AVERTISMENT DIN PARTEA S&P:România ar putea ajunge un "înger decăzut"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 09 octombrie 2020

România ar putea ajunge un "înger decăzut"

Aurelian Dochia: "Principalul motiv pentru care am putea ajunge în categoria junk este dezechilibrul bugetar"

Adrian Codirlaşu: "O retrogradare va duce la un outflow de capital din România"

România şi Columbia se află, alături de alte peste 100 de firme, pe lista entităţilor care ar putea ajunge curând în categoria "îngerilor decăzuţi", adică companii şi ţări care îşi pierd rating-ul investiţional şi ajung în categoria "junk", conform unui oficial al agenţiei de rating Standard & Poor's, cea mai importantă din cele trei agenţii de evaluare de pe Wall Street. Categoria "junk" include entităţi considerate riscante, "nerecomandate pentru investiţii", iar declaraţia a fost făcută pentru agenţia de ştiri Reuters de Alexandra Dimitrijevic, global head of research la agenţia de rating S&P.

Reuters notează că 2020 este pe cale să devină un an record pentru "îngerii decăzuţi" - companii sau ţări ale căror ratinguri sunt reduse de la "investment grade" la categoria "junk". Pentru România, o eventuală retrogradare ar veni din cauza deteriorării peste măsură a poziţiei fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează guvernul ţării noastre, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar urma să se vadă şi printr-o depreciere a cursului de schimb în con­textul unor ieşiri de capital din România.

Deficitul bugetar pe 2021, adică necesarul de împrumut al statului român pentru acoperirea tuturor cheltuielilor bugetate într-un an, este şi el estimat să fie substanţial fără măsuri de austeritate, de peste 5% din PIB.

Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare necesarul de împrumut doar pentru buget (fără plata datoriilor din trecut) va fi şi mai mare, de circa 10% din PIB, potrivit S&P, care mai estimează şi că datoria publică ar exploda până în 2023, la peste 60% din PIB de la 35% în 2019.

Criza economică generată de pandemie a dus deja la retrogradări de ratinguri sau perspective de rating pentru peste 2.000 de companii sau ţări, datorii de aproape 400 de miliarde de dolari intrând în categoria "junk".

Dimitrijevic de la S&P avertizează că de aici înainte se va trece în faza "incapacităţilor de plată şi a supravieţuirii". De notat că premierul Ludovic Orban avertiza în septembrie, după votul din Parlament pe (re)majorarea pensiilor cu 40% că se riscă intrarea în incapacitate de plată a României, asta în condiţiile în care România deja trăieşte pe datorie.

În orice caz, numărul "îngerilor decăzuţi" a depăşit deja 25 în acest an, cu nume importante la nivel mondial precum Ford, Kraft Heinz, Renault, Occidental Petroleum, Delta Air Lines şi Macy's, companii cu datorii cumulate de 360 de miliarde de dolari. Per total, Covid-19 a cauzat peste 2.000 de retrogradări de rating. Cei 119 potenţiali "îngeri decăzuţi" aflaţi încă pe radarul S&P, printre care se află şi România şi Columbia, au datorii obligatare de 595 miliarde de dolari.

Aurelian Dochia: "Nu există îndoială că va creşte dobânda cu care ne împrumutăm"

Economistul Aurelian Dochia ne-a precizat că motivul principal pentru care riscăm să fim retrogradaţI la "junk" fiind dezechilibrul bugetar. Dacă majorarea pensiilor cu 40% se aplică, atunci perspectivele pentru echilibrul bugetar sunt îngrijorătoare, consideră Dochia, care adaugă că dobânzile la care se va împrumuta România vor depinde şi de BNR şi de susţinerea pieţelor de către băncile centrale.

