ASF şi Guvernul schimbă regulile: dreptul la plata într-o singură tranşă a pensiei private, anulat în noul proiect de lege

Fondurile de pensii private sunt foarte lichide şi pot face faţă plăţilor fără nicio problemă, inclusiv vârfului de plăţi care se preconizează că va apărea peste zece-cincisprezece ani, a spus ieri Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în cadrul unei conferinţe de presă.

Afirmaţiile sale vin în contextul în care, la sfârşitul săptămânii trecute, Guvernul a dezbătut în primă lectură proiectul de lege privind plata pensiilor private. Conform acestuia, participanţii nu vor mai putea retrage întreaga sumă acumulată la împlinirea vârstei de pensionare, aşa cum se întâmplă în prezent, ci cel mult 25% din total, restul urmând să fie achitat sub formă de plăţi lunare. Proiectul introduce, totodată, şi posibilitatea acordării unei pensii viagere.

Radu Crăciun a spus: ”Oamenii trebuie ajutaţi să ia decizii corecte pe baza unor informaţii corecte şi complete. Ori riscul pe care îl vedem astăzi, în momentul în care, din păcate, informaţiile vehiculate nu sunt de o calitate foarte bună, este ca oamenii să ia decizii proaste.Sunt participanţi care, de exemplu, au optat să-şi retragă banii eşalonat şi care, panicaţi de ceea ce citesc, s-au răzgândit şi vor să-şi retragă toţi banii deodată. Asta pentru ei înseamnă un cost suplimentar, înseamnă o pagubă, pentru că impozitul pe care îl vor plăti va fi mai mare decât cel pe care îl plăteau în varianta plăţilor eşalonate”.

Preşedintele APAPR a adăugat:”Aş vrea să clarific două lucruri care mi se par foarte importante, mai ales că le-am văzut foarte mult timp rostogolite în spaţiul public. Prima clarificare este următoarea: această lege are un impact neutru asupra sistemului de pensii private.Altfel spus, cu această lege sau în sistemul actual de plată al pensiilor, nu există diferenţă din punct de vedere al impactului asupra fondurilor de pensii. Şi în situaţia actuală şi în situaţia preconizată de lege, banii vor ieşi din sistemul de pensii private într-o plată unică. Deci nu se pune problema pe care am văzut-o invocată, că este o amânare a plăţilor gândită de administratorii de pensii private ca să beneficieze mai mult timp de aceşti bani. Administratorii nu vor beneficia mai mult timp de aceşti bani pentru că ei vor pleca din fondurile de pensii private către fondurile de plată. Nu există niciun mobil pentru administratori care să susţină o variantă sau cealaltă”.

Radu Crăciun a punctat că, legea de plată a pensiilor private nu are nicio justificare din punctul de vedere al posibilităţii sau imposibilităţii fondurilor de pensii de a face plăţi. ”Fondurile de pensii sunt foarte lichide şi pot face faţă plăţilor, fără nicio problemă, inclusiv vârfurilor de plăţi care vor veni”, a spus domnia sa.

Conform preşedintelui APAPR, intrările în fondurile de pensii private se vor ridica la circa 22 miliarde lei în acest an, în timp ce plăţile vor fi de două miliarde lei.

”Este o discrepanţă mare între volumul contribuţiilor şi cel al pensiilor. Sigur că nu se va menţine nivelul acesta. În viitor, numărul celor care vor ieşi va creşte, dar, cel mai probabil, doar intrările de bani din sistem vor fi suficiente pentru a face plăţile, chiar şi în vârful de plată. Este posibil ca, la un moment dat, valoarea activelor fondurilor de pensii să se plafoneze, pentru că din intrări vor fi efectuate plăţi, dar nu se pune problema imposibilităţii efectuării plăţilor””, a spus Radu Crăciun, estimând că vârful de plată va apărea în circa zece - cincisprezece ani.

