"Antreprenorii nu-şi mai permit să suporte costul unui nou lockdown!"

J.P.
Comunicate de presă / 1 noiembrie 2021

"Antreprenorii nu-şi mai permit să suporte costul unui nou lockdown!"

Pandemia de COVID-19 a afectat serios economia României, de aceea, companiile susţin că nu vor mai rezista la încă un lockdown. Primul lockdown, instituit în primăvara anului 2020 de autorităţi, s-a soldat cu un impact puternic nu doar asupra vieţii sociale, dar şi asupra activităţii antreprenoriale. Suntem cu toţii de acord că distanţarea fizică este necesară şi imperativă pentru sănătatea întregii comunităţi. În egală măsură, trebuie să recunoaştem şi faptul că această măsură are un efect secundar în mediul de business, devastator pe alocuri, manifestat asupra multor afaceri care se bazau pe interacţiunea cu publicul pentru a-şi desfăşura activitatea. De la hoteluri la restaurante, de la mici buticuri de haine şi cadouri, la florării, saloane de înfrumuseţare şi servicii de curăţătorie, companiile au fost nevoite să-şi amâne strategiile pe care se bazau în mod obişnuit şi să găsească, contra-cronometru, noi soluţii de supravieţuire. Unele au reuşit, altele nu, conform unui comunicat remis redacţiei.

În luna aprilie 2020, mediul de afaceri din România a înregistrat o scădere drastică în ceea ce priveşte iniţiativa antreprenorială, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de înfiinţări de firme ajungând la cel mai mic nivel din ultimii 5-10 ani (Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului). De la începerea crizei actuale, care a afectat puternic mediul de afaceri, 22,5 miliarde euro s-au pierdut din cifra de afaceri a companiilor, un milion de oameni au intrat în şomaj tehnic şi 35.000 de companii din industria HoReCa sunt închise. În luna martie 2020, criza COVID-19 a afectat puternic iniţiativele antreprenoriale, indiferent de forma juridică a acestora (SRL, PFA, II etc.), înregistrându-se scăderi de până la 74% în comparaţie cu anul 2019.

Conform studiului "Cum s-au descurcat companiile româneşti în 2020", realizat de Association of Risk Professionals, cele mai afectate afaceri au fost cele din industria de spectacole culturale şi recreative (scădere cu 37% a cifrei de afaceri), hoteluri şi restaurante (minus 35%), industria extractivă (scadere de 21%), urmată de învăţământ (minus 17%), industria prelucractoare şi cea din sectorul de transport şi depozitare. Dacă privim cu atenţie cifrele, acelaşi studiu indică faptul că cei mai mari contributori la bugetul de stat au înregistrat pierderi importante ale cifrei de afaceri.

În ceea ce priveşte evoluţia IMM-urilor, acestea au avut o scădere semnificativă a ritmului de creştere. În 2019, IMM-urile înregistrau un plus al afacerilor cu 30%, în timp ce anul trecut ele erau în scadere cu 46%. Dacă în cazul marilor companii evoluţia pe industriile de mai sus indică scăderi sub 50%, nu acelaşi lucru se întamplă şi în cazul IMM-urilor, care au avut pierderi de 60% sau chiar 80% în cazul industriei textile.

Sectorul IMM a fost unul dintre cele mai afectate sectoare pe timpul crizei, atât în România, cât şi la nivel global. Acest lucru a determinat guvernele statelor lumii, inclusiv din România, să ia măsuri urgente pentru menţinerea lor pe linia de plutire. Potrivit statisticilor oficiale, în România, trei din zece companii sunt în zona de risc, cu cheltuielile mai mari decât veniturile (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari), însumând 850.000 de angajaţi (o cincime din numărul total de angajaţi în sectorul privat). În tot acest timp, în administraţia publică şi de apărare, numărul angajaţilor a crescut în perioada pandemică cu 42%. Dacă ne uităm la datele Ministerului Finanţelor Publice, în august 2021, numărul posturilor se cifrează la peste 1.230.000, din care în administraţia publică centrală circa 780.000 şi în cea locală puţin peste 450.000.

* Pandemia a anulat cinci ani de progres

Pierderea masivă a joburilor a accentuat inechitatea globală, femeile, tinerii şi angajaţii din sectorul informal fiind cei mai grav afectaţi.

