Băncile centrale continuă achiziţiile masive de aur în 2026

Evoluţia pieţei aurului din prima jumătate a anului 2026 evidenţiază două perioade distincte. Primele trei luni au fost solide datorită unei cereri ridicate din partea investitorilor. În schimb, trimestrul al doilea a adus o etapă de calm şi o corecţie a preţurilor, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

• Volumul achiziţiilor şi contextul financiar

Băncile centrale au achiziţionat aproape 250 de tone de aur doar în primul trimestru al acestui an. Dacă acest ritm se menţine, volumul total poate ajunge la 900 de tone până la sfârşitul anului.

Această tendinţă se manifestă în ciuda faptului că obligaţiunile de Trezorerie ale SUA pe 30 de ani oferă randamente de 5,1%.

Cu o inflaţie de 3,8% în SUA, randamentul real al acestor titluri este de 1,3%.

Deşi aceste cifre oferă o alternativă atractivă la metalul preţios, ele nu au modificat comportamentul cumpărătorilor instituţionali.

Strategiile marilor actori economiciChina, Polonia şi India sunt cei mai activi cumpărători din piaţă. Decizia acestor state face parte dintr-o strategie de diversificare şi de diminuare a dependenţei de dolarul american. Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene, aurul reprezintă acum cel mai important activ de rezervă global.

Situaţia rezervelor internaţionale la sfârşitul anului 2025 arată astfel:

Aurul fizic deţine o pondere de 27% din totalul rezervelor.

Obligaţiunile SUA ocupă locul al doilea, cu o scădere la 22%.

Activele în euro îşi menţin poziţia a treia şi înregistrează o cotă de 15%.

• Factorii de influenţă şi evoluţia preţului

Schimbarea de conduită a băncilor centrale a început în anul 2022, după ce Statele Unite au blocat o parte din rezervele suverane ale Rusiei.

Acest eveniment a indicat existenţa unor riscuri politice pentru activele din sistemele financiare străine.

În prezent, aurul este evaluat la aproximativ 4.500 de dolari pe uncie troy. Valoarea actuală este cu 1.000 de dolari sub maximul din ianuarie 2026, dar este dublă faţă de perioada similară din 2024.

• Dinamicile recente arată evoluţii contrare în rândul statelor:

Conflictul din Golful Persic şi blocarea Strâmtorii Ormuz au urcat preţul petrolului şi au determinat unele state din regiune să îşi vândă din aur. Rusia şi Turcia au vândut cantităţi importante din cauza unor necesităţi fiscale.

Preocupările legate de datoriile suverane şi fragmentarea economică globală susţin în continuare interesul pentru acest active.