• Procesul decizional al beneficiarului de pensie privată

Dacă suma acumulată de o persoană care iese la pensie este mai mică de 15.372 de lei (pensia socială minimă garantată, care în prezent este de 1.281 lei x 12 luni), plata va fi unică sau eşalonantă în cel mult douăsprezece luni, la alegerea beneficiarului, conform prezentării preşedintelui APAPR.

”Această valoare este calculată pe baza pensiei minime de astăzi, dar ea va evolua de la un an al altul”, a atras atenţia Radu Crăciun.

Dacă suma este mai mare de 15.372 de lei, beneficiarul poate opta pentru o plată unică de până la 25%, iar pentru restul sumei există două variante: retragere programată sau pensie viageră. ”În funcţie de modul de plată ales, beneficiarul îşi caută un furnizor de plată care să ofere produsul respectiv”, a punctat Radu Craciun.

În cazul retragerii programate, dacă suma acumulată este de până la 153.720 de lei (1.281 lei x 12 luni x 10 ani), atunci beneficiarii vor încasa suma de 1.281 de lei timp de X luni, adică suma totală strânsă împărţită la 1.281, iar ultima lună se ajustează pentru randament, potrivit prezentării.

”Se va lua o pensie de 1.281 lei pe o perioadă care nu poate să fie mai mare de zece ani”, a explicat Radu Craciun.

Dacă suma este mai mare de 153.720 de lei, se poate alege orice pensie lunară (nu există limită superioară), dar condiţia este ca perioada de plată să nu scadă sub zece ani. De asemenea, ultima lună se ajustează pentru randament. Banii nedistribuţi se moştenesc, însă după epuizarea fondurilor se opresc şi plăţile, potrivit prezentării.

Spre deosebire, pensia viageră înseamnă efectuarea de plăţi pe întreaga durată a vieţii. ”Riscul de longevitate este al plătitorului. Asta înseamnă că, dacă trăiţi foarte mult, puteţi lua mai mulţi bani decât aţi contribuit, pentru că pensia viageră nu este limitată de suma contribuită. Dar dacă persoanele trăiesc mai puţin, suma primită va fi mai mică decât cea acumulată, iar suma rămasă nu se moşteneşte”, a spus Radu Crăciun.

• Preşedintele APAPR: ”Procentul de 25% nu este foarte diferit de ce se practică în alte ţări; Polonia, Bulgaria sau Croaţia, toate au acest sistem, prin care se poate retrage o parte din sumă”

Alegerea procentului de cel mult 25% din suma acumulată, care poate fi retrasă de un beneficiar, nu a fost legată de posibilitatea fondurilor de pensii de a efectua plăţi - din care, oricum, pleacă toţi banii - mai ales că acestea nu efectuează plăţile, acestea fiind realizate de fondurile de plată, a punctat Radu Crăciun.

”Din punctul meu de vedere, decizia a fost legată de încercarea de a obţine un echilibru între nevoile intempestive pe care oamenii pot să le aibă în momentul în care ies la pensie şi asigurarea unui echilibru, cel puţin pe termen mediu, a calităţii vieţii”, a spus preşedintele APAPR, adăugând: ”Noi, ca asociaţie profesională, ne uităm foarte mult în Europa. Administratorii care administrează bani în România administrează în multe alte ţări europene, iar procentul de 25% nu este foarte diferit de ce se practică în alte ţări. În unele este 30%, în altele 15%, iar din informaţiile pe care le avem, cred că doar în trei ţări europene nu există această prevedere de retragere parţială. În schimb, ţările similare nouă, cu un sistem asemănător - Pilon I, Pilon II şi Pilon III - cum sunt Polonia, Bulgaria sau Croaţia, toate au acest sistem, prin care se poate retrage o parte din sumă”.

Radu Crăciun a mai adăugat că, o persoană care a avut salariu mediu pe economie şi a contribuit timp de 18 ani la sistemul de pensii private Pilon II, are în prezent cont aproximativ 50.000 lei. ”Dacă împărţim 50.000 la 1.281 obţinem circa trei ani şi jumătate. Marea majoritatea nici nu vor ajunge la acei zece ani, ci îşi vor consuma banii de pensie înainte”, a spus domnia sa.

• Radu Crăciun: ”Ghinionul acestei legi este faptul că a fost prezentată pe un fond emoţional foarte problematic”

Statul a anunţat încă din anul 2008, la înfiinţarea sistemului în ţara noastră, că va exista o lege de plată a pensiilor private, iar ceea ce se va întâmpla în primii ani va fi o soluţie mai degrabă tranzitorie, a punctat preşedintele APAPR.

Conform legii, după trei ani de la înfiinţarea sistemului urma să fie reglementată plata pensiilor, dar o situaţie tranzitorie a fost percepută ca permenentă, a mai spus Radu Crăciun, adăugând: ”Cred că ghinionul acestei legi este faptul că a fost prezentată pe un fond emoţional foarte problematic, legat de alte decizii care nu au fost foarte populare. ASF-ul lucrează de trei ani la această lege, ca să fie pregătită în momentul în care decidenţii urmau să se hotărască să o pună în aplicare. Este pur şi simplu un moment, din punctul meu de vedere la fel ca oricare altul, care completează cercul sistemului privat de pensii”.

O altă idee greşită care circulă în legătură cu această lege este că a fost scoasă acum, ca să susţină deficitul bugetar. În primul rând, legea nu va fi aplicată mai devreme de un an şi jumătate. Dar chiar şi după un an şi jumătate, fondul de plată va investi o parte din sumă în titluri de stat şi altă parte în depozite bancare. Amintiţi-vă că Pilonul II a fost mic la început. Exact aşa vor fi şi fondurile de plată - mici. În momentul în care ai fonduri de plată mici, din care doar o parte vor fi investite în titluri de stat, nu cred că putem să vorbim de un sprijin pentru buget”, a punctat Radu Crăciun.

Potrivit preşedintelui APAPR, comisioanele stabilite pentru fondurile de plată, de 0,05%, nu sunt diferite faţă de cele practicate de fondurile Pilon II în urmă cu cincisprezece ani. ”Este acelaşi comision, pentru că fondurile sunt mici, dar au costuri de administrare fixe. Comisionul este identic cel pe care-l aveau fondurile Pilon II la începutul existenţei lor”, a spus domnia sa.

• Bolojan: ”Să nu ne trezim cu nişte retrageri bruşte care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”

Premierul Ilie Bolojan a explicat, duminică seară, că Guvernul nu folosesşte banii din Pilonul II, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară a propus ca banii să poată fi scoşi, la ieşirea la pensie, în proporţie de 25%, iar restul eşalonat, în următorii zece ani, ca să ”nu ne trezim cu nişte retrageri bruşte care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”. Oricum, proiectul va mai suporta dezbateri şi va fi trimis Parlamentului, scrie News.ro

”Aceşti bani nu-i foloseşte Guvernul României. Din aceşti bani nu ia niciun leu Guvernul României şi nici din banii care vor fi daţi atunci când intră în pensie nu va folosi deloc Guvernul României”, a spus premierul la Antena 3.

Bolojan afirmă că, din anul 2030 încolo, va fi un număr mare de persoane care se vor pensiona.

”Această lege propune ca, exact cum banii se colectează lună de lună la fiecare salariu, şi plata acestora, după ce ieşi la pensie, să se facă într-o manieră care, aşa cum le spune şi numele, să-ţi asigure o sumă suplimentară la pensie. Luând modelul din toate ţările europene - aici sunt nişte date care nu pot fi contestate - ASF-ul a venit cu propunerea ca atunci când ajungi în această situaţie, să poţi să scoţi 25% din bani, dacă doreşti, iar diferenţa să o distribui pe următorii zece ani. S-a luat zece ani de zile în aşa fel încât să se acopere durata de viaţă medie în România”, a declarat premierul.

