Atradius estimează o scumpire a alimentelor de 11,6%

Energia mai scumpă, costurile ridicate ale materiilor prime, tensiunile geopolitice şi modificările din comportamentul de consum pun din nou presiune asupra industriei alimentare, iar efectele se propagă de la producător la retailer şi până la consumator, potrivit unei analize realizate de compania Atradius remisă redacţiei.

Conflictul din Golf şi blocarea Strâmtorii Hormuz plasează din nou energia în centrul ecuaţiei de cost a industriei de profil, în timp ce preţurile ridicate la energie şi îngrăşăminte afectează agricultura, procesarea, refrigerarea, depozitarea şi transportul, transmite compania.

Seceta, temperaturile extreme şi escaladarea conflictului din Ucraina adaugă noi riscuri asupra producţiei agricole şi fluxurilor comerciale, iar societatea estimează o creştere a preţurilor globale ale alimentelor de 11,6% în anul 2026 şi de încă 4,8% în anul 2027, conform analizei citate.

Producţia şi cotaţiile bunurilor agroalimentare sunt sensibile la fenomenele meteorologice nefavorabile precum valurile de căldură, seceta şi fenomenul El Niño, iar temperaturile din această vară reduc randamentele culturilor şi producţia agricolă în Statele Unite şi Europa, arată sursa menţionată.

La începutul lunii iunie, peste 100 de milioane de hectare de teren agricol din SUA se confruntau cu seceta pe mai mult de jumătate din teritoriul ţării, în timp ce în Europa de Vest perioadele prelungite de caniculă pot majora inflaţia alimentară cu peste un punct procentual anul viitor, până la pragul de 3%, iar un fenomen El Niño puternic perturbă comerţul agricol mondial şi afectează cel mai mult economiile din zona Pacificului şi pe cele dependente de agricultură, informează analiza citată.

Presiunile geopolitice şi cele climatice limitează producţia în bazine agricole importante, sporesc volatilitatea şi determină scumpirea alimentelor pe plan mondial, în timp ce consumatorii din SUA şi Europa manifestă o sensibilitate sporită faţă de costul vieţii, precizează compania.

„Chiar înainte de recentele creşteri de preţuri, consumatorii din SUA şi Europa deveniseră mai sensibili la preţurile alimentelor. Este ceea ce putem numi o «oboseală faţă de scumpiri», în condiţiile în care preţurile se menţin structural peste nivelurile de dinaintea pandemiei, chiar dacă în ultima perioadă alimentele s-au mai ieftinit”, a declarat Sharon Benfer, Senior Underwriter Atradius în Baltimore, arată sursa citată.

Reţelele de tip discount continuă să câştige cotă de piaţă atât în Europa, cât şi în Statele Unite, pe măsură ce populaţia caută opţiuni accesibile, în timp ce producătorii urmăresc transferul parţial al cheltuielilor fără pierderi de volum comercial, notează analiza menţionată.

Pe piaţa din România, rata anuală a inflaţiei a coborât la 8,16% în iulie 2026 faţă de 10,42% în iunie, însă produsele alimentare s-au menţinut cu 5,03% mai scumpe comparativ cu iulie 2025, iar costurile cu carburanţii au urcat puternic şi apasă asupra logisticii, conform datelor Institutului Naţional de Statistică preluate în analiză.

Studiul YouGov Shopper Panel pentru prima jumătate a anului 2026 arată o migrare a cumpărătorilor români către zona de mijloc, unde brandurile mainstream au câştigat 1,2 puncte procentuale cotă şi au asigurat 60% din creşterea valorică a pieţei, în timp ce mărcile private premium au avansat valoric cu 24,4%, transmite sursa citată.

„Într-o perioadă cu volatilitate ridicată, preţul devine inevitabil mai important, dar nu este singurul criteriu. Vedem un consumator care compară mai mult şi îşi prioritizează cheltuielile, iar această schimbare se transmite în sens invers de-a lungul întregului lanţ. Retailerii devin mai atenţi la preţurile de achiziţie, producătorii au un spaţiu mai mic pentru a transfera costurile, iar presiunea ajunge în final în marje şi în necesarul de capital de lucru. Pentru companii, provocarea este să gestioneze simultan costul, cererea şi riscul financiar al partenerilor comerciali”, a afirmat Alexandra Mehedinţu, Country Manager Atradius România, potrivit analizei citate.

Aurora Zubillaga, specialist pentru sectorul alimentar european în cadrul Atradius, susţine că marjele procesatorilor se comprimă accentuat pe continent din cauza suprapunerii scumpirilor la energie, materii prime, ambalaje şi transport peste cheltuielile ridicate cu forţa de muncă şi normele de reglementare, informează compania.

Companiile europene răspund prin control strict al costurilor, optimizarea portofoliilor şi scumpiri selective, însă riscul de credit creşte în cazul societăţilor mici şi în ramurile dependente masiv de energie, transport sau furaje, cum este procesarea cărnii, precizează analiza menţionată.

În România, datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arată că 3.146 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele cinci luni din 2026, cu 13,62% mai multe comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul figurând printre sectoarele cele mai afectate, menţionează sursa citată.

