Barometrul statistic al lunii iunie 2026: Preţurile construcţiilor rezidenţiale au crescut cu 48% din 2015

În anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei şi cheltuieli de 8.037 lei, potrivit Eurostat. În trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, conform Eurostat. Preţul construcţiei clădirilor rezidenţiale a crescut cu 48% din 2015 în UE, iar în România creşterea a fost una dintre cele mai rapide, potrivit datelor Eurostat. Între 2015 şi 2020, ponderea Regatului Unit în comerţul total al UE a scăzut constant, arată datele Eurostat.

În trimestrul I 2026, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul I 2026, populaţia activă a României era de 8.197.800 persoane, din care 7.661.600 persoane erau ocupate şi 536.200 persoane erau şomeri, potrivit datelor INS.

Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,0%, faţă de 53,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,5% faţă de 55,3% în mediul rural), arată datele INS.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%, mai arată datele INS.

Rata şomajului în trimestrul I 2026 a fost de 6,5%, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în trimestrul IV 2025, conform datelor INS. Pe sexe, valorile ratei şomajului au fost egale (6,5% atât la bărbaţi, cât şi la femei), iar pe medii rezidenţiale ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, faţă de 3,5% în mediul urban), conform datelor INS.

Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani), mai arată comunicatul INS de la 15 iunie 2026.

În anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei şi cheltuieli de 8.037 lei, potrivit datelor publicate de INS la 24 iunie 2026.

Veniturile totale medii lunare au fost în anul 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.782 lei pe o persoană, în creştere cu 13,6%, respectiv, cu 14,5% faţă de anul 2024, informează INS.

Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2025, în termeni nominali, de 8.037 lei pe o gospodărie (3.234 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creştere cu 1.024 lei faţă de anul 2024, potrivit sursei citate.

Veniturile băneşti medii lunare au fost în anul 2025, de 8.832 lei lunar pe o gospodărie (3.554 lei pe o persoană) în creştere cu 14,7 % faţă de anul 2024, iar veniturile în natură de 566 lei lunar pe o gospodărie (228 lei pe o persoană), în scădere cu 6 lei faţă de anul 2024, transmite sursa.

Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 6.438 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale), potrivit sursei. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1.879 lei lunar pe o gospodărie (20,0% în anul 2025, respectiv, 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (6,0% în anul 2025, respectiv, 6,9% în anul 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,2% în anul 2025, respectiv, 1,5% în anul 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv, 5,4% în anul 2024), conform INS.

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2025, a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4.489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural, mai informează sursa.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban, potrivit INS. Ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare faţă de cea din mediul urban, conform INS.

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2025, de 7.582 lei pe o gospodărie (3.051 lei pe o persoană) mai mari cu 15,4% faţă de anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană, potrivit INS. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2025, a fost, în medie, de 456 lei lunar pe o gospodărie (183 lei pe o persoană), în creştere cu 2,1% faţă de anul 2024, potrivit INS.

Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare, transmite INS. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9123 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural, conform INS. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3816 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural, potrivit sursei citate. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 36,7% în cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban, potrivit datelor INS.

În 2025, UE a exportat bunuri în valoare de 345,3 miliarde euro către Regatul Unit şi a importat 158,7 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de 186,6 miliarde euro, conform sursei citate.

Între 2015 şi 2020, ponderea Regatului Unit în comerţul total al UE a scăzut constant, iar comerţul dintre acestea a reprezentat 11,2% din totalul importurilor UE şi 16,9% din totalul exporturilor UE în 2015, potrivit datelor INS. Până în 2020, aceste ponderi scăzuseră la 9,9% din importuri şi 14,4% din exporturi, conform aceleiaşi surse.

După ce Regatul Unit a părăsit piaţa unică a UE în 2021, exporturile UE către Regatul Unit au rămas stabile la acelaşi nivel, oscilând în jurul a 13% din totalul exporturilor UE (13,0% în 2021 şi 13,1% în 2025), potrivit sursei. Importurile UE din Regatul Unit au scăzut uşor, de la 7,0% din totalul importurilor UE în 2021 la 6,3% în 2025, arată datele INS publicate la 22 iunie 2026.

Preţul construcţiei clădirilor rezidenţiale a crescut cu 48% din 2015, potrivit datelor Eurostat publicate la 25 iunie 2026.

Ediţia din 2026 a publicaţiei „Cifre cheie privind afacerile europene” (Key figures on European business) reuneşte date selectate cu privire la activităţile economice şi structura acestora, investiţiile, productivitatea, globalizarea, tehnologia şi turismul, iar în privinţa indicelui preţurilor de producţie pentru construcţia de clădiri rezidenţiale noi (cu excepţia locuinţelor pentru comunităţi), acesta reflectă preţurile activităţilor de construcţii din punctul de vedere al constructorului de clădiri şi se bazează pe preţurile pe care clienţii le plătesc antreprenorilor, conform Eurostat.

Între 2015 şi 2025, preţurile construcţiilor pentru acest tip de lucrări de construcţii au crescut cu 48,2% în întreaga UE, iar o mare parte din această creştere a fost destul de recentă, deoarece creşterile anuale din 2021 (+5,8%), 2022 (+12,2%) şi 2023 (+6,9%) au fost mai mari decât în ceilalţi ani din această perioadă, unde rata de creştere a fost de +2,3% în 2024 şi +1,3% în 2025, arată datele Eurostat.

La nivel de ţară, preţurile au crescut cel mai rapid în ultimul deceniu în Bulgaria (+166,1%), Ungaria (+155,4%) şi România (+130,7%), iar cele mai lente creşteri au fost înregistrate în Italia (+17,0%), Grecia (+17,3%) şi Finlanda (+22,1%), potrivit sursei citate.