Agenţia ONU pentru muncă şi securitate socială apreciază că, la nivel global, ar fi putut fi create 30 de milioane de noi locuri de muncă dacă n-ar fi fost pandemia. În schimb, multe firme mici şi mijlocii au dat faliment sau se confruntă cu dificultăţi care le ameninţă existenţa pe piaţă.   

Cristina Chiriac, preşedintă CONAF, a declarat: "Şomajul nu arată şi impactul asupra pieţei muncii.  Adevăratul impact, mult mai dur, l-a avut reducerea programului de lucru în majoritatea afacerilor cât şi disponibilizările din cauza restrângerii sau închiderii activităţii în perioada pandemică. Antreprenorii au obosit să îşi ţină în viaţă afacerile. Deşi macro economic economia creşte exponenţial, la nivel micro, companiile româneşti sunt într-o situaţie mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile ajungând la cel mai ridicat nivel din istorie, şi nimeni nu ştie cum vor fi plătite. Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că există, economic vorbind, un decalaj de doi ani între o criză şi când încep să se vadă efectele. Ca urmare, încurajez Guvernul României să adopte măsuri ferme pentru evitarea unui nou lockdown. Mediul de business românesc şi societatea în ansamblu nu-şi mai permit să suporte costul unui nou lockdown care să afecteze economia. În prima parte a anului 2021, economia României a recuperat pierderea din 2020 şi este în interesul tuturor să fim proactivi pentru a menţine această tendinţă de revenire la normalitate. Cred că trebuie apăsată pedala de acceleraţie a vaccinării, singura metodă validată ştiinţific, care poate proteja societatea şi care se află într-un raport de interdependenţă cu starea de sănătate a economiei româneşti".

Problema în perioada pandemică o reprezintă, în continuare, forţa de muncă. Pierderea locurilor de muncă din cauza pandemiei a distrus "cinci ani de progres", subliniază un nou raport al ONU. Din păcate, specialiştii nu se aşteaptă ca situaţia să se remedieze prea curând.

* 2 din 10 IMM-uri s-au închis în România de la începutul pandemiei. Afacerile mici sunt de trei ori mai predispuse să rămână închise faţă de companiile mari

95% dintre companii au luat măsuri pentru a supravieţui crizei provocate de COVID-19, iar 90% le-au luat imediat după începerea situaţiei de urgenţă. Cele mai frecvente sunt măsurile financiare, ce protejează cashflow-ul pe termen scurt şi mediu, urmate de măsurile de protecţie a angajaţilor şi măsurile pentru pivotarea activităţii.

Două din zece IMM-uri care s-au închis în România la începutul pandemiei au rămas închise şi după 6 luni, faţă de o pondere de doar 13% în cazul întreprinderilor mari, potrivit unui studiu realizat de Mastercard în 19 ţări, care arată că afacerile mici sunt de trei ori mai predispuse să rămână închise faţă de întreprinderile mai mari.

România, ca de altfel întreaga lume, se află la 19 luni de la primul val al pandemiei de COVID, cel care a dus, în martie 2020, la decretarea primelor stări de urgenţă, la primele măsuri drastice de limitare a interacţiunilor, la carantina cunoscută acum în întreaga lume ca "lockdown". După 19 luni, autorităţile nu mai au scuza unei situaţii noi şi încă neexplorate, au văzut contestaţiile, publice sau legale, au beneficiat de experienţa altora şi au avut suficiente pârghii pentru a interveni.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. E bine ca.. antreprenorii sa se confrunte din plin cu efectele masurilor totalitare care au fost luate in economie, tocmai, pentru ca intotdeauna au adoptat "pozitia ghiocelului" cand s-au luat niste masuri aberante care au limitat libera circulatie a oamenilor in societate.

    De aceea le dorim un faliment lin si sigur... in directa corelatie cu modul slugarnic cum s-au raportat la evenimente.  

    antreprenorii care nu isi permit nu sunt antreprenori!

    Asemenea socuri economice vin ciclic cu variatii diferite! 

    "antreprenorii" nu este antreprenori daca nu stiu sa stea pe mai multe "piloane" economice/financiare. 

    Eu chiar mai suport inca o franare economica! 

    Chiar o astept, ca sa va mai curete din piata (speculatori) sa imi vad in continuare linistiti de cele investitonale. 

    Cu asemenea dobanzi minime istorice la dolari si euro pe o perioada asa de lunga nu e de mirare ca a dat haiducia in toti! 

    semnat comenturi "cretine" 

Comanda carte
Conferinţa BURSA “Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”
APA NOVA
e-infra.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb