a afirmat că are în vedere niveluri iniţial mai reduse, dar care ar ajunge, totuşi, în unu-doi ani, până la 250%.

Potrivit sursei, în aceste condiţii, Banca Centrală a Elveţiei se află într-o poziţie dificilă. Costul măsurilor actuale ar putea însemna 0,2-0,3% din PIB sau aproximativ un trimestru de creştere economică. Totuşi, dacă sectorul farma este atins, economia ar putea pierde 1-2%, ceea ce ar impune o reacţie. Dobânzile sunt deja la zero, iar paşii pentru susţinerea economiei, fie printr-o trecere a dobânzilor în teritoriu negativ, fie prin intervenţie valutară vin cu costuri suplimentare. Inflaţia a revenit pe plus, la 0,2% anualizat în iulie de la -0,1% în mai şi 0,1% în iunie.

Elveţia a avut timp de 8 ani dobânzi negative, care au atins cel mai scăzut nivel din lume, de -0,75%. De asemenea, banca centrală a fost ultima care a ridicat dobânda în teritoriu pozitiv, în septembrie 2022, subliniază Claudiu Cazacu.

Dobânzile sub zero afectează transmiterea politicii monetare şi creează distorsiuni în economie. Pe de altă parte, neutilizarea lor ar creşte probabilitatea unei intervenţii a băncii centrale pentru slăbirea francului elveţian. În cea mai recentă declaraţie de politică monetară, SNB (Banca Naţională a Elveţiei) renunţase la evaluarea francului drept ”semnificativ supraevaluat”, semnalizând o disponibilitate mai redusă pentru intervenţii în piaţă.

Anul trecut vânzările de franci au totalizat doar 1,2 miliarde, o cifră modestă faţă de dimensiunea pieţei. Cu toate acestea, depozitele la vedere au crescut între 11 şi 18 iulie cu 11,2 miliarde, la 475,3 miliarde de franci, urmând o tendinţă fluctuantă de atunci până în prezent. Ar putea fi indiciul unor noi intervenţii, relativ limitate, însă, având în vedere şi oportunitatea de a parca cash fără a plăti costurile de 0,03-0,04 puncte la depozite şi dorinţa SNB de a ghida dobânzile în jos.

Conform comunicatului, de la începutul anului, francul a rămas relativ stabil faţă de Euro anul acesta, dar a câştigat 11,1% în faţa dolarului american. O intervenţie ar viza în primul rând perechea Euro/franc elveţian, dar ar conduce la slăbirea monedei şi în raport cu dolarul şi celelalte monede, inclusiv leul românesc, punctează consultantul de strategie XTB România.

Leul a pierdut 1,7% faţă de franc anul acesta. În cazul intervenţiei, leul ar putea recupera pierderea şi trece chiar pe plus cu câteva procente. Un astfel de scenariu ar ajuta la rambursarea împrumuturilor luate în franci elveţieni, dar ar dezavantaja exportatorii. România a livrat bunuri de 1,5 miliarde de dolari anul trecut în Elveţia, în principal produse farma, dar şi echipamente industriale, electrice şi electronice.

O acţiune a SNB de depreciere activă şi vizibilă a francului ar ajuta exportatorii elveţieni, făcând produsele mai competitive sau îmbunătăţind marjele de profit, însă ar atrage atenţia SUA. Riscul ar fi desemnarea ţării drept ”manipulatoare de monedă” şi impunerea unor sancţiuni suplimentare, care ar anula avantajele intervenţiei sau chiar spori povara totală asupra economiei.

Paşii următori, pentru Elveţia, mai ales în condiţiile unor repetate răzgândiri ale administraţiei SUA în privinţa taxelor vamale, nu sunt deloc siguri. Dacă reperul actual de 39% rămâne în vigoare, SNB ar putea rămâne în aşteptare pentru o vreme, înaintea unei eventuale intervenţii pe curs sau prin dobânzi. Dacă sectorul farma va fi vizat de nivelul general sau unul mai ridicat, probabilitatea unei intervenţii pe cursul de schimb creşte semnificativ.

SNB ar putea viza câteva puncte procentuale de scădere a francului, pentru a obţine rezultate în economie fără a irita partenerii americani sau a atrage prea mult atenţia pieţelor aflate încă în căutarea unor refugii valutare.

Abordarea ar fi posibil dublată de trecerea dobânzilor în teritoriu negativ, scenariile depinzând, însă, de cât de persistente vor fi nivelurile ridicate ale taxelor vamale, şi dacă spaţiul de negociere, eventual prin lărgirea achiziţiilor de echipamente militare sau deschiderea unor sectoare interne, va fi considerat de SUA suficient pentru o îndulcire a condiţiilor oferite, arată Claudiu Cazacu.