„Într-un asemenea context, o marjă mai mică nu rămâne doar o problemă de profitabilitate. Dacă peste ea se suprapun termene mai lungi de încasare sau un client care începe să plătească tot mai greu, presiunea se mută foarte repede în cash-flow. Iar într-o industrie cu volume mari, rotaţie rapidă şi necesar permanent de capital de lucru, timpul în care o factură rămâne neîncasată devine el însuşi un cost”, a explicat Alexandra Mehedinţu, Country Manager Atradius România, conform comunicării citate.

Barometrul Atradius privind Practicile de Plată 2026 evidenţiază faptul că societăţile comerciale din România resimt cel mai puternic din regiune extinderea duratei medii de încasare a creanţelor (DSO), ţara noastră figurând alături de Turcia şi Slovacia cu niveluri mari ale facturilor restante şi ale creanţelor transformate în pierderi definitive, în special la marii operatori din industrie şi comerţ, arată analiza citată.

Concurenţa din retailul alimentar se concentrează puternic asupra preţului în Europa, SUA şi Asia, marii operatori deţin avantaje de scară şi finanţare, în timp ce supermarketurile tradiţionale din segmentul mediu resimt simultan concurenţa discounterilor şi a reţelelor premium, transmite compania.

Conform cercetării BCG European Consumer Sentiment 2026, consumatorii din România cumpără mărci private mai rar decât media continentală, iar 40% dintre respondenţii locali consideră produsele de brand superioare celor sub etichetă privată, informează sursa citată.

„Lupta pentru consumator nu se reduce la brand versus private label şi nici la premium versus ieftin, iar câştigătorii pot fi mai degrabă acei jucători care reuşesc să justifice clar valoarea oferită. Dar lupta pentru consumator nu e singura pe care retailerii trebuie să o câştige: în această perioadă cu marje sub presiune şi costuri ridicate, la fel de importante sunt lichiditatea, gradul de îndatorare şi capacitatea de a-şi onora obligaţiile la timp. Pentru furnizori, asta înseamnă că trebuie urmărite vânzările unui partener, dar şi semnalele de deteriorare a comportamentului de plată. În perioade de presiune, primele semnale nu apar neapărat în vânzări, ci în prelungirea termenelor de plată, solicitări de renegociere sau întârzieri tot mai frecvente. Tocmai de aceea, monitorizarea riscului de credit comercial devine esenţială”, a declarat Alexandra Mehedinţu, Country Manager Atradius România, potrivit analizei citate.

Segmentul de mărfuri premium, bio şi artizanale devine vulnerabil pe fondul erodării puterii de cumpărare, deşi studiul PwC Voice of the Consumer indică faptul că 27% dintre români preferă mărcile budget, 19% aleg produsele premium, în timp ce 42% prioritizează ingredientele proaspete şi 31% produsele locale, arată sursa menţionată.

„Pentru producători şi retaileri, cred că aceasta este una dintre diferenţele importante faţă de alte perioade inflaţioniste: consumatorul nu caută exclusiv cel mai mic preţ. Caută să înţeleagă pentru ce plăteşte. Asta poate proteja brandurile şi produsele diferenţiate, dar numai dacă diferenţa este suficient de relevantă pentru a justifica preţul. Din perspectiva riscului de credit, însă, companiile premium mai mici sau de nişă devin mai vulnerabile atunci când scăderea volumelor se întâlneşte cu o structură de costuri ridicată şi cu o putere redusă de negociere. De aceea, pe lângă evoluţia cererii contează şi capacitatea acestor companii de a-şi proteja marjele şi lichiditatea şi de a-şi onora obligaţiile la timp”, a punctat Alexandra Mehedinţu, Country Manager Atradius România, conform analizei citate.

„În perioadele de creştere, atenţia companiilor merge firesc către vânzări şi câştigarea de cotă de piaţă. Într-un mediu ca cel actual, întrebarea trebuie dusă însă până la capăt: nu doar cât vindem, ci cui vindem, în ce condiţii şi cât de sigur este că vom încasa. O vânzare este cu adevărat profitabilă abia atunci când banii au ajuns în cont. De aceea, managementul riscului de credit nu trebuie văzut ca o frână pusă creşterii, ci ca una dintre condiţiile unei creşteri sănătoase”, a concluzionat Alexandra Mehedinţu, Country Manager Atradius România, notează analiza citată.

Piaţa tranzacţiilor de fuziuni şi achiziţii accelerează în Statele Unite pe fondul orientării marilor producători spre segmentele profitabile şi al implicării fondurilor de private equity, în timp ce în Europa operaţiunile de consolidare vizează reţelele de discount, procesatorii medii şi alimentele funcţionale, în timp ce mărcile de nişă cunosc o temperare a fuziunilor din cauza datoriilor şi a costului creditului, precizează compania.

Grupul Atradius activează ca furnizor global de asigurare a creditelor, garanţii şi servicii de recuperare creanţe prin peste 160 de birouri din 50 de ţări în cadrul Grupo Catalana Occidente, având ratinguri A1 de la Moody's şi A de la AM Best, iar sucursala din România activează din ianuarie 2017 pentru reducerea expunerii companiilor la riscul de neplată comercială, transmite compania.