"Ştim de multă vreme că avem riscul de a fi retrogradaţi. Principalul motiv este dezechilibrul bugetar care a depăşit mult limitele înaintate de guvern. Dacă măsurile care au fost amânate, (în special) majorarea pensiilor cu 40%, ajung să fie puse în aplicare, evident că perspectivele pentru anii următori, în ceea ce priveşte echilibrul bugetar, sunt îngrijorătoare. Este un motiv suficient de puternic pentru Standard and Poor's să gândească retrogradarea României. În ceea ce priveşte consecinţele însă, este mai greu de dat un răspuns ferm. Aceste consecinţe nu depind numai de ratingul pe care ţi-l schimbă S&P, depind şi de modul în care vor fi susţinute pieţele financiare din România şi din străinătate de către băncile centrale. Până la urmă, o mare parte din explicaţia pentru care asistăm acum la niveluri foarte scăzute ale dobânzilor, atât în România cât şi în străinătate, este faptul că băncile centrale au avut o politică de relaxare cantitativă extraordinară şi au redus dobânzile. Nu există îndoială că va creşte dobânda cu care ne împrumutăm, dar unde va ajunge depinde mai mult de ce se va întâmpla cu politica băncilor centrale decât de ratingul pe care ni-l va da Standard & Poor's", ne-a spus Aurelian Dochia.

Acesta a mai notat că marja de manevră pe care o au acum guvernanţii în raport cu agenţiile este foarte mică, "aproape inexistentă".

"Suntem la sfârşitul anului, suntem în prag de alegeri, nu pot fi anunţate niciun fel de măsuri care să îmbunătăţească cumva perspectiva României. Chiar şi această dispută din momentul de faţă privind creşterea punctului de pensie cu 40% nu este decât o încercare de tergiversare a aplicării unei asemenea creşteri în anul 2020. (...) Chiar dacă se poartă şi sunt aduse argumente în discuţiile cu agenţiile de rating, cifrele sunt cele care, în ultimă instanţă, dictează decizia pe care o vor lua aceste agenţii. Pe de altă parte trebuie să observăm şi faptul că România nu este singura care se află într-o asemenea situaţie în momentul de faţă. Foarte multe alte ţări vor fi în situaţia de a avea dezechilibre macroeconomice foarte mari şi într-un fel probabil că asta resetează jocul şi pentru agenţiile de rating şi pentru toată lumea. Dar, în multe privinţe, criteriile noastre tradiţionale de judecată încep să fie puse sub semnul întrebării. (...) Politicul este pe primul plan şi ne aflăm în faţa unei situaţii pe care greu am fi prevăzut-o şi despre care nu am învăţat nimic în manuale", spune Dochia.

Adrian Codirlaşu: "O trecere în non-investment grade va aduce costuri de finanţare mai mari de la persoană fizică până la guvern şi o depreciere a cursului"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a spus că perspectiva negativă înseamnă automat includerea pe lista de posibile retrogradări.

"Un outlook negativ înseamnă o posibilă scădere a ratingului în viitor. Cum noi avem ultima treaptă de investment grade, cu outlook negativ, înseamnă o posibilă şansă de a intra din investment grade în non-investment grade. Conform statisticilor făcute până acum, există o probabilitate de 30% de downgrade în caz de outlook negativ, în următorul an - adică istoric vorbind, 30% din emitenţii care primesc o perspetivă negativă sunt downgradaţi în următoarele 12 luni de la primirea calificativului. Prin urmare, noi automat suntem incluşi pe această listă din cauza outlook-ului negativ. Incertitudinea este ridicată, iar principala problemă a României este deficitul bugetar", explică analistul.

S&P a spus, în ultimul raport referitor la România, că presupune o majorare a pensiilor mult mai mică, de doar 10%, pentru menţinerea ratingului actual, mai arată Codirlaşu, care adaugă că o retrogradare va duce o ieşire de fluxuri de capital din România.

