Piaţa berii din ţara noastră a înregistrat o scădere de 4% în 2025 faţă de anul anterior, coborând la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai redus nivel atins de sector în ultimii 20 de ani. După o relativă stabilizare în 2024, la circa 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă că nu este vorba despre o fluctuaţie punctuală, ci despre un trend de contracţie îngrijorător, piaţa cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani, conform informaţiilor prezentate ieri de reprezentanţii Asociaţiei Berarii României.
Creşterea accentuată a accizei la bere reprezintă un factor determinant al acestei dinamici negative. Din 2022 şi până în prezent, acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creştere substanţială de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deşi în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal care prevedea o majorare mult mai moderată, de 9,5% pentru perioada 2025-2026, potrivit asociaţiei.
În cei 21 de ani de activitate, membrii Asociaţiei Berarii României au făcut investiţii de 2,2 miliarde de euro pentru inovaţii, modernizări, extinderea capacităţii de producţie, sustenabilitate şi mediu. Pe partea de contribuţii, membrii asociaţiei au contribuit cu 5,63 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă de timp, conform comunicatului ”berarilor”.
Boris Miloushev, preşedintele Asociaţiei Berarii României, a spus: ”Sectorul berii este un vector major de contribuţie locală în economia României - berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România, peste 95% din consum fiind acoperit din producţia internă. Vorbim despre un sector care susţine direct şi indirect peste 57.800 de locuri de muncă şi care contribuie anual cu miliarde de euro la economia naţională - trei miliarde la PIB şi un miliard la bugetul de stat. Anul 2025 nu a fost doar un an dificil, ci un adevărat punct de cotitură. Piaţa berii a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri - cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Nu vorbim despre o fluctuaţie, ci despre un trend care s-a accelerat anul trecut”.

Efectul contractării pieţei de bere din România are un ecou puternic ce se ramifică în mai multe segmente: consum mai mic, excendent de producţie de circa 30%, creşterea importurilor cu 35%, contribuţile directe ale membrilor Berarii României mai mici la bugetul de stat (325 milioane de euro în 2025), scăderea locurilor de muncă generate de sectorul berii, spun membrii asociaţiei.
Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii României, a afirmat : ”Sectorul berii din România nu se reduce strict la produsul în sine, el este un multiplicator pentru întreaga economie, care se ramifică şi este în strânsă legătură cu alte sectoare importante pentru economia ţării. De aceea, pentru Berarii României, scăderea sub pragul istoric din ultimii 20 de ani a pieţei la 14,4 milioane hectolitri, este într-adevăr un semnal de alarmă. Contextul macro-economic global, percepţia consumatorilor şi creşterea accelerată a taxării au generat un efect de bumerang: preţuri mai mari, consum mai mic şi contribuţii reduse la bugetul de stat. Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara ţării, să nu o mai produci intern cu resursele locale. Monitorizăm evoluţia sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major”.
• Există o prezenţă naţională a producătorilor de bere: 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre judeţele ţării, conform Asociaţiei Berarii României
Scăderea numărului total de locuri de muncă generate de sectorul berii - incluzând lanţul de aprovizionare şi distribuţie - de la 60.000 în 2024 la 57.800 în 2025 reprezintă un semnal îngrijorător pentru industrie. Într-o industrie care este eminamente locală, efectul nu este doar fiscal, ci economic şi social. Cele 5.500 de locuri de muncă din producţia de bere generează 8.300 de locuri de muncă în HoReCa, 18.000 de locuri de muncă în comerţ, 17.000 în lanţul de aprovizionare şi 9.000 în agricultură. Totodată, consumul din HoReCa a scăzut de la 10% la 9%, contracţie care confirmă o migrare a consumatorilor către consumul acasă, au mai punctat membrii asociaţiei.
Există o prezenţă naţională a producătorilor de bere: 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre judeţele ţării. De asemenea, 80% din materiile prime folosite în producţia de bere din România provin din culturi locale. Sectorul berii a devenit în câtiva ani un partener stabil pentru fermierii români cultivatori de materii prime pentru bere, care prin stabilitatea oferită, au putut extinde producţia pentru a putea acoperi o cerere mai mare şi au putut oferi mai multe locuri de muncă în mediul rural, conform asociaţiei.
Anul trecut, berea a rămas în topul preferinţelor consumatorilor atunci când se întâlnesc cu prietenii, 72% dintre oameni asociază berea cel mai puternic cu socializarea. Berea Lager ocupă 92% din piaţă, în timp ce segmentul berii fără alcool a crescut cu 10%, faţă de 2024, ajungând la aproximativ 7% din piaţă. În materie de ambalaje s-a înregistrat un echilibru în preferinţele de consum între sticlă, doză şi PET, ajungând fiecare să atingă între 31%-33% din piaţă. Dintre cele trei categorii de ambalaje, doza a îngregistrat o creştere de 8% în 2025. Achiziţionarea de bere în ambalajul reutilizabil din sticlă (RGB) a rămas constant la aproximativ 15% din piaţă.
Asociaţia Berarii României reprezintă, de 21 de ani, vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale vizează dezvoltarea unui sector al berii durabil, promovarea unui mediu concurenţial transparent, un tratament egal şi corect în faţa instituţiilor de reglementare şi educarea cu privire la beneficiile unui consum responsabil.























































Opinia Cititorului