Asociaţia Berarii României atrage atenţia asupra efectelor tot mai vizibile ale presiunii fiscale asupra sectorului berii, unul dintre cei mai importanţi contribuitori la economia locală, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. După un 2025 marcat de atingerea celui mai redus nivel al pieţei din ultimele două decenii, datele preliminare pentru 2026 indică o continuare a tendinţei de contracţie, cu efecte directe asupra producţiei locale, informează sursa citată.
În primul semestru al anului 2026, producţia de bere din România a scăzut cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 8,1 milioane hectolitri. Dacă acest trend se va păstra şi în a doua parte a anului, se estimează că piaţa berii va înregistra un alt minim istoric, ajungând la doar 13,1 milioane hectolitri în 2026, conform datelor asociaţiei. Principala cauză a acestui declin masiv este creşterea nesustenabilă a accizei la bere cu peste 26%, din 2025 şi până în prezent. În pofida acestei majorări semnificative, rezultatele indică faptul că măsura nu a generat o creştere majoră a veniturilor la bugetul de stat. Potrivit estimărilor Berarii României, încasările din accize vor avansa cu doar 2,7% faţă de 2025, în timp ce piaţa va pierde aproximativ 1,3 milioane hectolitri din volum. Acest dezechilibru evidenţiază eficienţa redusă a măsurii fiscale, care a generat o contracţie puternică a pieţei fără a produce beneficii bugetare proporţionale, potrivit comunicatului de presă.
„Sectorul berii a ajuns la un prag maxim de presiune fiscală şi un prag minim de volum în prima jumătate a anului 2026. Este un semnal de alarmă care trebuie tras şi dovada că este nevoie de măsuri pe termen lung. Nu cerem facilităţi fiscale, ci predictibilitate prin stabilirea unui nivel de acciză care să permită stabilizarea pieţei, dezvoltarea producţiei locale, păstrarea investiţiilor şi protejarea locurilor de muncă. Istoria ne-a demonstrat clar acelaşi tipar: de fiecare dată când acciza a crescut, piaţa berii s-a contractat. Când a existat stabilitate fiscală, piaţa s-a stabilizat sau a revenit pe creştere. Dacă ar fi fost respectat calendarul fiscal din 2024, piaţa berii ar fi fost stabilizată la 15 milioane de hectolitri, iar încasările din acciză ar fi adus sume considerabile la buget, generând chiar creşteri sustenabile. O piaţă mai stabilă înseamnă o bază de impozitare sănătoasă şi mai mulţi bani la bugetul de stat. ”, a declarat Constantin Bratu, Director General Berarii României, se arată în comunicatul de presă.
Pentru sectorul berii, aceste cifre confirmă adâncirea unui fenomen îngrijorător, ale cărui efecte se resimt pe întreg lanţul valoric:
-accentuarea efectului de „bumerang fiscal”, prin care majorarea taxării conduce la scăderea bazei de impozitare;
-diminuarea contribuţiei sectorului la bugetul de stat;
-presiuni crescute asupra investiţiilor şi a locurilor de muncă generate de industrie, se mai arată în comunicatul de presă.
Sectorul berii este unul dintre cele mai locale sectoare de bunuri de larg consum din România. În prezent, peste 95,5% din berea consumată de români este produsă în ţară, utilizând 80% materii prime provenite din culturi locale, ceea ce transformă acest sector într-un important generator de valoare adăugată pentru economia naţională, informează sursa citată.
Impactul economic al sectorului depăşeşte cu mult activitatea de producţie, contribuind anual cu aproximativ 3 miliarde de euro la PIB-ul României şi cu 1 miliard de euro la bugetul de stat, susţinând în acelaşi timp un ecosistem economic extins, conform comunicatului de presă.
Anul 2025 a reprezentat un punct de cotitură pentru industrie. Consumul de bere a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai redus nivel înregistrat în ultimii 20 de ani. Comparativ cu nivelurile din urmă cu patru ani, piaţa a pierdut aproximativ 15% din volum, confirmând o tendinţă de contracţie care afectează întreaga industrie, potrivit sursei menţionate.
Principala cauză a acestui declin este reprezentată de creşterea accelerată şi imprevizibilă a fiscalităţii. Din 2022 şi până în prezent, acciza la bere a fost majorată cumulativ cu 55%, ceea ce a redus competitivitatea producţiei locale şi a afectat capacitatea sectorului de a planifica investiţii pe termen lung, se mai arată în comunicatul de presă.
Deşi nivelul taxării a crescut semnificativ, reducerea consumului şi a volumelor comercializate a determinat o scădere a contribuţiilor directe ale membrilor Berarii României la bugetul de stat, de la 356 milioane de euro în 2024 la 325 milioane de euro în 2025, potrivit sursei citate.
Consecinţele impredictibilităţii fiscale sunt deja vizibile în economie încă de la nivelul anului 2025. În prezent, fabricile de bere din România operează cu o capacitate neutilizată de aproximativ 40-50%, în condiţiile în care investiţiile realizate în ultimii ani au fost dimensionate pentru o piaţă semnificativ mai mare. În acelaşi timp, pentru prima dată în ultimele două decenii, importurile de bere au înregistrat o creştere semnificativă, de 35%-45%, ajungând la o cotă de piaţă de aproximativ 4,5%. Această evoluţie pune presiune asupra modelului de producţie locală care a făcut din bere unul dintre cele mai româneşti produse de larg consum, transmit reprezentanţii asociaţiei Berarii României.
Berarii României susţin cu tărie că stabilirea unui nivel de acciză care să permită stabilizarea pieţei şi păstrarea producţiei la nivel local reprezintă o măsură necesară pentru redresarea situaţiei actuale. Un cadru fiscal predictibil ar permite companiilor să îşi planifice investiţiile pe termen lung, să menţină locurile de muncă şi să continue contribuţia semnificativă la economia naţională, generând în acelaşi timp venituri sustenabile pentru bugetul de stat, conform comunicatului de presă.

























































Opinia Cititorului