"Practic, o trecere din investment grade în non-investment înseamnă că unii investitori instituţionali vor fi forţaţi să iasă din România pentru că nu le permite (să investească aici) fie legea, fie propriile proceduri interne. Vom avea un outflow de capital din România în afară. Aceştia vor fi obligaţi să lichideze şi să se retragă. Aşa au şi fondurile de pensii: ele au voie să se expună doar pe investment grade. Inclusiv în România este lege care le spune acest lucru. Companiile de asigurări, de asemenea, nu au voie să se expună decât pe investment grade. Atunci, cele străine, care au investiţii străine în România, vor trebui să se retragă. Indiferent de randament, că aşa le spune legea", mai spune Adrian Codirlaşu, care adaugă că evitarea unei mini-crize financiare interne va depinde de lichiditatea care va fi în piaţă.

Retrogradarea se va vedea în deprecierea cursului şi în costurile de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice şi ale guvernului.

"Trecând dintr-o clasă de risc investment grade într-una cu risc mai mare, clar România ar fi percepută mai riscantă. Asta înseamnă o primă de risc mai mare, iar prima de risc se vede în cursul de schimb, în CDS (credit default swaps - n.r.), în randamentele (dobânzile) la care se împrumută statul şi în toate ratele de dobândă din economie. Deci vor fi costuri de finanţare mai mari de la persoană fizică până la guvern", spune Adrian Codirlaşu.

Deficitul bugetar pe anul acesta ar urma să ajungă la 9%, potrivit estimărilor CFA România. Codirlaşu spune că pentru ajungerea la sub pragul de 3% va fi nevoie de încă 4 ani, dar şi că un "rating investment grade" este incompatibil cu o majorare de pensii de 40%.

"Esenţial este să se intre pe o tendinţă de reducere graduală a deficitului bugetar. Nu se va putea reduce la sub 3% - probabil vom ajunge acolo în 4 ani. Dar trebuie arătată o strategie clară de reducere a deficitului bugetar, iar politica fiscală trebuie să fie prudentă. Din cauza asta văd cumva incompatibil un rating de investment grade cu o majorare de pensii de 40%. În mod clar o asemenea majorare va genera reanalizarea ratingului de către S&P şi sunt şanse ridicate să fie downgrade în cazul acela. Modalitatea în care va fi percepută politica fiscală va fi esenţială pentru rating, alături de ce legi vor mai apărea în România", a conchis Codirlaşu.

Agenţia de rating Standard & Poor's a menţinut în luna iunie ratingul de ţară al României, (BBB-/A-3), precum şi perspectiva negativă asupra economiei, cu condiţia ca majorarea pensiilor să fie de 10%. S&P încă se aşteaptă ca majorarea pensiilor cu 40% să fie amânată de către Guvern. Totodată, agenţia aşteaptă pentru decizie să vadă care sunt planurile guvernamentale de după alegeri ale principalelor partide referitoare la politicile economice şi de cheltuieli.

La finalul lunii septembrie, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat că se aşteaptă ca S&P să menţină ratingul României în decembrie şi că obiectivul său este îmbunătăţirea perspectivei de rating pentru economia românească de la "negativă" la "stabilă". "Când avem discuţii cu agenţiile de rating, le prezentăm planurile noastre pe termen mediu pentru a arăta clar că vrem să vedem consolidare fiscală", a spus Cîţu pe 30 septembrie.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. unde sunteti martilor guvernanti?

    cheltuielile bugetare sunt in top si maimutica de la finante ne tot linistete ca tine sub controil totul! 

    atragerea fondurilor UE sunt vorbe pt ca nu este timp de actiune : trebuiesc pregatite alegerile din iarna fara de care murim 

    toata gandirea marilor decidenti se invarteste in jururl intereselor lor si nicidecum in jurul celora care privesc tara 

    va dati seama ce generati la nivelul global al tarii? 

    va dati seama ca mai devreme sau mai tarziu "multimea fraiera" se va prinde de toate magariile si ineptiile pe care le ganditi si puneti in practica?

    atunci sa te tii..... 

