Avertisment Sberbank: Economia Rusiei ”îngheaţă”

Economia Rusiei ”îngheaţă”, a declarat ieri Gherman Gref, directorul general al Sberbank - bancă controlată de statul rus, care este vizată de sancţiuni occidentale din cauza războiului din Ucraina -, solicitând totodată măsuri de susţinere a companiilor ruseşti, transmite EFE, conform Agerpres.

”Astăzi, în opinia mea, acest lucru este deja evident”, le-a declarat Gherman Gref reporterilor prezenţi la Forumul Economic Estic desfăşurat la Vladivostok, Rusia, adăugând: ”Există întotdeauna un joc de cuvinte: ce semnificaţii dăm anumitor definiţii. Banca Centrală vorbeşte despre o încetinire treptată, dar noi descriem situaţia ca o răcire, chiar hipotermie. Cifrele vorbesc de la sine”.

Şeful Sberbank a atras atenţia asupra ”reducerii semnificative a indicatorilor care măsoară încrederea mediului afaceri în vara anului 2026”, precum şi asupra nivelurilor şomajului, consumului şi formării brute de capital fix.

Potrivit lui Gref, creşterea PIB-ului Rusiei în prima jumătate a anului, pe care a estimat-o la 0,6%, este considerabil mai mică decât expansiunea potenţială a economiei, estimată de Banca Centrală a Rusiei la 1,5-2,5%. ”Toţi aceşti factori indică faptul că, desigur, trebuie să trecem la o politică de susţinere şi stimulare a creşterii, de creştere a investiţiilor”, a apreciat Gherman Gref.

De asemenea, directorul general al Sberbank a avertizat că nu va exista un punct de cotitură ”până când dobânzile de pe piaţă nu se vor normaliza şi se vor stabiliza în intervalul 10-12%”.

”Revenirea la aceşti indicatori normali este, în opinia mea, principala sarcină astăzi pentru a relua şi stabiliza creşterea economică. Cred că toată lumea ar trebui să fie atentă la condiţiile macroeconomice; companiile au nevoie de ajutor”, a concluzionat Gref.

Analiştii sunt de părere că disputa dintre responsabilii economici din Rusia (precum Banca Centrală de la Moscova), care susţin o politică monetară restrictivă pentru reducerea inflaţiei, şi cei care pledează pentru o rublă mai slabă pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, cum sunt patronatul rus şi Sberbank, cea mai mare bancă a ţării, se va intensifica anul viitor.

În pofida sancţiunilor occidentale impuse băncii pe care Gref o conduce de aproape două decenii, Sberbank a obţinut anul trecut un profit net record de 1.700 miliarde de ruble (19,50 miliarde de dolari), iar directorul său general se aşteaptă ca profitul net din acest an să fie mai mare decât în 2025 şi să atingă un nou record în 2027.

• Boris Titov: Economia Rusiei riscă ”să o ia razna”

Economia rusă riscă "să o ia razna" dacă se concentrează în întregime pe nevoile complexului militar-industrial, a declarat, marţi, reprezentantul special al preşedintelui Federaţiei Ruse pentru relaţiile cu organizaţiile internaţionale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, Boris Titov, citat de RBC, preluat de Reuters.

Aceste declaraţii sunt o dovadă a îngrijorărilor care există în cercurile de la Kremlin cu privire la presiunea tot mai mare asupra unei economii care încetineşte pentru a asigura o victorie în războiul din Ucraina.

Titov, numit în 2024 reprezentant special al lui Putin, este un om de afaceri bogat care a deţinut anterior principalul producător de vin spumant din Rusia.

”Economiile militare şi civile au existat întotdeauna în simbioză peste tot. Multe invenţii tehnice care sunt utile pentru toţi au provenit din complexul militar-industrial. Cheia constă în menţinerea echilibrului”, a declarat Titov pentru RBC, notează Agerpres.

Rusia a majorat taxele, a început redistribuirea proprietăţilor, a salutat contribuţiile companiilor pentru finanţarea războiului şi, cel mai recent, i-a ameninţat pe proprietarii de afaceri care nu fac suficient pentru a-şi proteja facilităţile de dronele ucrainene.

Susţinătorii războiului şi unii oficiali guvernamentali ruşi au cerut o reorganizare a economiei după modelul sovietic sub dictatorul Iosif Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, invocând sloganul de atunci: ”Totul pentru front, totul pentru victorie”. Însă, această abordare se confruntă cu o rezistenţă prudentă, dar în creştere, venită din diverse sectoare.

”Aceasta nu este deloc o economie, este un fel de «mod berserk» care poate exista doar pentru o perioadă foarte limitată de timp şi a cărui necesitate ar trebui analizată cu mare atenţie”, a declarat Titov.

RBC, care a realizat interviul, a precizat că termenul ”berserk” provine din mitologia scandinavă şi se referă la războinicii care intrau într-o stare de transă, posibil indusă de droguri, care le permitea să lupte cu ferocitate şi să ignore durerea.