Belgia trage semnalul de alarmă: 300 miliarde euro - active financiare ale Rusiei -, dispărute în sistemul financiar global

Cu excepţia Belgiei, care a devenit involuntar centrul atenţiei globale în privinţa activelor suverane ruseşti îngheţate, restul Occidentului păstrează o tăcere densă, aproape impenetrabilă, arată un articol publicat ieri de Euronews.

Când prim-ministrul belgian Bart de Wever a blocat planul unui împrumut de 140 de miliarde de euro pentru reparaţiile Ucrainei folosind active îngheţate ale Băncii Centrale a Rusiei, el a subliniat că Belgia se află într-o poziţie anormală, aproape singulară, în transparenţă. Planul se bazează în totalitate pe fondurile deţinute la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare din Bruxelles, deşi statele membre G7 au afirmat în mod repetat că în total sunt aproximativ 300 miliarde euro în active suverane ruseşti blocate pe teritoriile lor.

„«Cea mai grasă găină» este în Belgia, dar mai sunt şi «alte găini» prin preajmă”, a declarat de Wever, potrivit sursei citate, dar a adăugat că „nimeni nu vorbeşte despre asta”.

Iar realitatea confirmă exact această afirmaţie, potrivit jurnaliştilor Euronews: nimeni aproape nu vorbeşte. Ţările occidentale despre care se crede că adăpostesc părţi din activele ruseşti îngheţate - Franţa, Luxemburg, Germania, Elveţia, Regatul Unit, Statele Unite, Canada, Japonia şi Australia - dau răspunsuri vagi sau se ascund în spatele confidenţialităţii financiare şi a legislaţiilor interne.

Paradoxal, cele mai clare răspunsuri au fost primite de sursa citată din două state asociate istoric cu opacitatea financiară: Luxemburg şi Elveţia. Deşi un studiu al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European estima că Luxemburgul ar deţine între 10 şi 20 miliarde euro în active suverane ruseşti îngheţate, o declaraţie comună a miniştrilor luxemburghezi de finanţe şi externe a contrazis cifra, susţinând că „valoarea activelor Băncii Centrale a Rusiei blocate în prezent în Luxemburg este sub 10.000 de euro”.

Elveţia, în schimb, a confirmat direct: 7,45 miliarde franci elveţieni, adică aproximativ 8 miliarde euro, sunt activele ruseşti aflate în băncile comerciale din Ţara Cantoanelor. Deşi nu este membră UE sau G7, Elveţia urmăreşte procesul şi a transmis că „Consiliul Federal îşi va stabili poziţia ţinând cont de legislaţia elveţiană, dreptul internaţional, obiectivele de politică externă ale Elveţiei, precum şi de menţinerea stabilităţii financiare pentru a evita consecinţe nedorite asupra pieţelor financiare şi asupra funcţiilor viitoare ale băncilor centrale în sistemul financiar internaţional”.

Autorităţile de la Berlin, Germania - ţară despre care se crede că deţine o parte limitată din activele ruseşti -, au transmis pentru Euronews că nu pot „dezvălui volumul sau locaţia activelor Băncii Centrale a Rusiei” din cauza legislaţiei europene şi a protecţiei datelor.

Japonia, despre care se estimase că ar avea între 25 şi 30 miliarde euro - sau chiar 50 de miliarde, potrivit lui de Wever - a declarat sec: „Guvernul Japoniei nu dezvăluie informaţii privind activele suverane ruseşti îngheţate situate în Japonia, inclusiv valoarea şi locaţia acestora. Prin urmare, ne abţinem de la orice comentariu”.

Franţa a refuzat, de asemenea, să confirme cifre pentru sursa citată, chiar dacă fostul ministru de finanţe, Bruno de Maire, vorbise deschis despre 22,8 miliarde euro blocate. Statele Unite nu au răspuns solicitării Euronews, însă un raport Axios din anul 2023 arăta că grupul global REPO identificase 5,06 miliarde dolari (4,41 miliarde euro) în active ruseşti îngheţate în sistemul bancar american.

În timp ce aceste state ridică ziduri ale tăcerii, Belgia rămâne singurul teritoriu în care datele sunt publice. Euroclear publică periodic rapoarte privind valoarea activelor, compoziţia lor în funcţie de monedă şi profiturile generate. Această transparenţă, impusă prin natura şi statutul său, contrastează violent cu opacitatea băncilor comerciale din restul lumii, unde „secretul” este prezentat ca scut al stabilităţii şi protecţiei clienţilor. Comisia Europeană însăşi evită să discute despre includerea altor active în împrumutul pentru Ucraina, păstrând astfel dependenţa exclusivă de Belgia.

Cercetători precum Szymon Zareba au încercat să identifice amplasările exacte ale activelor, dar s-au lovit de aceeaşi tăcere instituţională. „În timpul discuţiilor noastre informale cu reprezentanţii unor state membre ale G7 şi UE, nu am primit nicio informaţie despre motivele pentru care datele privind dimensiunea exactă a activelor blocate nu sunt disponibile publicului”, a declarat Zareba pentru Euronews, el contestând argumentul represaliilor ruse: „Rusia ştie exact unde au fost depuse fondurile sale înainte de izbucnirea războiului, când au fost blocate activele şi ce proprietăţi private să vizeze”.

Mai mult, confuzia globală este alimentată de amestecarea activelor suverane cu cele private ale oligarhilor. De exemplu, Marea Britanie a raportat în mai 2025 fonduri îngheţate de 28,7 miliarde lire sterline (32,6 miliarde euro), dar cifra nici măcar nu include doar activele statului rus, ci şi ale unor oligarhi ruşi. Canada a comunicat îngheţarea a 185 de milioane dolari şi blocarea tranzacţiilor de 473 milioane dolari, însă nu a precizat cât aparţine Băncii Centrale din Rusia. Australia a refuzat, la rândul ei, orice detaliu.

„Nu există cifre concrete. Merită subliniat acest lucru. Statele individuale pot avea o idee - sau ai spera că au o imagine aproximativ exactă a ceea ce se află în jurisdicţiile lor - dar există foarte puţină supraveghere publică. Şi de aceea discuţia este în termeni atât de generali”, a explicat, pentru sursa citată, Francis Bond, partener senior specializat în sancţiuni, care a adăugat: „Nu am mai văzut niciodată aşa ceva propus (n.red. - utilizarea activelor îngheţate). Şi este un răspuns la ceva considerat extrem de neobişnuit. De aceea, riscurile juridice, economice şi politice sunt atât de mari, pentru că nu avem cu adevărat o foaie de parcurs despre cum s-ar putea desfăşura lucrurile”.

Astfel, în timp ce Ucraina aşteaptă reparaţii, Belgia rămâne singura ţară transparentă, în timp ce restul Occidentului, cu active ascunse sau negate, tace. Iar tăcerea, în acest caz, este jenantă, strategică, şi, poate, decisivă.