El a explicat că s-a ajuns la propunerea făcută pentru a se evita riscul unor retrageri masive: ”Intrăm în generaţia celor care am fost născuţi în anii 65-75, deci o perioadă cu un număr mare de naşteri în România, cu un vârf de naşteri. Pe fondul unor tensiuni, unor dezinformări, să nu ne trezim cu nişte retrageri bruşte care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”.

Premierul a subliiat că parlamentarii vor decide asupra proiectului plăţii pensiilor, urmând să mai existe dezbateri pe această temă, conform News.ro.

• Claudiu Năsui, deputat USR: ”Statul român obligă fondurile să folosească banii din Pilonul II pentru a-l împrumuta pe el”

Claudiu Năsui, deputat USR şi membru în Comisia de buget, finanţe şi bănci, îl acuză pe şeful Guvernului de două ”greşeli flagrante” şi atrage atenţia asupra unui posibil nou val de presiune pentru limitarea retragerilor din Pilonul II.

"După interviul premierului Bolojan devine clar că lobbyul puternic pentru limitarea retragerii sumelor din Pilonul II nu s-a terminat. Intenţia rămâne aceeaşi. Două greşeli flagrante din discursul primului ministru: prima este că premierul Bolojan preia ideea că fondurile din Pilonul II nu sunt folosite de guvernul României. Este fals. Din 171 de miliarde de lei, cât au fondurile din Pilonul II în administrare, 113 miliarde sunt în titluri de stat. Adică 66%. Statul român obligă fondurile să folosească banii din Pilonul II pentru a-l împrumuta pe el. Adică pentru a cumpăra titluri de stat. Deci fondurile sunt folosite de guvernul României şi îl ajută să-şi finanţeze deficitul. A doua greşeală, premierul zice că retragerile «bruşte» vor afecta sistemul. Fondurile de pensii nu sunt bănci, să nu ştie exact când vor vrea oamenii să-şi folosească banii. Şi nu sunt nici companii de asigurări, să trebuiască să ştie când se vor întâmpla riscurile asigurate. Pentru fondurile de pensii momentul ieşirii la pensie al oamenilor este foarte predictibil. Deci retragerile de fonduri sunt mult mai predictibile decât în cazul băncilor (unde depinde de bunul plac al oamenilor) şi decât în cazul asigurărilor (unde depinde de probabilităţi). Nu e nimic brusc în retragerea de fonduri la vârsta pensionării. Fondurile ştiu din timp şi pot planifica din timp retragerile. Vor fi retrageri multe, dar nu bruşte. Iar asta e un lucru potenţial bun pentru oameni, dacă ei aleg să-şi retragă banii. Dar rău pentru fonduri pentru că ele rămân cu mai puţine fonduri în administrare şi deci comisioane mai mici. Banii din Pilonul II sunt proprietate privată şi ar trebui respectată ca atare. Dacă românii vor rente viagere sau plăţi eşalonate, asta ar trebui să fie la latitudinea lor. Iar fondurile de pensii să-i convingă să meargă pe calea asta. Nu să-i oblige statul. Asta dacă mai avem măcar puţin liberalism în guvern", a transmis Claudiu Năsui (USR).

PSD nu susţine actuala formă a legii pensiilor private, a declarat Sorin Grindeanu, subliniind că priorităţile partidului sunt eliminarea privilegiilor, discuţiile cu Ministerul Finanţelor pentru identificarea surselor de finanţare şi derularea unor proiecte majore precum Autostrada Moldovei.

”Legea pensiilor private, în forma actuală, nu este una care să fie susţinută de PSD”, adaugă Grindeanu. Pentru social-democraţi, prioritare sunt: „ pachetul de privilegii, discuţii cu MF pentru găsirea surselor de finanţare şi alte proiecte, cum ar fi Autostrada Moldovei”, anunţă Sorin Grindeanu.