Abonament gratuit
Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”

BCE intră singură în lupta împotriva Covid-19 şi majorează substanţial achiziţiile de active

M.G.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

BCE intră singură în lupta împotriva Covid-19 şi majorează substanţial achiziţiile de active

Banca centrală a cumpărat obligaţiuni de 15,6 miliarde euro în doar 2 zile prin noul program PEPP Disensiunile continuă la vârful UE în ceea ce priveşte obligaţiunile comune Fost şef al băncii centrale olandeze: "Dacă sudul intră în colaps, nordul bogat va înceta să mai existe" 

Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a majorat achiziţiile săptămânale de active din cadrul programelor de relaxare cantitativă la circa 40 de miliarde de euro săptămâna trecută, instituţia demarând noul program PEPP (Pandemic Emergency Purchase Program) cu achiziţii de 15,6 miliarde de euro în doar două zile, potrivit datelor publicate recent de BCE.

Achiziţiile din cadrul programelor deja existente de relaxare cantitativă - care privesc datorii suverane, obligaţiuni corporative sau alte valori mobiliare garantate cu active - au crescut la 24 de miliarde de euro săptămâna trecută, cel mai ridicat nivel din 2015, BCE încercând să calmeze pieţele financiare şi să păstreze costurile de finanţare ale ţărilor lovite de coronavirus la niveluri scăzute, notează Reuters.

În condiţiile în care şefii de state şi de guverne din zona euro încă nu şi-au rezolvat contradicţiile în ceea ce priveşte modul de finanţare al unui program comun de stimulare a economiei zonei euro, BCE a rămas unica instituţie europeană care a făcut paşi majori pentru a ajuta economiile europene.

Sub proaspăt anunţatul program de urgenţă PEPP, pentru care a fost eliminat recent plafonul de achiziţie stabilit la 33% din datoria publică în raport cu PIB-ul unei ţări, BCE a cumpărat active de 15,6 miliarde de euro în doar două zile săptămâna trecută, respectiv joi şi vineri, după ce programul a fost lansat tot joi, 26 martie.

La achiziţii săptămânale similare, totalul achiziţiilor ar fi de 39 de miliarde de euro şi 156 miliarde de euro/lună, asta pe lângă cele 20 de miliarde de euro ale programelor aprobate în septembrie şi anvelopei suplimentare de 12 miliarde de euro.

Pe plan fiscal, guvernele din zona euro sunt de aşteptat să recurgă la deficite bugetare masive în acest an pentru a contracara efectele economice ale coronavirusului, Italia şi Spania - ţări cu costuri de finanţare mari în raport cu nordul Europei -, fiind cele mai afectate. Economia zonei euro este prognozată să sufere o contracţie adâncă în acest an, mai severă decât cea cauzată de criza financiară din 2008-2009, iar discuţiile de la nivelul şefilor de state şi de guverne cu privire la un stimul fiscal se rezumă în aceste zile la emiterea unor aşa-numite "obligaţiuni corona".

Săptămâna trecută, nouă lideri ai UE au trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului European, belgianului Charles Michel, prin care cer emiterea de obligaţiuni comune "corona" care să finanţeze strategia de relansare economică. Instrumentele comune ar trebui să atragă din pieţe 1.000 de miliarde de euro, însă opoziţia vine dintr-o zonă familiară a Europei, din nord, unde ţările conservatoare din punct de vedere fiscal Germania şi Olanda resping ideea. Liderii celor două ţări au blocat la ultimul summit european de criză de săptămâna trecută ideea eurobondurilor, la poziţia celor două ţări raliindu-se şi Austria şi Finlanda.

Obligaţiunile comune păreau să aibă iniţial şi acordul Comisiei Europene, preşedinta Ursula von der Leyen precizând la începutul săptămânii trecute că sprijină ideea dacă instrumentele vor fi structurate "corect". În week-end însă, într-un interviu pentru agenţia germană DPA, von der Leyen a descris coronabondurile drept un "slogan", declaraţie care a împins Italia să ceară clarificări imediate în ceea ce priveşte poziţia Comisiei pe subiect. În răspuns Comisia Europeană a comunicat ieri că nu a renunţat la ideea emiterii obligaţiunilor comune şi că bugetul comunitar va suferi modificări pentru a reflecta noua realitate economică având în vedere pandemia.

Între timp, tensiunile dintre statele membre s-au amplificat în ultimele zile, politicienii italieni criticând Olanda pentru lipsa sa de solidaritate după ce ministrul de finanţe de la Haga, Wopke Hoekstra, a acuzat ţările din sudul Europei de risipă şi extravaganţă fiscală. Lipsa unui mecanism de mutualizare a datoriilor/a unei capacităţi fiscale federale este unul din "defectele din naştere" ale proiectului european şi unul din subiectele cele mai controversate la nivelul instituţiilor UE, problema acutizându-se în deceniul scurs de la criza datoriilor suverane.

Neamţul Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate (ESM), fondul de bail-out de 500 de miliarde de euro al UE, a încercat ieri să motiveze blocarea coronabondurilor spunând că emiterea instrumentelor comune ar dura între 1 şi 3 ani în condiţiile în care trebuie înfiinţată o nouă instituţie europeană cu scop clar. El a spus că orice alte emisiuni de datorie comună vor trebui efectuate prin "mecanismele existente" şi că ESM "nu are limite".

Fostul preşedinte al Comisiei Jacques Delors a descris recent situaţia de la momentul actual ca pe "un pericol mortal" pentru proiectul european, iar fostul şef al băncii centrale din Olanda, Nout Wellink, a criticat luni poziţia guvernului olandez spunând că "dacă tot sudul intră în colaps, nordul bogat va înceta să mai existe".

S&P Global: "Nu există o nevoie imediată de ajustare a ratingului Italiei" 

Agenţia internaţională de rating S&P a decis recent să menţină ratingul suveran al Italiei argumentând că "nu există o nevoie imediată de ajustare a ratingurilor Italiei" în condiţiile în care nu se întrevede un risc pentru refinanţarea datoriilor. S&P mai motivează decizia spunând că există "o bancă centrală care acordă sprijin" pentru ca ţara să treacă peste criza coronavirus.

"S&P nu vrea să fie cea care cauzează o reajustare în piaţa de obligaţiuni prin retrogradarea Italiei la categoria «junk». Este o responsabilitate pe care nu şi-o doresc, ar fi «învinovăţiţi» pentru totdeauna", a comentat decizia economistul italian Giacomo Pallaro de la Continuum Economics.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS