Antarctica sub presiune: schimbări climatice, turism şi activitate ştiinţifică

Un nou studiu publicat în Nature Sustainability şi preluat de AFP atrage atenţia asupra modului în care Antarctica, unul dintre cele mai fragile ecosisteme de pe planetă, este afectată simultan de încălzirea globală şi de prezenţa umană tot mai intensă.

• O creştere alarmantă a poluării

Cercetările arată că în regiunile cu activitate umană, nivelul particulelor fine ce conţin metale grele - crom, nichel, cupru, zinc şi plumb - este astăzi de zece ori mai ridicat decât în urmă cu patru decenii. Aceste particule provin în mare parte din arderea combustibililor fosili folosiţi de vapoarele care transportă turişti, dar şi din infrastructura asociată expediţiilor ştiinţifice.

• Turismul, un factor cu impact tot mai mare

Numărul turiştilor care vizitează Antarctica a crescut exponenţial: de la 20.000 la începutul anilor 2000 la aproximativ 120.000 în prezent, potrivit Asociaţiei Internaţionale a Operatorilor de Turism în Antarctica. Potrivit climatologului Raul Cordero (Universitatea din Groningen), „un singur turist poate contribui la accelerarea topirii a circa 100 de tone de zăpadă”. Prezenţa acestor poluanţi face ca zăpada să absorbe mai multă radiaţie solară şi să se topească mai rapid.

• Ştiinţa: salvatoare sau factor de presiune?

Deşi expediţiile ştiinţifice sunt esenţiale pentru înţelegerea schimbărilor climatice, ele nu sunt lipsite de efecte secundare. Cercetătorii au descoperit că o bază ştiinţifică poate genera un impact asupra mediului de până la zece ori mai mare decât cel al unui turist. Expediţiile de lungă durată implică transport, generatoare, deşeuri şi logistică energofagă.

• Progrese şi limite

Există totuşi paşi importanţi făcuţi în direcţia protejării Antarcticii: interzicerea păcurii (un derivat poluant al petrolului) în transportul maritim; introducerea navelor hibride (electrice + combustibili fosili); reglementări mai stricte impuse de tratatele internaţionale.

Însă, conform autorilor studiului, aceste măsuri sunt insuficiente: „Pentru a diminua amprenta activităţilor umane din Antarctica este nevoie de o accelerare a tranziţiei energetice şi de restrângerea utilizării combustibililor fosili, mai ales în zonele sensibile”.

• Un continent care se topeşte

Impactul cumulat al poluării şi al încălzirii climatice este dramatic. Potrivit NASA, Antarctica pierde anual circa 135 de miliarde de tone de gheaţă şi zăpadă din 2002 până astăzi. Această pierdere contribuie direct la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, cu efecte globale asupra ecosistemelor şi comunităţilor de coastă.

Antarctica devine simbolul tensiunii dintre nevoia de cunoaştere, curiozitatea turistică şi protejarea mediului. Dacă turismul şi cercetarea nu vor fi regândite prin soluţii sustenabile şi printr-o limitare reală a emisiilor poluante, continentul alb - esenţial pentru stabilitatea climatică globală - riscă să îşi piardă rapid echilibrul fragil.