Andra Nicolau: AI nu este o ameninţare, ci o unealtă care ne poate reda timpul

Ne aflăm la intersecţia dintre o accelerare tehnologică fără precedent şi o realitate în care dezvoltarea inteligenţei artificiale, informaţiile, aplicaţiile şi funcţiile lor se multiplică mai repede decât reuşim să le descoperim sau chiar să le înţelegem, potrivit unui comunicat trimis redacţiei, de la care transmitem cele ce urmează. Presiunea acestei adaptări continue alimentează îngrijorări atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, de la oboseala produsă de volumul de informaţii noi pe care îl gestionăm zilnic, până la nelinişti legate de dependenţa tot mai mare de tehnologie şi de sensul existenţei în raport cu aceste schimbări.

Într-un astfel de context, discuţiile despre inteligenţa artificială sunt dominate mai ales de teamă, în timp ce beneficiile reale pe care le poate aduce rămân adesea în plan secund, este de părere Andra Nicolau, antreprenor, investitor şi cofondator al companiei Web3 LYS Labs care transformă datele blockchain în informaţii sigure de procesat pentru pieţele financiare alimentate de inteligenţa artificială. Cu o carieră construită între Silicon Valley, Londra şi Bucureşti, ea explică de ce mare parte din îngrijorările noastre nu au legătură cu realitatea, ci cu teama de schimbare, cu această presiune a adaptării şi cu necunoaşterea acestei tehnologii.

„Tehnologia este neînţeleasă, iar ceea ce nu înţelegem ne provoacă frică. Pentru mine, inteligenţa artificială nu este o ameninţare, ci o unealtă care, folosită cu discernământ, ne poate câştiga timp, ne poate ajuta să învăţăm şi ne poate îmbunătăţi radical calitatea vieţii”, precizează Andra Nicolau, care clarifică, pe rând, patru dintre cele mai răspândite mituri despre inteligenţa artificială.

*AI are sau va avea conştiinţă şi va gândi singură

Mulţi oameni cred că AI-ul „gândeşte”, are intenţii proprii sau dezvoltă o formă de conştiinţă. În realitate, este un instrument care funcţionează pe baza informaţiilor primite de la oameni. Nu decide, nu simte şi nu are scopuri proprii, iar în realitatea de acum „AI este pur şi simplu un algoritm pe care dezvoltatori de tehnologie l-au hrănit cu diferite tipuri de cunoştinţe, iar acest algoritm procesează informaţiile primite. Dacă îi spui să-ţi zică că Dumnezeu există, îţi va spune că Dumnezeu există. Dacă îi spui să-ţi zică că nu există, îţi va spune că nu există. În acest sens, nu are gânduri proprii sau obiective, ci doar reflectă alegerile şi intenţiile dezvoltatorilor acelor algoritmi”. Andra Nicolau precizează că, în aproximativ 10 ani, AI va deveni mult mai autonomă, în sensul că ar putea lua decizii şi ar putea „gândi singură”, în aparenţă. Însă ceea se întâmplă este că va reuşi să simuleze „gândirea” prin algoritmi foarte puternici. „Dar creierul omenesc este un instrument extraordinar de sofisticat şi se spune ca nu am descoperit nici măcar 5% din cum funcţionează şi ce capabilităţi are. Deci trebuie trasă o linie unde comparăm gândirea AI cu gândirea omenească”.

*AI nu este o forţă atotputernică

Imaginile din filme au creat ideea că inteligenţa artificială va deveni o entitate care va controla lumea. În realitate, AI-ul nu are o existenţă fizică independentă şi nici capacitatea de a „domina” oamenii, spune Andra. „AI nu va pluti în aer şi nu ne va spune cum să trăim, cum să mâncăm sau cum să respirăm. Va arăta, cel mai probabil, exact cum arată astăzi: undeva în telefoanele noastre, în laptopurile noastre, în aplicaţiile instalate pe aceste dispozitive doar că felul în care primim răspunsuri de la aceste aplicaţii va fi diferit.” În viitor, este de părere că va exista posibilitatea de a avea noi dispozitive (cum au fost smartphone, smart watches, smart glasses etc.) care vor avea încărcate diferite tipuri de aplicaţii cu inteligenţă artificială, iar dintre acestea poate că una va fi mult mai robustă decât celelalte.

*AI învaţă pe cont propriu

Un alt mit foarte răspândit este acela că AI-ul se dezvoltă singur, într-un proces autonom, fără intervenţia umană. În realitate, orice algoritm are nevoie constant de oameni care să-l antreneze, corecteze şi să îi introducă date noi. „Este un proces mai degrabă manual, în care inginerii trebuie să ajusteze constant algoritmul cu noi informaţii. Fără această intervenţie umană, AI nu progresează astăzi. Exista posibilitatea pe viitor, pe măsură ce dezvoltăm mai mult acest tip de tehnologie, ca acest proces manual să fie înlocuit, dar încă nu avem aceste inovaţii în practică”.

*AI va lua toate locurile de muncă

Poate cea mai mare teamă este că tehnologia va înlocui complet oamenii. Andra Nicolau spune că schimbarea este inevitabilă, dar nu în sensul pierderii, ci al transformării. Aşa cum digitalizarea a înlocuit munca manuală, AI-ul va automatiza procesele repetitive, permiţându-ne să ne concentrăm pe sarcini mai creative şi mai umane. „Joburile, în forma în care există azi, vor lua pur şi simplu alte forme, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii 100 de ani. Aşa cum înainte se făcea multă muncă manuală, cu hârtie şi pix, iar apoi acea muncă a fost digitalizată, acum va fi automatizată de inteligenţa artificială. Cel puţin în România, cred că această tranziţie va fi binevenită, mai ales în ceea ce priveşte birocraţia care ne încetineşte pe absolut toate planurile.” Ea subliniază că viitorul nu înseamnă dispariţia profesiilor, ci apariţia altora noi sau dezvoltarea celor actuale în direcţia integrării tehnologiei inteligente. „AI nu va înlocui niciodată profesiile care ţin de simţuri sau care implică emoţie. Va schimba însă procesele repetitive. În China, de exemplu, există fabrici de maşini care operează complet pe întuneric, deoarece sunt 100% robotizate şi roboţii nu au nevoie de lumină pentru a lucra. Însă aceşti roboţi au nevoie de oameni care să le facă mentenanţa şi să controleze calitatea produselor create.”

În ceea ce priveşte multitudinea de aplicaţii dezvoltate cu inteligenţă artificială, Andra Nicolau le abordează ca pe instrumente de lucru care, folosite cu măsură şi discernământ, pot aduce claritate, eficienţă şi un plus de autonomie în viaţa de fiecare zi, fără a înlocui esenţa umană din spatele fiecărei decizii. Pentru ea, utilizarea acestor aplicaţii este un mod eficient de a învăţa, de a compara perspective şi de a economisi timp. „Spre exemplu folosesc foarte mult ChatGPT, Grok şi Perplexity. De obicei, cer mai multe păreri în loc să mă bazez doar pe ChatGPT. Mă uit la ce răspunsuri oferă fiecare şi apoi aleg, intuitiv, pe cel care mi se pare cel mai potrivit cu ceea ce doresc să obţin. ChatGPT mi se pare mai bun la generarea de conţinut filozofic, în timp ce Grok este mult mai academic şi mai ştiinţific. Un alt exemplu este Gmail care are deja integrate elemente de inteligenţă artificială. La fel şi iPhone-ul, care are algoritmi ce ne sporesc productivitatea. Când caut o poză cu un document, de exemplu paşaportul, şi nu mai ştiu unde am salvat-o, scriu pur şi simplu "passport' în bara de căutare din aplicaţia Photos şi îmi apare imaginea respectivă”.