    Dinspre guvern,vorbe goale.Mai bine,sa se ocupe de atragerea si folosirea fondurilor europene,mai ales in infrastructura si mai putin cheltuieli aiurea.Este adevarat ca sunt in guvern oameni politici si unii foarte slabi manageri,incepind cu primul ministru,ministrul sanatatii etc.

    Deci falitii astia "da dreapta" au reusit performanta in 10 luni de zile sa ia o economie de la +4.1% crestere si sa o aduca la -5% din PIB, cresterea datoriei externe cu 30 miliarde EUR, moneda prabusita, retrogradara ratingului de tara la junk, au marit aparatul administrativ de stat cu 50000 de noi angajati, agricultura la pamant, invatamantul vraiste, sanatatea terminata. Ce sa te astepti de la un presedinte care este mut, un PM somer si un ministru de finante semianalfabet in domeniul bancar (asta vedea reveniri in V:-)

    1. Tu înțelegi ce prostii spui aici ? Ciuma rosie,în frunte cu penalii Dragnea și Valcov, prin cel mai incult Prim Ministru, Dancila, au mărit artificial cheltuielile bugetare prin măriri nesustenabile a pensiilor și salariilor bugetare.De unde banii ? Din împrumuturi ! Lumea a consumat acești bani,de unde a rezultat o creștere artificială a PIB,prin consum.Dar lumea a cumpărat foarte multe produse din import.Practic,Statul Român,adică noi toti,se împrumută,banii ajung la pensionari și bugetari,iar de la aceștia,în buzunarul unor firme din Ungaria,Polonia,Germania,Itali a,Franța,etc.Intrebarea este până când Statul Român se va tot imprumuta și cine și când va trebui să plătească aceste sume imense,împrumutate,care cresc an de an,plus dobânzile??? Sigur nu PSD- ul din buzunarul sau,ci noi toti,prin taxe și impozite mărite.Liberalii au o abordare mult mai logică. Si anume,sa facem investiții,care la ra dul lor vor aduce bani,din care vom putea acorda,de data aceasta în mod sustenabil,pensii și salarii bugetare mărite.Nu din împrumuturi! Însă este nevoie de timp.In schimb pensiile mărite de Dragnea trebuiesc plătite acum.De aceea guvernul liberal se împrumută.

    Vad ca sunt multi someri care scriu pe aici :)) 

    1. Crezi?Poate sunt mult mai inteligenti ca tine!(si poate destul de avuti) In fine a ajuns la putere guvernul foarte mincinosilor (si mai ales al incompetentilor) VOM MAI AVEA INCA 4ANI DE CALVAR CU EI . TINETI MINTE CE VA SPUN !

    nu recomand aceasta decizie

    ar antrena in lant iesirea din istorie din punct de vedere economic a SUA 

    mare atentie ce decideti sa nu cumva sa decida mai apoi altceva forte mult mai puternice decat voi !  

    urmaresc cu atentie deciziile voastre din perioada 26 oct - 8 Nov si mai apoi pe 4 decembrie!  

    daca va atingeti de tara mea, sa urmariti mai apoi ce se intampla cu asa-zisa ordine financiara mondiala cu SUA in centrul ei!  

    "Mayhem" scrie pe SUA daca va prind ca luati decizii impotriva Romaniei !  

    e ca in India cu vacile sfinte: de vacile sfinte nu te atingi, le respecti!

    Poate sa cada intreaga Europa centrala si de sud-est sau intreaga Europa! De Romania nimeni nu se va atinge in nici un fel (financiar sau de alta natura) sau intreaga lume financiara (implicit si restul ariilor) va fi scufundata intr-un iad !  

    Romania e deja un înger căzut din cer, direct pe asfalt dar ratingul de țară depinde mai mult de lista de cumpărături de armament cu care au mers locotenenții lu Iohannis la Washington. Daca cumpărăm ce vor aia, mai avem o șansă să mai împrumutăm niste miliarde de euro, bani de mâncare, cu maxim 4%

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

19 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9261
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0937
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4797
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6851
Gram de aur (XAU)Gram de aur235.3486

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro